ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

PROIECT POLITICI ECONOMICE

Grupa 1422, Seria B Studenti C!"!nea Ana#Maria Dra$an Di%itrie E%i&

Bu"ure'ti, 2(14

P!&iti"a de !"upare 'i )&e*i+i&i,are a pietei %un"ii - Strate$ia Li'a+!na 'i p!'t Li'a+!na Strate$ia Eur!pa 2(2(

Strate$ia Li'a+!na (Agenda Lisabona/Procesul Lisabona) reprezinta un set de obiective, domenii prioritare de actiune, tendinte si masuri, pentru orientarea politicilor europene de crestere economica si ocupare a fortei de munca catre realizarea obiectivului strategic al Uniunii Europene de a deveni cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere. Strategia Lisabona a fost adoptata de catre onsiliul European e!traordinar de la Lisabona, din "#$"% martie "&&& si reinnoita de catre onsiliul European de la 'ru!elles din ""$"# martie "&&(. )nstrumentele de guvernare a aplicarii strategiei sunt* + Liniile directoare integrate pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca, + Programul comunitar Lisabona, + rapoartele anuale ale omisiei cu privire la aplicarea strategiei, + programele nationale de reforma si rapoartele nationale anuale cu privire la aplicarea programelor nationale de reforma. Statele membre contribuie la aplicarea Strategiei Lisabona prin programele nationale de reforma, iar omisia prin Programul comunitar Lisabona. )mplementarea SL a cunoscut trei cicluri pana in prezent* + martie "&&& , martie "&&(+ martie "&&( , martie "&&.+ martie "&&. , martie "&//.

La // decembrie "&&0,

omisia Europeana a adoptat 1Pac2etul Lisabona3, cu privire la noul

ciclu de trei ani ("&&.$"&/&), compus din cinci documente legislative. Pac2etul a fost andosat la onsiliul European din martie "&&.. Actualul ciclu al Strategiei (martie "&&. $ martie "&//) a inceput pe fondul unui proces de incetinire a cresterii economice globale si al riscurilor cauzate de instabilitatea pietelor financiare si a preturilor la alimente si petrol. )n conte!tul actualei crize economice si financiare, omisia Europeana a prezentat, la "4

noiembrie "&&., un Plan european de redresare economica, care a fost andosat la onsiliul European din decembrie "&&.. Planul cuprinde masuri pe termen scurt pentru iesirea din criza financiara si economica, masuri care vor trebui implementate si la nivel national. omisia Europeana a adoptat, la ". ianuarie "&&5, propunerea de actualizare a Liniilor 6irectoare )ntegrate necesare implementarii la nivel national si comunitar a Strategiei Lisabona. 6ocumentul include Evaluarea implementarii Strategiei Lisabona la nivelul statelor membre UE si a zonei euro, precum si recomandari specifice de tara. Evaluarile de parcurs, fie la nivelul oficial (rapoarte) fie la nivelul studiilor stiintifice, privind proiectarea si implementarea Agendei Lisabona au evidentiat un numar de deficiente care au condus la indeplinirea nesatisfacatoare a obiectivelor acestei strategii* + lipsa unui program de aplicare adecvata pentru statele membre + lipsa unei depline asumari politice la nivel national+ numarul mare de obiective si tinte cuantificate+ monitorizarea deficitara a statelor membre+ insuficienta distinctie intre scopuri si mi7loace+ insuficienta corelare dintre obiectivele Agendei Lisabona si cele privind convergenta economica8oate aceste evaluari au fost luate in considerare la elaborarea noii strategii europene , Strategia Europa "&"&. Strate$ia Eur!pa 2(2(
3

9eprezinta un document strategic al Uniunii Europene, cu privire la domeniul economic si social, in conte!tul modelului european al economiei sociale de piata, document care proiecteaza directiile fundamentale de dezvoltare economica si sociala ale Uniunii Europene in secolul "/. Acesta reprezinta o noua abordare strategica a Uniunii Europene, bazata pe o serie de documente ale omisiei Europene, onsiliului European si formatiunilor de lucru ale onsiliului Uniunii Europene. Strategia Europa "&"& contine tintele fundamentale pe care Uniunea Europeana isi propune sa le atinga, in domeniul economic si social, la orizontul anului "&"&, adica pe parcursul intervalului "&//$"&"&, pe ansamblul Uniunii. Strategia Europa "&"& se constituie in continuatoarea Agendei Lisabona "&/&, care a functionat, cu acelasi scop, pentru perioada "&&&$"&/&. )n practica, Uniunea a stabilit cinci obiective ma7ore, privind* ocuparea fortei de munca, inovarea, educatia, incluziunea sociala si mediul/energia $ care urmeaza sa fie indeplinite pana in "&"&.

