Curs 15.11.2013 V-am prezentat atat competenta materiala ,cat si competenta dupa calitatea persoanei a inst jud.

Desi sunt forme de competenta diferite si va spuneam ca nefiind o notiune abstracta pt ca priveste o activitate concreta, procesul penal, se analizeaza doar prin prisma formelor de competenta, nu in afara lor, cu toate acestea am prezentat comp mat si cea pers pt ca,asa cum ati observat ,instantele jud au dupa caz fie numai o com dupa materie,fie numai o compet dupa calitatea persoanei, fie atat o comp dupa materie cat si una dupa calitatea persoanei. De aceea cele doua moduri de competenta le-am prezentat simultan.

Schimbarile in acesta materie nu sunt fundamentale.Pe de alta parte, ele demonstreaza ezitarile legiuitorului care nu este consecvent nici sub imperiul codului actual ,nici sub imperiul NCPP. Ex: calitatile care atrag compet dupa calit pers care au fost transferate inca sub CP prin lg 202\2010 din compet sectiei penale a ICCJ cu scopul de a descarca rolul instantei supreme in competenta dupa calit pers, a Curtilor de Apel, dar in mod coresp si a CMdeA care are o compet similara cu CdeA, cu deosebirea criteriul de deter a compet e calit de militar care trb sa existe in mom in care se presupune ca s-a comis presupusa infractiune.

Cel mai elocvent exemplu este cazul generalilor, amiralilor, maresalilor si chestorilor, care initial in prima instanta au fost in competenta ICCJ, lg 202\2010 a realizat doar transferul cvestorilor. In privinta generalilor,maresalilor si amiralilor ,acestia au ramas in competenta sectiei penale ICCJ.Pt ca sub NCPP sa se realizeze o reasezare a comp dupa calit pers pt toate calit care atrag o asemenea forma de competenta ,astfel incat aceasta categorie a determinat impartirea domeniului de competenta intre CdeA si CMdeA, astfel CdeA a ramas cu chestorii, pt ca potr legii 360/2002 privind statutul politistilor, politistii au fost demilitarizati, ei sunt acum civili, de aceea chestorii care sunt fostii generali din politie sunt in competenta CdeA,iar generalii ,maresalii,amiralii au fost trecuti in comp CMdeA.Astfel,ICCJ judeca doar restul persoanelor prezentate . !Doar prin L 202/2010 parl europeni au fost introdusi in mod expres in comp ICCJ

Becali story

Competentele sunt regl prin norme imperative ,obligatorii,care nu pot fi incalcate. Ambele coduri regl si a 4-a forma de competenta: COMPETENTA TERITORIALA care este prev pt org de urm penala cat si pt instantele jud, sunt reglemntari comune, dr comun il reprez compet instantelor judecatoresti.

In privinta competentei teritoriale, care se determina dupa criterii teritoriale, ambele coduri fac diferenta intre COMPETENTA DUPA TERITORIU PT INFRACTIUNI SAVARSITE IN TARA SI PT CELE SAVARSITE IN STRAINATATE.

CT PT INFR SAVARSITE IN TARA are la baza 4 criterii teritoriale, ele sunt identice in ambele coduri !!! ,ele sunt prev in cele doua coduri intr-o anumita ordine, de aceea se vorbeste in ambele coduri de o ordine care e prevazuta de lege, ea nu este arbitrara, ci reflecta vointa legiuitorului si indica O PREFERINTA LEGALA:

1.LOCUL UNDE S-A SAVARSIT INFRACTIUNEA ( ambele coduri)in total/in parte sau locul unde s-a produs rezultatul Daca o infr se consida sav in 2 sau mai multe locuri atunci dupa acest criteriu oricare dintre org jud are competenta teritoriala. Acest criteriu are prioritate, de aceea e preferinta legala, at cand e cunoscut fata de toate celalalte criterii. 2.LOCUL UNDE A FOST PRINS FAPTUITORUL(CPP)\SUSPECTUL\INCULPATUL(NCPP) De ce pe al doilea loc? Pt ca dupa acest criteriu, legiutorul a apreciat ca locul prinderii e mai favorabil administrarii probelor, acolo se pot administra mai bine probele.

