'On orasul nostru, pe langa lucrarlte la retelele de canallsaresl cele de apa potablla, lucrarl la care ne Yom referl intr-un

alt numar al revistei, au fast dernarate formalitatile pentru reabilitarea, modernizarea infrastructuril ~i dotarea Casel de Cultura din Anina. 0 aetlune binevenita, tinand cont de vechlmea acestui a~eziimant cultural §i iPutinele reparattl care s-au facut de la darea in folosln1a. Amploarea unui asernnea prolect

Construlrea actuatei Case de Cultura a fost oinitiativa a dlrectorulut minelor din local.ltate Ing. ANTON HENDRICH ~i a fost inceputa in luna aprilie a anulul 1920. Impczartta ciadire a fost ridicata in locul tn 'care exista tnainte nCazlnoul

Funqionarilor" ~I 0 ospatarle. I naugurarea Caminului Muncitorilor Mlneri din Anlna, destlnatia Inillala a edificlulul, a avutloc la data de 04 iunie 1922. Aleea de castani, care ducea pa.na in curtea Uzlnei de Fier (in zllele noastre Baza de Aprovizionare ~i, mai tikziu, BARUMC) a fost amenajatii un an mai tarziu. Au fast plantatl castani, de care ne bucurarn ~I azi, pana la calea terata ~i, de aici pana-n curtea Uzinelor de Fier, au fost plantati tel.

1n anli care au urmat s-au fiicut doar mici reparatl i desl, dupa ce ciadirea a trecut in patrimonlul Sucursalel Mlnlere "Bana,t" Anlna,.au fost fa·cute mal multe prolecte de reabilltare care insa au ramas la stadlul de proiect.

Tn 5fariit, dupa ee cliidlrea a trecut ill patrimoniul primiiriel. Anlna, au fost aceesate mal multe proiecte. Astfel, inanul 2004, cu ajutorul unel proiect impl'ementat prln Agenlla Natlonaliipentru Dezvoltarea ~I Implementarea Programelor de Reconstructlea Zonelor Miniere (ANDIPR.ZM), a fest reabilitata sala de spectacole a Casel de CulturiL Scena a fost reparata ~i parchetata iar sala a fost betonata $1 parchetata- valoarea proiectului rldlcandu-sela 5.000 llre sterllne, Doi ani mal tarziu, a fost demarat un alt proiect, eel a reparatlel acoperi~ul.ui, aflat rnU-o stare avansaU de uzuri'i. in urmafinantarii cbtlnute de la Fondul Roman de Oezvoltare Social~ (82.000 $ - din care, 12.000 $ contrlbutle proprle), .aeoperl;ul a fost reparat,

- . - -~ ............... ----- -- - ~--

........

I'nvelitoarea acestuta a fost schlmbata ~I au fast montate Jgheaburi ~I burlane, pentru drenarea apelor pluviale.

Fiind rezolvate aceste doua probleme majore, tn anul 2008 s-a demarat intocmirea documentatiel necesare unei reparatli capita Ie a dadirii. Apoi a fest accesat "Programul prioritar national pentru reabilitarea, modernizarea $1 dotarea a$ezamlntelor culturale de drept publtc, din mediul mlc urban 2008-2010", Institult prin Ordonanta de urgenta' a Guvernului nr. 118/2006, ii Impiementat prin Ministerul. Dezvoltarii, lucrarllor Publice $i l.oculntelor; in colaborare cu i Mlnisterul Culturii $1 Cultelor - program In ~ valoare de 3.000.000 lei.

i

!. i

~

~

I

•

Oupa cum ne-a asigurat prirnarul orasului nostru, dl. GHEORGHE NEICU, docurnentatilte inaintateau oblinut toate aprobarile $i avizele necesare dernararll lucrarllor ~I ". ,. a fost deja 0 echipa de speclalistl, la Ca,sa de Cultura,. care a fa.cut toate masuraterile necesare ~i asteptam

sa prlmlm avlzul de lncepere a lucrarilor, de la 0 zi la alta".