ele ( obiective europene pentru "&"&* /. :cuparea fortei de munca $ o rata de ocupare a fortei de munca de 0( ; in randul populatiei cu varste cuprinse intre "& si 4% de ani. ". ercetare si dezvoltare $ alocarea a #; din P)'$ul UE pentru cercetare si dezvoltare. #. Sc2imbari climatice si energie $ reducerea cu "&; a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau c2iar cu #&;, in conditii favorabile) fata de nivelurile inregistrate in /55&$ cresterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la "&;$ cresterea cu "&; a eficientei energetice. %. Educatie $ reducerea abandonului scolar la sub /&;$ cresterea la peste %&; a ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei in varsta de #&$#% de ani. (. Saracie si e!cluziune sociala $ reducerea cu cel putin "& de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a e!cluziunii sociale.

UE a identificat o serie de metode pentru a stimula cresterea economica si a crea de locuri de munca, printre care* /. restere inteligenta, care poate fi realizata prin* educatie (incura7area procesului de invatare si de imbunatatire a competentelor) cercetare si inovare (crearea de noi produse si servicii care sa genereze crestere economica si noi locuri de munca si sa ne a7ute sa facem fata provocarilor de ordin social) societatea digital (utilizarea te2nologiilor informatiei si comunicatiilor).

:biectivele UE pentru o crestere inteligenta* /. un nivel al investitiilor publice si private in cercetare si dezvoltare de #; din P)'$ul UE - conditii mai bune pentru cercetare, dezvoltare si inovare". o rata de ocupare a fortei de munca de 0( ; in randul populatiei cu varste cuprinse intre "& si 4% de ani, pana in "&"& (prin crearea de conditii favorabile insertiei profesionale, in special pentru femei, tineri, persoane in varsta sau necalificate si imigranti legali)#. rezultate mai bune pe plan educational, in special* $ reducerea abandonului scolar la mai putin de /&;$ cresterea pana la cel putin %&; a ponderii absolventilor de studii superioare sau ec2ivalente in randul populatiei in varsta de #&$#% de ani. Este nevoie de o crestere inteligenta deoarece cresterea economica mai moderata a Europei in raport cu principalii sai concurenti se e!plica in mare parte prin e!istenta unor diferente in materie de productivitate cauzate partial de* nivelul mai redus al investitiilor in cercetare, dezvoltare si inovare utilizarea insuficienta a te2nologiilor informatiei si comunicatiilor accesul dificil la inovare in anumite sectoare ale societatii. )n educatie si formare* circa "(; dintre elevii europeni au dificultati la citire prea multi tineri parasesc sistemele de educatie/ formare fara sa obtina o calificare numarul persoanelor cu studii medii si superioare a crescut, insa calificarile acestora deseori nu corespund cerintelor de pe piata muncii mai putin de o treime dintre europeni au absolvit o facultate, fata de %&; in SUA si peste (&; in <aponia in clasamentele internationale, universitatile europene nu ocupa pozitii de frunte. restere favorabila incluziunii , : economie cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, asigurand coeziunea economica, sociala si teritoriala. resterea favorabila incluziunii presupune*