3.LOCUL UNDE ISI ARE DOMICIULIUL SAU, DUPA CAZ ,IN SITUATIA PERSOANEI JURIDICE ,SEDIUL FAPTUITORUL(CPP)\SUSPECTUL\INCULPATUL(NCPP) 4.LOCUL UNDE ISI ARE DOMICILIUL SAU DUPA CAZ SEDIUL PERSOANA VATAMATA.=pers care a suferit vatamarea fizica,morala sau materiala

Ordinea de aplicare a acestor criterii 2 feluri:LEGALASi CRONOLOGICA

LEGALA: dupa parerea noastra in ambele C se aplica doar in caz de SESIZARI SIMULTANE!!! Ceea ce inseamna ca doar in acest caz preferinta este legala, locul savar apoi prinderii a faptuitorului si in ult caz al pers vatamate. CRONOLOGICA : se aplica in 2 sitUatii -CAND NU ESTE CUNOSCUT NICI UNUL DIN LOCURILE CARE SUNT CRITERII DE DETER A COMPETENTEI -IN CAZ DE SESIZARI SUCCESIVE :in aceste cazurile comp terit REVINE ORGANULUI JUDICIAR PENAL MAI INTAI SESIZAT!

Spre deosebire de actualul cod,NCPP stab in mod expres si competenta teritoriala pt infr savarsite pe nave aflate sub pavilion romanesc si ,dupa caz , a aeronavelor care sunt inmatriculate in Romania, care se

deter dupa aceleasi criterii atunci cand ele ancoreaza sau ,dupa caz ,aterizeaza pe teritoriul romanesc. Acesta noua reglementare insa ar putea crea confuzii si dificultati de interpretare pt ca intra in contradictie cu normele referitoare la competenta terit pt infractiuni savarsite in strainatate, care instituie o reglem speciala. Astfel compet terit pt INFR SAV IN STRAINATATE, care e reglem IDENTIC in ambele C ,se determina dupa alte criterii astfel: -mai intai daca faptuitorul/susp/inculpatul are dom\sediul in tara, compet revine inst corespunzatoare in a caror circum teritoriala se gaseste domiciuliul sau dupa caz sediul faptuitorului. -daca faptuitorul nu isi are dom/sediul pe terit Ro compet terit pt infr care se judeca de Judecatorie revine Jud sectorului 2 BUCURESTI. -pt infr ce sunt de compet celorlalte instante ,respectiv T si CdeA, , comp teritoriala revine inst coresp din MUN BUCURESTI -in cazul infr savarsite pe nava sau aeronava(NCPP), in afara porturilor sau aeroporturilor, compet revine inst corespunzatoare din RO daca acestea se opresc pe terit RO. ( ancoreaza\aterizeaza), in caz contrar, IN AMBELE CODURI , se prevede ca sunt competente dupa caz instantele coresp in a caror circum terit isi are dom sau sediul suspectul sau inculp, daca nu acestea nu au dom sau sediul in Ro, Jud sector 2 B sau celelalte instante din MUN BUCURESTI

PROROGAREA DE COMPETENTA in materie penala nu poate fi decat legala!!! Si nu este admisibila prorogarea conventioanala ( pe ambele C ), spre deosebire de procesul civil unde este permisa. Ea inseamna extinderea competentei firesti, normale, adica aceea ce revine potrivit legii inst sau org de urm pen dupa caz, cu privire anumite cauze care ar reveni in mod normal unui alt organ judiciar penal. Ea este posibila in ambele C in 3 situatii: 1. IN CAZ DE REUNIRE A CAUZELOR PENALE 2. IN CAZ DE SCHIMBARE A INCADR JURIDICE SAU A CALIFICARII FAPTEI 3. IN CAZ DE CHESTIUNI PREALABILE

1.REUNIREA CAUZELOR -CPP regl 2 situatii: a.Situatiile de indivizibilitate cand se constata legaturi stranse,indisoolubile intre aspecte ale aceleasi cauze penale, sit care se justifica prin unitatea ilicitului penal fiind vorba de o singura infractiune sau dupa caz de o unitate materiala a infractiunii si situatiile de conexitate ,care constau in existenta unor legaturi intre 2 sau mai multe infractiuni care fac necesara judecarea lor deodata, in acelasi timp in scopul unei mai bune administrari a justitiei. Indivizibilitatea in CP actual exista in 3 situatii:

1.in cazul participatiei penale- cand la savr unei infr participa 2 sau mai multe persoane in calitate coautori, instig si de complici. 2.in cazul infr continuate, continue si de obicei cand 2 sau mai multe acte materiale compun aceeasi infractiune, in caz de pluralitate de acte materiale 3.in caz de concurs ideal de infractiuni sau ,cum se mai numeste, concurs formal de infr cand printr-o sg act\inact sunt realizate elementele constitutive a 2 sau mai multe infractiuni IN SITUATIILE DE INDIVIZIBILITATE REUNIREA ESTE OBLIGATORIE, EA NU ESTE FACULTATIVA, CPP PREVEDE CAUZELE SE REUNESC IN ACESTE SITUATII! ! ! ! ! ! ! b.CONEXITATEA exista in sit: 1. in care 2 sau mai multe infr se sav in acelasi timp si loc , cazul acelor infr care sunt denumite simultane, care se intal in practica; crit de conexitate e aici unit de timp si de loc 2.cand 2 sau mai multe infractiuni se sav in locuri diferite si in momente diferite dupa o prealabila intelegere intre infractori(in termenii CPP); in acest caz crit de conex il reprezinta intelegerea prealabila dintre ei 3.cand o infr a fost comisa cu scopul comiterii unei alte infractiuni, sau pt a ascunde savarsirea unei infractiuni ori in scopul de a favoriza persoana care a savrasit o alta infractiune, respectiv de a ascunde sav unei alte infr de catre o persoana sau de a asigura sustragerea unei alte pers de la sava unei infr sau in scopul de a asigura folosul infractiunii de catre subiectul activ al unei alte infractiuni; aici criteriul de conexitate este cel al leg de dependenta dintre infractiuni sau dintre infr si autorul unei alte
7

infr, e cazul asa numitor infractiuni cu o conexitate etiologica, adica generata de scopul urmarit!!!! 4.cand exista legatura intre infractiuni, orice alta leg intre infr; de exemplu cand se constata o identitate de persoana vatamata NCPP NU MAI REGLEM DISTINCT INDIVIZIBILITATEA SI CONEXITATEA;CELE DOUA INSTITUTII NU SE MAI INTALNESC IN NCPP! NCPP REIA INSA TOATE CAZURILE EXISTENTE IN CPP PE CARE LE CONSIDERA CAZURI DE REUNIRE A CAZURILOR PENALE!!!! SI FACE DISTINCTIE INTRE REUNIREA OBLIGATORIE SI REUNIREA FACULTATIVA! Vreau sa va spun ca in CPP in toate cazurile de indivizibilitate si conexitate REUNIREA ESTE OBLIGATORIE. NCPP aduce modificari si face distinctie foarte clar intre cele doua tipuri de reuniri. Prin acesta noua reglemntare se urm sa se autorizeze o practica JUD CARE EXISTA SUB ACTUALUL CPP cu care Mateut nu este de acord.In practice judiciara ,reunirea este obligatorie doar in cazurile de indivizibilitate care e contrara dispoz legale. REUNIREA in NCPP e obligatorie doar in sit in care -infr e continuata -s-a comis un concurs formal/ideal de infractiuni, -in toate celalate sit in care 2 sau mai multe acte materiale alc o singura infractiune. ( I complexe\i continua care are durata de epuizare, I de obicei ).ex:cazul instituirii,aderarii la un grup organizat/asocierea pt savarsirea unei infractiunii(grup nestructurat )
8

Spre surprinderea mea ,sapt trecuta ICCJ a disjuns solutionarea unor acte materiale care fac parte din aceeasi infr (din ceea ce reiese din rechizitoriu ) sav de un grup infractional .A dispus disjungerea din motive de celeritate pt participarea la o infr colectiva alcatuita dintr-o pluralitate de acte materiale care nu puteau fi dissociate.Ambele coduri prevad in acest caz ca disjungerea nu e posibila sub nicio forma intrucat in cazul pluralitatii constituite nu e posibila disocierea actiunii ,trebuind sa fie judecate deodata toate .