~ Toate aceste ve~i nu pot dedit sa M ! bucure $i asteptam, cu nerabdare, sa _: avem 0 Casa de Cultura cu care sa ne

~

i putem rnandr], a$a cum merita I

~ orasul nostru. Suntem corwlnsl ' i di, dupa terrnlnarea tucrarllor,

: . aspectul centrulul Anlnei se i va schimba radical.

• • •

! CRISTlAN·UVIU

J MOSOROCEANU

~

• ~

s

i

• ~

•

t

JURNAL de ANINA

Joi, 23 lulte 2009, in incinta Casei de Culture Anina a avut loc 0 intiUnire cutturals, impecabil organizata de Primaria Orasului Anina ~i Casa de cultura,

Organi.zatorii au invitat, la acest eveniment, 0 serie de oaspetl de mardi: reprezentantl ai Clubului "MITTELEUROPA" oravlta, scriitorul NICOLAE SiRBU, Cenaclul literar "MIHAl NOVAC" Oravlta, Cenaclul literar "VIRGIL BIROU" Anina, Clubul "FEMINA" al Casei de Cultura Anina, reprezentantul produselor "GANOEXCEL", etc.

Cu aceasta ocazie a fost lansat nurnaru: 6 al revistei "ARCADIA", revlsta de literature, arta sl cultura a celor din orasul nostru, subjugati de muza condeiului.

Cu acelasl prllej, NICOLAE SARBU si-a lansat volumul de poezie "Ferestre pentru labirint", editat la Cluj-Napoca de editura "Grinta", Autorula tlnut sa precizeze ~i faptul ca intentioneaza sa retipareasca volumul "Aurul din aripi", de data aceasta intr-o editie necenzurata~i adaugita, urmarind evenlmentele pana in zilele noastre.

IONEL BPTA, NICOLAE SARBU, MIHAl CHIPER, Ing. rolV VACARU s-au

..

2

lansat in discutu aprinse, uneori contradictorii, ~i n-au putut fi "imbl.anziti" de cat cu ajutorul

epigramelor lui MIRCEA CROITOR !ji cea compusa ad-hoc de prof. DUMITRU NITOIU.

Intalnirea s-a lncheiat dupa ce mai multi dintreautorii prezenti, consacrati sau in -curs de afirmare, au citit fragmente din operele Ior;

Personal, am fast incantat de manifestare sl sper ca vor deveni tradltlonale " "astfel de evenimente, cu rnentlunea ca ar fi de preferat sa aibe

lac In salile unei Case de - Cultura renovate, asa cum merita autorll no,tri ,I locuitorli orasulul nostru ..

Crlltlan-Llvlu MOSOROCEAN.U

ANINA intr

.Nr.8

.-conti"uare din "umarul treeut

en~~(0)C0)~CP-®~ (\)~

. 'R~C ~{eS1€ 1~ {"r)tp (Jl~)

'C. FENE$AN, RUDOLF ORAF, Y.M. ZABERCA, 1. POPA = Din istoria ciirbunelui. Anina 200,

Muzeul de Istorie al Judetului Caras-Severin R.e~i)a J 991, pag. 51

'RUDOLF GRA.F = Domaniul Biiniitean al StEG 1855-1920, Editura Banatica Re~i)a 1997, pag. 50. 'C. MANOLIU = Re#Fa, revista culturala .Banatul" Anul Il, Dr. 111927, pag. 42.

• Ibidem, pag. 43.

Desi mcuseun imprumutde 507.000.000 florini,in anul1854, guvernul austriac nu a reusit redreseze situatia visteriei statului '. Urmare ecesmi fapt, a fost promulgata Legea de concesionare a cailor ferate de stat, din 14 septembrie 1854 " prin care sunt

STEIERDORF - 1904

v§nc\:ute sau concesionate 0 parte insemnatii a acestora .. Astfel, au apiirut mai multe societiiti particulate de ciH ferate, cea mai importanta fiind ,,Kaiserliche und Konigliche Privilegierte Osterreichische Staatseisenbehn Gesellschaft" [Societatea Imperial-Regala Privilegiata Austriaca a Cailor Ferate de Stat, St.E.G .