 o rata mai mare de ocupare a fortei de munca $ locuri de munca mai bune si mai numeroase, in special pentru femei, tineri si lucratori de peste (( de ani cresterea capacitatii de anticipare si gestionare a sc2imbarii prin investitii in formare profesionala si imbunatatirea competentelor modernizarea pietelor muncii si a sistemelor de protectie sociala garantarea accesului tuturor la beneficiile cresterii economice. :biectivele UE pentru o crestere economica favorabila incluziunii* /. o rata de ocupare a fortei de munca de 0( ; in randul populatiei cu varste cuprinse intre "& si 4% de ani pana in "&"& (prin crearea de conditii favorabile insertiei profesionale, in special pentru femei, tineri, persoane in varsta sau necalificate si imigranti legali)". rezultate mai bune pe plan educational, in special, reducerea abandonului scolar la mai putin de /&;#. cresterea pana la cel putin %&; a ponderii absolventilor de studii superioare sau ec2ivalente in randul populatiei in varsta de #&$#% de ani%. reducerea cu cel putin "& de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a e!cluziunii sociale. =otivatiile pentru necesitatea unei cresteri economice favorabile incluziunii ar putea fi urmatoarele* Populatia activa a Europei este in scadere datorita sc2imbarilor demografice. ei aflati in campul muncii trebuie sa sustina un numar din ce in ce mai mare de persoane inactive UE trebuie sa$si mareasca rata de ocupare a fortei de munca. Aceasta este deosebit de scazuta in randul femeilor (4#;, fata de 04; in randul barbatilor, in intervalul de varsta "&$4% de ani) si al lucratorilor cu varsta intre (( si 4% de ani (%4;, fata de 4"; in SUA si <aponia) Programul de lucru al europenilor este cu /&; mai scurt decat cel al americanilor sau al 7aponezilor 6in cauza crizei economice, tinerii si persoanele disponibilizate isi gasesc mai greu un loc de munca. 9ata soma7ului in randul tinerilor a a7uns la "/;.

 )n UE, apro!imativ .& de milioane de persoane au doar competente de baza si nu beneficiaza de programe de invatare de$a lungul vietii in aceeasi masura ca si persoanele cu un nivel ridicat de educatie Pana in "&"&, circa /4 milioane de noi locuri de munca vor necesita calificari superioare, in timp ce cererea de personal necalificat va scadea cu apro!imativ /" milioaneEste din ce in ce mai important sa dobandim si sa ne dezvoltam noi competente. 2iar si inainte de criza, .& de milioane de persoane (din care /5 milioane copii) erau e!puse riscului saraciei Pentru .; din populatia activa, veniturile nu asigura depasirea pragului saraciei. M!de&u& dane, =a7oritatea tarilor dezvoltate a7usteaza continuu politicile de ocupare. )n centrul acestor modele, a castigat in ultimul timp tot mai mult teren conceptul de )&e*i"uritate (>fle!icurit?>), compus din flexibilitate si securitate. Larga raspandire a conceptului are la baza credinta ca fle!isecuritatea reprezinta nu doar o stare a pietei muncii sau un cadru analitic, ci o strategie politica care duce la situatii de tip castig$castig, pentru ca reconciliaza cerinta anga7atorilor de fle!ibilitate (in vederea cresterii competitivitatii firmelor) si cerinta salariatilor de securitate. @le!icuritatea, ca strategie de politica publica, se refera la* >: strategie care, sincronic si in mod deliberat, vizeaza, pe de o parte, cresterea fle!ibilitatii pietei muncii, a institutiilor acesteia si a relatiilor de munca, si, pe de alta parte, cresterea securitatii ocuparii si a securitatii sociale, cu precadere pentru grupurile vulnerabile si a celor aflate in afara pietei muncii> (Ailt2agen si 8ros, "&&%). 8eoretic, e!ista patru posibilitati de a combina fle!ibilitatea si securitatea si fiecare dintre acestea sta la baza unei optiuni specifice de politica de ocupare. A) ') @le!ibilitatea si securitatea sunt vazute in opozitie, prin urmare politicile de ocupare @le!ibilitatea si securitatea sunt vazute ca sustinandu$se reciproc, prin urmare pun accent doar pe unul dintre cei doi termeni politicile de ocupare urmaresc diverse modele de fle!icuritate. A1. Modelul liberal anglo-saxon* fle!ibilitate ridicata, securitate scazuta. )n 9omania, ca si in cele mai multe tari, acest model reprezinta optiunea favorita a anga7atorilor.