NCPP REUNIREA E FACULTATIVA, EA POATE FI DISPUSA IN URM CAZURI: -IN CAZUL PARTICIPATIEI PENALE cand la sav unei infr particip 2 sau mai multe pers -IN CAZUL DE CONCURS REAL cu conditia ca intre infractiuni sa nu fi intervenit o condamnare definitiva -IN TOATE CAZURILE IN CARE SE CONSTATA CA EXISTA ORICE LEGATURA INTRE INFR, SI REUNIREA SE IMPUNE PT O MAI BUNA EFECTUARE A JUSTIEI SUB ASPECTUL PROCEDURII DE REUNIRE ,desi NCPP nu face nicio distinctie, in ambele C ,competenta de reunire revine instantei care are compet potrivit legii de a judeca infractiunile reunite, sau dupa caz, cauzele reunite. Sub acest aspect ,NCPP PREVEDE IN PLUS FATA DE CPP ACTUAL CA POT FI REUNITE SI CAUZELE CARE AU ACELASI OBIECT, DACA
9

SE AFLA PE ROLUL ACELEASI INSTANTE;dupa parerea noastra, acestea ar trebui reunite obligatoriu si nu facultativ si nu trebuie lasata la aprecierea organului judiciar pt a evita pronuntarea unor hotarari care nu se pot concilia. 1.In acest fel ,in sit in care in urma reunirii competenta ar reveni unor instante de acelasi grad, judecata se va face de INSTANTA MAI INTAI SESIZATA (IN AMBELE CODURI ESTE LA FEL) . 2.Daca competenta revine unor instante de grad diferit in urma reunirii judecata se va realiza de INSTANTA SUPERIOARA IN GRAD INTOTDEAUNA 3.In sit in care compet ,in urma reunirii ,ar reveni unor instante cu natura diferita, civila si militara, atunci competenta va reveni INSTANTEI CIVILE NEMILITARE CORESPUNZATOARE, ECHIVALENTE.Daca instanta militara este superioara in grad instantei civile, judecata se va realiza de instanta civila corespunzatoare in grad instantei militare. 4.In cazul infractiunilor subsecvente, care sunt tainuirea, favorizarea infractorului ,sau omisiunea denuntarii unor infractiuni ,sau omisiunea sesizarii, compet de judecata revine INSTANTEI CARE ARE COMPETENTA POTRIVIT LEGII DE A JUDECA INFR LA CARE SE REFERA, ADICA INFRACTIUNEA PRINCIPALA. !!!ACESTE DISP LEGALE SE APLICA SI ORGANELOR DE URMARIRE PENALA. Ce se intampla in sit in care dupa stabilirea competentei, dupa calitatea persoanei care a determinat competenta de judecata a cauzelor reunite se dispune, dupa caz, incetarea procesului penal ori achitarea pt infractiunea care a atras
10

reunirea ,ori instanta a dispus disjungerea cazuei, inst mai ramane competenta sa judece cauzele reunite sau nu ?!?!?! IN ACESTA SIT, INSTANTA RAMANE COMPETENTA SA JUDECE CAUZELE REUNITE(ambele coduri)!!!!!!!!ACESTA PREVEDERE LEGALA NU SE APLICA INSA SI ORG DE URMARIRE PENALA; IN ACESTA SIT PROCURORUL ARE OBLIG DE A DISPUNE PRIN ORDONANATA DECLINAREA COMPETENTEI IN FAV ORG DE URMARIRE PENALA COMPETENT Intotdeauna acesta atributie apartine exclusiv procurorului in toate cazurile ,atat in cazurile in care o face personal, sau numai supravegheaza urmarirea penala.