Un grup financiar, format din: bancherul ISAAC PEREIRE (presedintele lui "Societe Generale du Credit Mobilier" din Paris), printnl RAFFAEL GALLIERA (administratorul acesteia), baronul DANIEL ESKELES (presedintele bancii ,,Arnstein & Eskeles" din Viena), baronul GEORGES DE SINA (presedintele bancii omonime din Viena); cumpiirii, de 1a guvernul austriac, eu prejul de 11.550.000 fiorini, urmiitoarele domenii':

I. Ziic!imintulcarbonifer de Binga Teplitz, in Boemia;

2. Uzinele din Kladno si Braadeisel, in Boemia;

3. Minele, uzinele ~i ciocanele de cuprn din Oravita Iii Ciclova; Minele de cupru, argint ~i minereu de fier din Dognecea;

Uzinele lji minele de cupru ~i fier din Sasca; .

Minele de carbuni din Doman, Cuptoare ~i Secul; Minele ~i nzinele de cupru din Moldova;

Minele de carbuni din Steierdorf;

Uzinele de fier din Re~i~a ~i Viiliug;

Minele de carbuni din Viiliug;

Uzinele de fier ~i ciocanele de cupru din Bccsa; Ciocanele de fier din Gladna;

Minele de fier din Moravijasi Slarnina,

Acestea sunt achisiponate impreun.a eu cladiri, instalatii §i utilaj e, terenurile §i padurile aferente.

Odat!i eu aceasta achizitie, grupul financiar obtine de la guvernul austriac, contra. sumei de 65.4S0.000 florini, concesiunea Il11DAtoar-elor eJii ferate:

1. Calea fcram de,.----------------, nord Bodenbach· Briinn-Olmiitz (in exploatare );

2 .. Calea ferata de SE MarcheggSzolnok lji Seghedin (exploatare );

3. Calea fer Seghedin- Timis (in cons tructi e); 4. Calea fer

Trmisoara-Oravi

Bazias; S. Calea Lisava-Oravita; 6. Cales £

Timisoara-Arad,

Cuaeeste grupul financi

franco-austria

infiinteaza pe aetiuni StB.G.,CD u nell. pit aId eL-~~'!:;!~~~~::":'~~~--I.

110.000.000 fiorini. Bazele acestei soeietap au fost puse Ill. Paris, in decembrie 1854, statutele de functionare dat§nd din 08 ianuarie

1855'. '

Odatii cu semnarea aetelor, la 01 ianuarie 18SS, societatea St.E.G. intra in posesia domeniilor, preluarea propriu-zisa fiicindu-se pe parcursul anului 1855, fiind semnat ci1te un act de predare-primire cu fiecare centro miner sau siderurgie in parte.

Fcrmalitatile de predare-primire, in Banat, desfasurate sub presedintia secretarului ministerial JOHANN CARL HOCHEDER, asistet de FERDINAND BERGHOFER, au fost semnate de directorul Directiei Miniere din Banat, FRIEDRICH REITZ (reprezentantul Aerar-ului) ~i directorul adjunct CARL DUBOQUE (reprezentantul societ!itii St.E.G.).

In ceea ce priveste comuna noastra, in perioada 18~24 iunie 1855, societatea St.E.G. preia minele, piidurile ~i domeniile de Ill. STEIERDORF, dupii cum unneaza: cladirea oficmlui minier, dona cladiri anexe, cladirea serviciului topografic, spitalulsi locuinja med.icului, magazii, loeuinte $i 0 cazanna muncitoreasca, etc. Odatii cu toate acestea, StEG - ul a prelnat ~i vechea "uda friiteasci" (,,Brnderlad.e''), asumandu-si ~i obligatiile respective.