=odelul are la baza reglementari foarte fle!ibile ale pietei muncii, in absenta unui sistem compre2ensiv de protectie pentru someri, iar masurilor active de formare profesionala li se acorda putina atentie. Un intreg corp de literatura economica si sociologica arata ca in cadrul acestui model, cresterea fle!ibilitatii pune in pericol securitatea salariatilor. )n conte!tul noilor structuri ale economiei cunoasterii, creste cererea pentru lucratori calificati si scade cea pentru lucratori necalificati sau slab calificati. 6ata fiind cererea scazuta pentru lucratori necalificati, salariile acestora scad la nivelul salariului minim, reglementat prin lege. 6ar, tocmai datorita nivelului stabilit pentru salariul minim, productivitatea este insuficienta pentru a compensa costurile salariale, ceea ce duce la reducerea numarului de lucratori necalificati. Prin urmare, persoanele necalificate a7ung sa faca fata unor bariere puternice de intrare pe piata muncii si c2iar sunt e!clusi de pe piata muncii. Brupurile cele la vulnerabile la e!cluziune sunt tocmai grupurile dezavanta7ate, cu statut social redus si cu un capital uman deficitar. E!cluziunea de pe piata muncii atrage dupa sine trecerea in sectorul informal, respectiv instabilitate si lipsa de securitate atat a muncii, cat si a venitului. A2. Modelul corporatist continental* fle!ibilitate redusa, securitate ridicata. )n 9omania, ca si in cele mai multe tari, reprezinta optiunea favorita a sindicatelor. )n @ranta, spre e!emplu, desi rata de sindicalizare este mica (in 7ur de /&;), populatia sustine puternic acest model. a dovada stau mult mediatizatele proteste de strada violente ale tinerilor ca reactie la incercarile guvernului de a introduce masuri de fle!ibilizare a pietei muncii. =odelul are la baza reglementari rigide ale pietei muncii, dar si un sistem compre2ensiv de protectie pentru someri si accent pus pe masuri active de formare profesionala. Principalul avanta7 al unei astfel de politici sta in securitatea ridicata a salariatilor de pe piata formala a muncii. Principalele dezavanta7e se refera la* i. La nivelul companiilor: date fiind reglementarile rigide ale pietei muncii, companiile nu se pot a7usta rapid prin concedierea anga7atilor, in cazul unor eventuale socuri e!terne sau evolutii adverse de pe piata. Prin urmare, procesul de a7ustare a firmelor este relativ indelungat. ii. La nivelul indivizilor: data fiind segmentarea accentuata a pietei muncii, reglementarile rigide ale pietei muncii favorizeaza lucratorii de pe piata formala a muncii, dar nu ofera sanse reale de intrare pe piata muncii pentru indivizii din afara acesteia (somerii, lucratorii
9

din sectoarele neperformante sau din sectorul informal). u alte cuvinte, politica de ocupare este centrata mai degraba pe securitatea locurilor de munca e!istente si nu pe securitatea (ocuparii si venitului) indivizilor. B1. Inflexicuritate Apropiat de modelele >traditionale> ale tarilor din sudul Europei (Spania, Portugalia, )talia si Brecia)* fle!ibilitate redusa, securitate redusa. Aceasta optiune este asociata unui model specific de crestere economica, bazata pe turism, agricultura si constructii, cu o piata a muncii segmentata, cu acces limitat (intrari relativ putine), mobilitate relativ scazuta a fortei de munca si un sector informal bine reprezentat. Este considerata a fi o situatie de tip pierdere$pierdere, in sensul ca nici unul dintre partenerii sociali nu are de castigat, caci atat fle!ibilitatea companiilor, cat si securitatea salariatilor sunt relativ reduse. )n plus, situatia grupurilor e!cluse de pe piata formala a muncii reprezinta un serios motiv de ingri7orare. B2. Flexicuritatea Modelul social-democrat din tarile nordice* fle!ibilitate ridicata, securitate ridicata. Acest model combina reglementari fle!ibile ale pietei muncii cu un sistem compre2ensiv de protectie pentru someri si accent pus pe masuri active de formare profesionala. La baza modelului sta o abordare institutionala, conform careia, indiferent de ciclurile economice, institutile pot determina traiectorii convergente ale fle!ibilitatii si securitatii, in principal prin mobilizarea anga7atorilor si sindicatelor (salariatilor). )n aceasta perspectiva, piata muncii functioneaza mai bine, daca toti partenerii sociali adopta modelul economiei cunoasterii si pun accent pe investitia in capital uman de$a lungul intregii cariere profesionale. Astfel, se poate asigura atat cresterea sanselor de a fi anga7at (>emplo?abilit?>) pentru salariati, cat si fle!ibilitatea companiilor. Securitatea anga7atilor este deci vazuta in perspectiva mai ampla a intregii vieti de munca, ca securitate a ocuparii de$a lungul vietii si nu securitate a unui loc de munca particular. Stabilitatea nu se raporteaza la un anume loc de munca, ci la sanse ridicate de a trece cu succes de la un loc de munca la altul (de a reintra rapid pe piata muncii, in cazul pierderii unui loc de munca). )n acest fel, fle!ibilitatea companiilor este inteleasa ca oportunitate a salariatilor de a$si actualiza sau imbunatati permanent capitalul uman, fapt care la randul sau face posibil un nivel ridicat de fle!ibilitate. Principalul dezavanta7 este legat de costurile ridicate.