PROCEDURA DE VERIFICARE A COMPETENTEI

Se realizeaza pe tot parcursul desf procesului si procedurilor penale; ea se realizeaza din oficiu de catre org judiciare sau la cerere Din oficiu: atunci se loveste de un autocontrol al competentei si se realizeaza in fiecare mom adica atat in mom initial al sesizarii cat si in momentele ulterioare in principiu pana in mom solutionarii definitive a cauzei penale(in ambele coduri) La cerere: se realiz la cererea procurorului, partilor si in NCPP si a subiectilor procesuali principali, care sunt suspectul si persoana vatamata. Cererea se materializeaza prin asa numita exceptie de necompetenta. Ea poate fi formulata in scris sau oral, iar in sit in care se formuleaza oraL SE CONSEMNEAZA DE ORG JUDICIAR, DUPA

11

CAZ, IN PROCEsUL VERBAL DE ORG DE URM PEN(DE PROCUROR ) SAU IN INCHEIERE DE INSTANTA. Exceptia de necompetenta materiala sau dupa calit pers in CPP poate fi invocata in faza de judecata cel mai tarziu pana la pronun unei hot pen definitive, ea poate fi invocata si din oficiu de instanta penala in orice stadiu procesual, pe cand exceptia de necompetenta teritoriala poate fi invocata in faza de jud cel mai tarziu pana la citirea actului de sesizare a instantei.In NCPP:excep de necomp materiala/dupa calitatea pers a instantei inferioara poate fi invocate oricand pana la solutionarea definitive a hot penale.Except de necomp materialla/dupa cal persoanei a instantei superioare ,precum si exceptia de necompetenta teritoriala pot fi invocate cel mai tarziu pana la pana la inceperea cercetarii judecatoresti, care se realizeaza la fel ca in actuala reglem la mom citirii actului de sesizare a inst.Ratiunea acestei reglementari e corelata cu cea existenta in NCPP in material nulitatilor ,unde se prevede ca nulitatea absoluta intervine numai atunci cand NU AU FOST RESPECTATE DISPOZ LEGALE REFERITOARE LA COMPET MATERIALA SAU DUPA CALIT PERSOANEI a instantei INFERIOARE.De aceea in mod corespunzator dupa NCPP judecatorul de camera preliminara restituie dosarul procurorului in vedere refacerii urmaririi penale numai in situatia in care neregularitatea actului de sesizare a instantei nu mai poate fi indreptata de procuror, iar procurorul nu raspunde in termenul legal solicitarii judecatorului, precum si atunci cand procurorul este cel care cere judecatorului de camera preliminara sa restituie dosarul. Dupa NCPP nu mai este caz de restituire a dosarului in situatia in care se constata ca nu au fost respectate dispoz legale referitoare la compet materiala sau dupa calitatea persoanei, a procurorului pt ca nu
12

mai face parte ,potrivit NCPP, dintre cazurile de nulitati absolute.Cu alte cuvinte, nulitatea absoluta in materia compet dupa materie sau calitatea persoanei e limitata doar la o singura situatie: ATUNCI CAND JUDECATA S-A REALIZAT DE INSTANTA INFERIOARA CARE ESTE NECOMPETENTA DUPA MATERIE SAU DUPA CALITATEA PERSOANEI POTRIVIT LEGII. Sub aspectul PROCEDURII IN FAZA DE URMARIRE PENALA, PROCURORUL atunci cand in urma verificarii competentei ,fie la cerere, fie din oficiu constata ca nu este competent sa efectueze urmarirea penala ori, dupa caz, sa supravegheze urmarirea penala, precum si atunci cand constata necompetenta organului de cercet penala a carui activitate o supravegheaza potrivit legii, dispune prin ORDONANTA MOTIVATA DECLINAREA COMPETENTEI DE URMARIRE IN FAVOAREA PROCURORULUI PE CARE IL CONSIDERA COMPETENT POTRIVIT LEGII.

In FAZA DE JUDECATA ,daca instanta se considera necompetenta sa judece cauza in oricare din formele de competenta prevzute de lege ,dispune prin sentinta declinarea competentei in favoarea instantei pe care o considera competenta potrivit legii.Sentinta de declinare a competentei este DEFINITIVA, EA NU ESTE SUPUSA VREUNEI CAI DE ATAC IN NICIUN COD.EA TREBUIE SA CUPRINDA MOTIVUL PT CARE SE DISPUNE DECLINAREA COMPETENTEI SI TREBUIE SA ARATE IN MOD EXPRES CARE ESTE INSTANTA LA CARE SE TRIMITE CAUZA.