CRISTIAN-LMU MOSOROCEANU

(va urma)

(9 ANINA

Nr.8

i..-continuaredin numiirultrecut

~zvo~te intre RACAJDIANA ~i dealurile PONORULUI de sub Dealul CULI\IIEA (977 m), curgand destul de lin in directia NE. La izvoare se formeaza din Izbucul MINIS (spre sud-vest) si Izbueul

BAB~ STAN A .. Treee prin fata fostei mine COV AcrE, apoi face un mic convei in dreptul fostei Tennoeentrale de la Crivina ajunge la fosta Fabrica de Oxigen ~i *i continua drumul pfulii in miriflca vale a "MINISULUI. Adunii ciJiva afluenti mai imp 0 rtanti, paraurile: MINDRISAG, PONOR, BARBU TUDOR si STEIER. Debitul raulu! MINIS este de 0,8 m'/see. Cursul raulm "are 0 lungime de 27 km si 0 suprafata de bazin hidrografic de 244

ktn2'll.

Riul MIN1S si-a adancit albia "in calcare triasice ~i jurasice ale sinclinoriului Re~ita - Moldova Noua formand sectoare de chei , inclusiv pe unele portiuai la contactul cu sisrurile metamorfice din Muntii Semenic" 2, ca de exernplu in zona KlRSCHA.

Cheile MINlSULUI au 0 lungime totala de 14 kmsi Jin de la eantonul silvic CRIVlNA pilni mai jos de confluenta rauluicu Izbucul CORONINI (numit de multi BIOAR), la Cotul lui Dragu din capatul pistravariei MINIS. Chelle "MINISULUI fae parte din Parcul National Cheile Nerei - Beu~nita, aflate in administrarea Dlrectie] Silviceajudetului Cara~ -Severin. Aceste chei care au luat nastere printr-Ull activ proces de epigeneza S III impart in trei s ectollro (altH consider! ca

AZI ~i MAINE.

] ~~ 0

~l!J]IL 1MIIlNIrr~

chelle Minisului se . impart in patru sectoare):

1. Primu! sector se desfii~oari intre cantouul silvic CRIVINA ~i zona RIDINA, acolo unde raul primeste apele par€lUlui STEIER. In acest sector cheile sunt destul de ingusle ~i salbarice.

Izbucul IRMA KESSLER, 1976

2. Cel de-al doilea sector tine de la RIDINApana la OURAGOLAMBULUI.

3. AI treilea sector este ~i eel mai spectaculcs ~i tine de la OURA OOLAMBULUI pana la ROLUL LUI DRAGU,. dupa CAR~1A ZA.ORADE, unde este acum piistriviiria MINl~.

ill primul sector al cheilor, intre pestera PLOPA ~i JUDINA, raul Mini~ adunii ~i apele a doua izbucuri: izbucul HEDWIG JANICSEK ~i izbucul IRMA KESSLER. Apele izbucului IRMA KESSLER sunt cele ale ogasului UTERIS (UTERISCH), disparut printre calcare in valea cu acelasi nume, care reapar aici la suprafata ' .

Tot in aces! sector, in Poiana PLOPA, locuitorii din Steierdorf au amenajat ambele maluri ale mulm MINIS ~i i~i petreceau aid duminicile impreuna cu familia. Ambele maluri erau acoperite pe s\1prafete intinse eu uisip fin, jar apa padului a fost baratii prin construirea unui mic dig din pletre, fol"ll1indu-se astfel 0 mid balta in care se puteau. ricorl mai ales copiti.

'. MIJW ORIGORE .. D .. efllilurt chili JI va. I d.~. ,tip CATi. IAn fn Romdnlt.l.

Bditura $tUllilficl ,I Eneleiop@diea. Buou.re~ti 1989, Ptlll. 203, llti~m.