10

=odelul danez este un 2ibrid intre modelul liberal centrat pe fortele dinamice ale pietei libere si protectie scazuta a salariatului, cu modelul social$democrat de protectie sociala din tarile scandinave. =odelul danez este denumit >triung2iul de aur> si combina mobilitatea ridicata intre locuri de munca, protectie sociala cuprinzatoare si masuri active pentru someri. =obilitatea ridicata a salariatilor este asociata cu reglementari fle!ibile ale relatiilor industriale. )n fiecare an, in 7ur de un sfert din salariatii din 6anemarca sunt afectati de soma7 si primesc un a7utor de soma7 generos. =a7oritatea reusesc sa reintre rapid pe piata muncii. eilalti sunt integrati in sc2eme de masuri active (in principal formare profesionala) care sa le prote7eze sau imbunatateasca sansele de a fi anga7ati. Pentru ca modelul danez sa fie aplicat, trebuie insa sa fie indeplinite o serie de pre$conditii* $ $ $ $ $ $ crestere economica robusta acompaniata de crearea de noi locuri de munca fonduri pentru politici sociale, modelul danez este unul scump buna guvernare si un sistem bine dezvoltat de punere in practica a masurilor active de parteneri sociali activi care colaboreaza si si$au asumat modelul ca pe unul de succes dialog social intens si descentralizat legitimitate, suport social din partea cetatenilor. =odelul danez de fle!icuritate este desris ca un >triung2i de aur>. Laturile triung2iului sunt formate din* /. Legislatia relativ slaba pentru protectia fortei de munca". Siguranta sociala neta productiva pentru someri#. muncii. Argumentul care sta la baza conceptului triung2iului de aur este ca succesul sistemului de anga7are a fortei de munca danez se datoreaza unei combinatii unice intre fle!ibilitate (masurata de un nivel ridicat de mobilitate a locurilor de munca), securitate sociala (un sistem generos care asigura bunastarea pentru someri) si programe active in domeniul pietei fortei de munca, care toate sustin transformarea in curs de desfasurare a economiei. Succesul sistemului danez de fle!icuritate este un rezultat al combinarii asigurarilor de soma7, relativa fle!ibilitate a legislatiei muncii si eforturile de a a7uta oamenii sa gaseasca locuri de munca. Sistemul nu s$ar fi putut dezvolta cum s$a dezvoltat fara relatii industriale puternic
11

formare profesionala si educatie

2eltuieli mari (per somer ) in ceea ce priveste politicile active ale pietei

dezvoltate si fara dialogul social in relatie cu gradul inalt de sindicalizare, care este o Cmarca inregistrata> a modelul danez. Ar trebui remarcat faptul ca se estimeaza ca in 6anemarca apro!imativ .&; din lucratori sunt membri ai unui sindicat.

