INSUFICIENTA CARDIACA Insuficienta cardiaca (IC) este definita ca incapacitatea inimii de a asigura debitul circulator necesar acoperirii ne oilor

metabolice tisulare sau acestea se reali!ea!a numai in conditiile unei presiuni de umplere crescute la ni elul cordului" Factorii care determina aparitia si agra area insuficientei cardiace sunt factori cau!ali si factori precipitanti" Factorii cauzali sunt greu de indepartat si sunt bolile care determina in timp disfunctia cardiaca# precum$ % suprasolicitarea fi!ica a cordului (steno!e al ulare# sunturi cardiace# sunturi e&tracardiace)# % scaderea eficientei contractiei (infarctul miocardic# cardiomiopatiile)# % impiedicarea umplerii cardiace (cardiomiopatii restricti e# pericardite constricti e sau e&udati e# mi&om atrial# ta'iaritmii cu frec ente mari)" Factorii precipitanti (declansatori) pot fi identificati si corectati si pot fi cardiaci si e&tracardiaci" Factori cardiaci sunt$ inflamatii (endocardite# miocardite)# medicamente care scad contractia inimii (inotrop negati e)# isc'emia miocardica# tulburarile de ritm sau de conducere# le!iuni mecanice acute" Factorii e&tracardiaci sunt$ cresterea tensiunii arteriale sistemice sau pulmonare# cresterea olemiei# sindroame 'iper(inetice (febra# anemie# tireoto&ico!a)# necomplianta pacientului" )rincipala functie a inimii este cea de pompa si se e&prima prin debitul cardiac" Debitul cardiac este determinat de patru parametri principali$ frec enta cardiaca# presarcina (sarcina din fata inimii)# postsarcina (sarcina din spatele inimii)# contractilitatea" Insuficienta cardiaca re!ulta din actiunea negati a a factorilor cau!ali asupra unuia sau mai multor parametri enumerati mai sus" Aceasta determina acti area mecanismelor compensatorii$ cardiac se produce 'ipertrofie (ingrosare) si dilatare# olumul sanguin circulant creste prin retentie 'idrosalina# are loc redistributia debitului cardiac catre organele itale (creier# cord# rinic'i)# se produc modificari ale metabolismului tisular determinate de 'ipo&ia cronica (cresterea e&tractiei de o&igen# metabolism anaerob)" Toate aceste reactii adaptati e sunt generate de acti area sistemului ner os simpatic# sistemului renina%angiotensina%aldosteron si a altor sisteme neuroendocrine" Alterarea contractilitatii determina disfunctie sistolica# adica scaderea fortei de contractie a miocardului (de e&emplu in cardiomiopatii)" Scaderea compliantei entriculare# adica a rela&arii cordului al ulare# cresteri tensionale# insuficiente

in diastola# duce la disfunctie diastolica (de e&emplu cardiomiopatii restricti e# pericardite)" De cele mai multe ori disfunctia este mi&ta# sistolica si diastolica" Tabloul clinic Din punct de edere clinic trebuie diferentiata insuficienta cardiaca stanga si dreapta" INSUFICIENTA CARDIACA STANGA- afectarea inimii stangi" Simptomul dominant este dispneea (lipsa de aer)" Accentuarea dispneii se corelea!a cu progresia IC# de aceea este unanim acceptata clasificarea N*+A (Ne, *or( +eart Association) a dispneii cardiace$ clasa I % dispnee la eforturi mari# clasa II % dispnee la eforturi medii# clasa III % dispnee la eforturi mici# clasa I- % dispnee de repaus" Dispneea de repaus poate fi permanenta (in IC se era) sau paro&istica# precum intr%un puseu 'ipertensi sau in infarctul miocardic acut" .rtopneea este po!itia se!anda pe care o adopta pacientul pentru a%i usura respiratia" Astmul cardiac este o forma de dispnee paro&istica asociata cu spasm bronsic" Dispneea apare in e&pir si se insoteste de suieratura (,'ee!ing)" Edemul pulmonar acut este forma cea mai se era de dispnee" )acientul este agitat# palid# cu transpiratii reci# an&ios# are ortopnee# polipnee (respiratii frec ente)# tuse cu e&pectoratie sumoasa alba sau ro!ie" Tusea este alt simptom frec ent in IC stanga# considerata ca ec'i alent al dispneii" Apare la eforturi sau noaptea# este seaca# rar mucoasa sau 'emoptoica" Hemoptizia (eliminare prin tuse si e&pectoratie a unei cantitati de sange) apare prin ruperea unor anastomo!e intre circulatia enoasa bronsica si pulmonara ca urmare a 'ipertensiunii pulmonare sau prin ruptura capilarelor pulmonare in al eole" Astenia (oboseala) se datorea!a scaderii debitului cardiac cu perfu!ie musculara insuficienta"