I VASILE SENCU .. MUIlI/I ANINI!. Ohld 1!I.rlSll(J, '1'0117 dlncolcc{i!l. !,M UD~J nIl,!fIn ,. Belll\u'a Sp 1111- Turum B\tOUNltl 1!il7 8, PAil, n.

Odata eu acestia, in apa limpede ~i eurati se zbenguiau pastriivi indigeni, pe cilnd raeii speriati incercau sa se ascunda printre pietrele de pe fundul albiei. Cei man se scaldau in locuri in care apaera mai mare, mai adanca, dar ~i mult rnai reee:

Taul Negru (Schwarzer Tumpel) - in amonte de pestera PONOR-PLOPA ~i Taul Albastru (Blauer Ti1mpel) - in aval de

.. poiana PLOPA.

Odata ell inceperea lucrarilor la "grandioasa" Termocentrala de la Crivina aceste locuri au incetat sa mal fie frecventate de loealnici, mei ales datorita. faptului cil apele au fest poluate, iar poiana ~i plajele au fost niipiidite de buruieni ~i spini,

In eel de-al doilea sector de chei, care incep de la Judina, malurile raului difeci intre ele. Astfel, versantul drept este irnpadurit ~i presarat cu vilrfuri de stand golase; pe cand eel stang este stapilnit de stsnci cu forme fantastice, vegetatia fiind mai s3.raca ~i dominatii de arbusti,

Aici, la Judina, la confluenta raului Mini~ cu pilriul Steier, este locul in care a fost amplasat (in anul 1774) primul gater mecanic. Gaterul eraactionat de forta

Cascada KIRSCHA

apelor riului Min~ ~i avea menirea sii-i aprovizioneze pe coloni~ti cu scanduri~i 'ii ndri Ie I atit de nece s are construiri i locuinte1or.

CRISTIAN·LMU MOSOROCEANU

{va urma)

4

Punctul de Acces Public la

Informatie di'n Anina

,

<Bntr-o sala a Casei de Cultura din Anina functioneaza, de mai mult timp, Punctul de Acces Public la . e (pe

scurt, PAP!!), care are ca scop cresterea accesului la informatie a cetatenilor orasului nostru. P.A.P.1. face parte din proiectul .Economia Bazata pe Cunoastere", derulat de Guvemul Romaniei, prin Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale, ell sprijinul Bancii Mondiale.

De asemenea, P.A.P.1. (la fel ea ~i prirnaria, scolile, biblioteca si Casa de Cultura) este conectat si la Retelele Electronice Comunitare Locale (R.E.C.L.), cu acces la retelele informationale ~i tranzactionale nationale ~i mondiale.

PAPI este la dispozitia tuturor locuitorilor orasului si ofera urmatoarele servicn:

.:. informare §i comunicare directa ~i prin Internet;

formare ~i instruire;

activitati educationale, culturale $i de informare;

copiere, multiplicare, redactare, scanare de documente, etc.

at

~ri ntre a I te i n~itiati ve laudabile, preotul romano-catolic ROBERT BARICZ a reusit sa gasesca pe cineva, un mest~r: care sa repare ceasul din tuna bisericii romano-catolice .dJin Anina. Astfel, la mijlocul hinii august, FE.RDINAND IOVANOVICI, din Celnic, ajut-at ad cativa tineri, a demontat~e,asul din turf;},

Apoi, lrnpreuna cu ajutearele

sale! ~u rep~c.tat ,.c~dra~el: ceasulul, au verlftcat 9u S, presa

cu plesa, component . estuia.

Dupa ce rnesterul I ~OVICI s-a dedarat multur12\, compo- _ . nentele au fost monmte la loc Si ceasul functionea.za, trnpecabrl.