Piata %un"ii in R!%ania 9omania este o tara europeana a carei piata a muncii este inca marcata de structuri neeuropene* prea multa agricultura de subzistenta, un sector informal supradimensionat, prea putini salariati si prea putini patroni, grupele de ocupatii manuale predominante, riscuri deosebit de mari de a deveni sarac pentru persoanele care muncesc (pentru persoanele ce au absolvit cel mult scoala profesionala), emigratie masiva a fortei de munca, soma7 relativ redus, dar de lunga durata si soma7 mascat. @undalul general al dimensionarii ocuparii resurselor de munca este factorul demografic insasi cu structurile sale, factor ce trebuie privit din perspectiva activitatilor social$utile, ca si cea a consumului general (a cererii agregate). 6upa /55&, declinul demografic a condus la scaderea continua a populatiei active si a populatiei ocupate. Alaturi de aceasta scadere, pensionarile masive de la inceputul anilor D5&, cresterea ratei de participare a tinerilor la educatie superioara si emigratie, sunt principalii factori responsabili pentru reducerea drastica a participarii la piata fortei de munca. 9ata ocuparii, un indicator c2eie al Agendei Lisabona, dar si al noii strategii europene Europa "&"&, este in 9omania actuala mult sub tinta europeana de 0&; in "&/&, respectiv 0(; in "&"&, valoarea in 9omania fiind de (5,4;, fata de 4#; cat avea in "&&&, de e!emplu. 6upa /55& 9omania a trecut prin doua perioade de criza economica /5..$/55" si /550$/555, iar acum suntem in cea de$a treia incepand cu "&&.. )n perioadele de criza soma7ul capata alte semnificatii, comparative cu cele din perioadele de crestere economica, cand iesirea si reinsertia pe piata muncii sunt relative mai usoare, datorita mobilitatii mai mari a mediului de afaceri si a capacitatii acestuia de a genera noi locuri de munca. =a7oritatea pietelor fortei de munca sunt incapabile sa absoarba forta de munca, ceea ce face ca rata soma7ului sa fie mai ridicata decat in perioadele obisnuite.
12

)n 9omania au fost ve2iculate si partial aplicate trei directii de actiune ca solutii alternative pentru iesirea din criza* a. reluarea creditarii si stimularea consumuluib. cresterea investitiilor publice in infrastructura, dar si eliminarea riscului ca acestea sa fie deturnate spre grupuri de interesec. apelul sporit la fonduri structurale. resterea ocuparii este un obiectiv general care ar ingloba mai multe obiective specifice imperios necesare. Ea ar presupune o noua politica industriala pentru stimularea anumitor sectoare economice in care sa se creeze noi locuri de munca si care sa stimuleze si mobilitatea interna, de la rural la urban reducand in timp si migratia e!terna.

E)e"te a&e "ri,ei a"tua&e a'upra !"uparii )!rtei de %un"a au fost introduse practici cu nuante de e!ploatare calitatea muncii s$a deteriorat simtitor atat in sectorul privat, cat si in sectorul public
13

remitentele primite din strainatate de gospodariile din 9omania au avut de asemenea de suferit- migrantii aflati la munca in strainatate au trecut si ei prin pierderea locului de munca, reducerea numarului de ore de lucru, cresterea nesigurantei locului de munca si, in consecinta, reducerea veniturilor din munca- din vara lui "&&5, frecventa, sumele de bani si numarul de pac2ete trimise in tara, precum si numarul vizitelor acasa au scazut continuu. veniturile din munca s$au diminuat, veniturile din pensii de asemenea, alte prestatii sociale au fost reduse, platite cu intarziere sau c2iar eliminate- per total, eroziunea tuturor tipurilor de venit, inclusiv a remitentelor din strainatate, a dus la sc2imbarea modelului de consum a ma7oritatii gospodariilor. numarul salariatilor a scazut accentuat, in special in sectorul privat, mai ales in industriile producatoare, constructii, comertul cu amanuntul si transport cresterea numarului de ore suplimentare de teama de a nu pierde locul de munca oportunitatile de munca platita s$au diminuat considerabil, mai ales pentru lucratorii cu nivel redus de educatie din sectorul informal predictibilitatea si securitatea locului de munca s$a redus semnificativ numarului de ore de lucru, cresterea nesigurantei locului de munca si, in consecinta, reducerea veniturilor din munca- din vara lui "&&5, frecventa, sumele de bani si numarul de pac2ete trimise in tara, precum si numarul vizitelor acasa au scazut continuu. In/e'titii&e in edu"atie in R!%ania )n pofida numeroaselor reforme in educatie, performantele in educatie sunt in continuare scazute in raport cu standardele UE si ale :rganizatiei pentru ooperare Economica si 6ezvoltare, de altfel romanii au rezulate slabe si in ceea ce priveste invatarea pe tot parcursul vietii .

14

Bi+&i!$ra)ie EEE.insse.ro retu Alina* @le!ibilizarea pietei muncii EEE.fonduri$structurale.ro ec.europa.eu/europe"&"& EEE.economist.com EEE.euractiv.ro

15

16