INSUFICIENTA CARDIACA DREA)TA Simptomele se datorea!a in special afectarii cordului drept# cu consecinte asupra circulatiei sistemice# respecti simptomatologie $ Edeme declive% la ni el retromaleolar# urcand progresi o data cu agra area insuficientei# gambier# c'iar la ni elul intregului membru inferior" Hepatomegalie%datorata supraincarcarii in acest teritoriu%aceasta este de obicei dureroasa" Daca insuficienta progresea!a apare ascita" Inapetenta, greturi si varsaturi datorita congestiei teritoriului splan'nic Dar pot sa apara si tusea, hemoptizia, astenia Examenul clinic /olna ul este cianotic # transpirat# cu edeme (prin retentie 'idrosalina)" 0a e&amenul inimii se constata frec enta cardiaca crescuta (ta'icardie)# inima este de dimensiuni crescute" 0a ascultarea inimii apar sufluri (de insuficienta mitrala functionala prin dilatare entriculara) sau !gomote anormale (!gomot 1)" Tensiunea arteriala este sca!uta# pulsul este mic# iar in formele se ere se remarca pulsul alternant (puls amplu urmat de puls sca!ut)" Insuficienta cardiaca dreapta (IC dreapta)afectarea inimii drepte" Simptomele sunt mai putin e idente decat in IC stanga si sunt determinate de sta!a enoasa sistemica$ 'epatalgii (dureri la ficat)# balonari# greturi# anore&ie (lipsa poftei de mancare)" 2ai pot fi pre!ente$ astenia# oliguria (reducerea diure!ei sub 344 ml pe 56 ore)# dispneea simptome care apar in fa!ele a ansate" Insuficienta cardiaca glo ala Asocia!a simptomele si modificarile obiecti e ale ambelor forme" 2a7oritatea afectiunilor cardiace afectea!a intai cordul stang# incat apar initial manifestari de IC stanga# ulerior decompensea!a si cordul drept" Examenele paraclinice sunt indicate de medic$ radiografia toracica (arata marirea inimii si sta!a pulmonara)# electrocardiografia (ofera informatii legate de cau!a IC)# ecocardiografia ( foarte utila permite aprecierea dimensiunilor ca itatilor# contractilitatea# fractia de e7ectia a -S# cuantifica insuficienta mitrala# determina presiunile din ca itati sau din artera pulmonara# aprecia!a functia diastolica prin eco Doppler)" Uneori se pot efectua e&plorari i!otopice# cu supra incarcarea teritoriul supracardiac drept a and urmatoarea

cateterismul cardiac si angiocardiografia" In pre!ent se poate utili!a do!area peptidului natriretic atrial ca factor de prognostic in IC" Complicatiile sunt multiple$ insuficienta functionala a unor organe (rinic'i# ficat# creier)# trombo!e# si necro!e (cerebral# coronar# me!enteric)8 trombo!e ca itare sau embolii sistemice sau pulmonare8 ciro!a 'epatica de cau!a enoase# cu infectii cardiaca8

bron'opulmonare8 aritmii si moarte subita8 case&ie de cau!a cardiaca8 tulburari electrolitice" Tratamentul 9" Dieta si acti!itatea % )acientii trebuie mentinuti pe o restrictie moderata de sare" In insuficienta cardiaca se era se recomanda limitarea acti itatii fi!ice dar la bolna ii cu insuficienta cardiaca usoara sau moderata e&ercitiile fi!ice progresi e diminua simptomele si creste capacitatea de efort" 5" Trata"entul diuretic % sunt utile la bolna ii cu IC congesti a moderata sau se era" Se recomanda diuretice tia!idice ('idroclorotia!ida)" 0a pacientii cu IC se era se pot folosi si diuretice de ansa (furosemid# bumetanida) care au actiune rapida" Spironolactona# triamterenul si amiloridul# diuretice ce economisesc potasiul# sunt adesea utile in combinatie cu diureticele de ansa si tia!idele" 1" In#i itorii en$i"ei de con!ersie a angiotensinei (IEC) % au de enit componente de ba!a in tratamentul standard al insuficientei cardiace" Efectele benefice sunt asodilatatia si in'ibarea acti itatii neuroendocrine crescute" Dintre IEC pot fi folositi$ captoprilul# enalaprilul# perindoprilul" 0imitele administrarii IEC sunt 'ipotensiunea arteriala sau insuficienta renala" Agentii care economisesc potasiul trebuie opriti inaintea inceperii terapiei cu IEC" 6" Digitala % trebuie utili!ata indeosebi la bolna ii cu IC simptomatica (sub tratament cu diuretice si IEC) sau la cei cu fibrilatie atriala" Alte medicamente utile sunt $ beta blocantele (car edilol)# blocanti ai canalelor de calciu (amlodipina)# asodilatatoarele# nitratii# tratamentul anticoagulant# sau antiarirtmic" Fiecare din aceaste medicamente au indicatii clare si or fi administrate sub stricta supra eg'ere medicala"