Astfel, dupa zed de ani in care ceasul bisericii a tacut, acum, acesta bate din nou, spre bucuria tuturor encrlasllor; 3i nu numail

Pagina realizata pentru dumneavoastra de Cristian-Liviu MOSOROCEANU

"Cum pot eu schimba lumea?" .... 0 intrebare absurda sau pur ~i 'J simplu nu mdrazmm sau, mai bine zis, nu vrem sa-l raspundem! 0 simpla eschivare a mintii sau rnarea ~i deranjanta lene socialai Ce se

, intampla en aceste lntrebiiri In Iumea lznplinirii cand perdeaua imposibilului sufodl: ~i disiffiuieaza obsesiv fata omenirii! Atunci cand aceasta forta slabeste ~i imposibilul primeste tenta de posibil ~i oamenii viseaza, ~i viseaza, ~i-~i doresc ~i au puterea irnbunatatirii capacitatii

, ; empatice lndivlduale ~i ~fiu sa valoriflce diferentele, apar oamenii care chiar pot schimba lumea, tar eu rna simt unul dintre ei, ~i nu este doar 0 senzatie adolescentina, este 0 putere data de dorinta de a face tot ce pot, atata timp cat viata mea apartine acestei societati,

l' In etapa incipienta dorinta de a schimba Iumea mi se substttuie ell donnta de a rna sehimba pe mine, cu dorinta de a zambi flecarui am din jurul meu, dea fi un izvor de feedback-uri pozitive, de a oferi a

, im,b, r,a,'\1,' sare neCO,ndi\i,"on, a, tii ,~i" s, incera,' oric, ,arw,:' om" din jurul m,_eu. Senttrnentele grotesti, onpilante, toate eele negative, care vizeaza

• invidie, antipatie, ura ~i riizbunare trebuie stapanite ~i reduse la volumul minim admis de fllnta umana, Dad este posibil reduse la

marimea la care microscopul mlntl] nu le mai recunoaste, Ie 1 dispretuieste si nu-imai sunt denid un folos,

Ghldata de vorbele lui Mahatma Gandhi" Teoria ochi pentru ochi duce la orbirea lumii', stiu d trebuie sa am grija in exemplul personal, sa-m! controlez flecare pornire de razbunare i1i de a da inapoi exact asa cum primes c. Imposibilul schimbarii lumii este intarit de razbanare, Dad eu dau un zambet pentru 0 privire fulgeratoare, 0 yorba buna pentru 0 verba murdara aruncata lara prea multa constienta, 0

imbrati~are ~i 0 bataie pe umar de lncurajare pentru 0 imbranceala, sunt convinsa ca proeesul "schimbiirii lumii" va Iua amploare. li pot influema pe cei din jurul meu, Ma pot schimba pe mine, ii pot determina pe eel apropian sa se schimbeImpreuna cu ei pot schimba lumea. ~i eu pot schimba lumea! Toti cei care credem acest lucru putem forma un stol benefic care sii se afle Intr-o continua expansiune, Un stol care sa inghita in interiorul sau tot ce-i mai buo, rniraeulos ~i pur. intrun final acest stol sa fie un monstru utopic care sa illghitii intreaga lume ~i sa n-o mal elibereze niciodata. Sii plece de la un punet stabil, de la un om ~i sa 'ioghita tot fara mila, sa devma un fenomen social, un element primordial in Univers ~i sa fie cea mai importanta preoeupare a omenirii. Un vis care ar deveni realitate, 0 lume noua, un nou an 0,

Responsabilitatea faptului ca traiesc este mare, ehiar mult mai mare decat mi-o inchipuiam vreodata. Aceasra responsabilitate rna obliga, in mod direct, ca atunci cand observ ca pot face un lucru bun (pentru ceidin jur), ~aactionez, Dorin~a de a schimha luooea rna face sa magandesc, cu dl:vna, la adeviiratul meu ral in tot acest proces: sunt eu doar un mijloc ~j am datoria de a 0 da mai departe sau chiar pot face parte din baza acestui fenomen, care se Vfea un joe piramidal cinstit, in care toata lumea are de c~tigat ~i nimeoi nu are nimic de pierdut. Daea am lua luerurile in serios, at fi atat de simplu." daca am respecta, n-ar mai exista imposibil, Un pas important in schimbarea lumii, cu siguranta, ar fi ve~nica purtare tn buzunaru! sufletului a Dedarapei Universale a Drepturilor Omului: "Toate fiintele umane se nasc libere ~i egale in demnitate ~i drepturi. Ele sunt illustrate cu ·ratiune ~i con~tiinla ~i trebuie sa se comporte unele fap. de altele lnspiritul fratemi!a til",

Ni~te aqiuni simple, frumoase prin Jipsa decomplexitate, u~or de urmat, u~or de respectat ... ce ar putea fi mai frumos decat sa Ie respect ~i sa-i tnviit pe cel din jurul meu sa Ie respecte? Vreau sa mi Ie in~UIlesc pentru ca vreau sa scbimb lumea! Vreau sa rna scbimb pe mine, Vfeau

sa-i schimb pe ceilalti, vreau ca toti sa. ne respectsm, in pnmul rand, pe noi lnstne ~i apoi ~i pe ceilalti, sa ascultarn, sa tntelegem, sa vorbim -frumos, politicos, sa ne facem temele, atat in timpul scohi cat ~i in viap., sa nu ne lasam intimidati, sa stim sa traim frumossi mal bine eu oamenii din jurul nostru,

Eu, ca cetaiean am nevoie sa am sirnt civic ~i sa las semne hune in urma mea. Vreau sa schlrnb lumea prin exempluI personal. Pot sa schimb lumea prio felul meu de a n, Pot sa fiu deschisa in fata imposibilului fira a-l vedea atotputernic ~i pot sa-l transform in posibil, Pentru mine este ata.t de obsedant acest imposibU de pe fat,a mapamondului, ca nu se mai poate schtmba lumea, IncM stmt ea teata viata voi fi ghidata de acest lucru, Vreau ca, prin flecare fapta a mea, fiecare gest ~i flecare rasuflare, sa imprim 0 schlmbare asupra acestei lami, Sa lupt cu inconstienta ~i sii ned In. continuare cii nnmai prin 10viitatura ~i prio puterea intelepciunii pot invinge. Sa nu rna las descurajata de oimeni ~i de nimic, Sa nu las trnposibilul sa rna traga 10 jos ~i sa rna faca sa rna abat de la rostul meu, deja bine stabilit in viata. Sa incerc, din rasputeri, sami traiesc viata ell demnitate ~i cu optimism. Un zambet, 1a momentul potrivit, poate face

~ minuni. Si, cum flrea omului nu poate intui , nlciodata dod este momentul potrivit, este i bine sa zambirn intotdeauoa, sa tr1iim cu 5 zimbetul pe buze, Trebuie sa-i zarobesc ! lumii, sa 0 alinteu 0 fapta buna, sa 0 mingai I cu un vis implinit ~i, de ce nu, sa 0 ajut sa se , schimbe, Niciodata nu 0 sa ma simt prea

minuscule sau prea neimportanta pantru a schimba Iumea. Ce pot face eu pentru a schimba lumeai.i.Este foarte sirnplu: sa invit, sa zambesc, sa ajut ~i sa fiu mereu optimista sl, garantat, macar 0 "bucapca de iume" 0 vol schimba direct ... Restul n voi schimba indirect ...

Iulia GRUMEZA Grupm ~Iar "MATHIAS HAMMER" Anina Clan a XI.a Real

Colegiul de redac~e:

Redactor !Jef: Cristian-Uviu MOSOROCEANU Redactor !Jef adjunct: Marcel TURCA Secretar general de rMacfie.: Dan VLAD Redactori: Gabriela PlESTICI

Henriette BACSIZAN

Revlsti edltati de Truslul de Pred nMagaz1n" ~edjnte: vasile TOOl (0721935392)

Fax: 0215199551