13

DACA inst omite sa indice instanta la care trimite cauza in vederea judecatii? In acesta situatie ne gasim in prezenta unui CAZ DE INTRERUPERE A CURSULUI NORMAL AL JUSTITIEI ,CARE ESTE DE COMPETENTA EXCLUSIVA A ICCJ.

Ce se intampla daca exista dezacorduri intre instante in privinta competentei? Aici se creaza asa numitul CONFLICT DE COMPETENTA = este o situatie in care trebuie rezolvata pt ca determina o intreruperea cursului normal al justitiei; el poate interveni doar intre instante, nu intre instante si procurori in faza de jud, in faza de urmarire penala intre procurori. Conflictul de competenta poate interveni si atunci cand doua instante se considera deopotriva competente sa judeca cauza, sit in care conflictul de pozitiv de competenta si cand doua instante isi declina reciproc competenta una in favoarea celeilate, sit in care conflictul de competenta este negativ

COMPETENTA DE SOLUTIONARE A CONFLICTELOR DE COMPETENTA atat a celui pozitiv si negativ revine INSTANTEI SUPERIOARE SI COMUNE INSTANTELOR AFLATE IN CONFLICT. SESIZAREA INSTANTEI compet sa solution conflictul de compet poztiv sau neg se realizeaza in mod obligatoriu de INSTANTA CARE S-A CONSIDERAT CEA DIN URMA COMPETENTA IN CONFL POZITIV SAU DE INSTANTA CARE SI-A DECL CEA DIN URMA COMPETENTA IN CAZ DE CONFLICT NEGATIV .
14

INSTANTA SUPERIOARA SI COMUNA INST AFLATE IN CONFL poate fi sesizata in afara instantei la care se afla cauza si de PROCUROR SI DE PARTI ( in ambele coduri ).

NCPP :in caz de conflict poztiv prevede un caz de SUSPENDARE DE DREPT A JUDECATII la inst care s-a considerat competenta sa judece cauza in caz de conflict de compet se suspenda pana la solutionarea conflictului pozitiv de competenta. Instanta sesizata se pronun printr-o hot, care e in actuala regl ,decizie si in noua reglementare ,incheiere si care are caracter definitiv fiind OBLIGATORIE pt instanta desemnata sa judece cauza in urma solutionarii conflictului de competenta; aceasta hot se numeste REGULATOR DE COMPETENTA. Spre deosebire de sentinta de declinare a competentei, in cazul regulatorului de compet inst la care se trm cauza nu mai are posibilitatea de a-si verifica compet, ci ESTE OBLIGATA SA JUDECE CAUZA; in caz de declinare a compet ,inst la care se trm cauza in urma decl de competenta ,are dreptul si obligatia in acelasi timp sa isi verifice competenta, pe cand ,in cazul in care se da regulator de competenta ,inst la care se trm cauza nu mai are o astfel de posibilitata fiind obligata sa judeca cauza(nu mai poate sa isi verifice cauza ,hotararea instantei superioare fiind obligatorie) Aceste dispoz legale se aplica si org de urmarire penala, cu precizarea ca, potrivit legii ,comp de solutionare a conf de competenta ivite intre organele de urmarire penala procuri si respectiv org de urm penala e
15

INTOTDEAUNA DE COMPETENTA PROCURORULUI IERARHIC SUPERIOR SI COMUN ASUPRA PROCURILOR AFLATI IN CONFLICT. In sit in care se constata necom org de cercet penala NU SE RECURGE LA PROCEDEUL SOLUT CONFL DE COMPET, pt ca nu poate avea loc decat intre proc, ci se recurge la CEL AR TRECERII CAUZEI DE LA UN ORG DE CERCET PENALA LA ALTUL PE MOTIV DE NECOMP, care este de compet procurului care supravegheaza urm penala.

REMEDII PROCESUALE ALE IMPARTIALITATII

IMPARTIALITATEA=principiu care guverneaza intreaga organizare a tuturor org jud penale;trebuie asigurata intrucat ea reprezinta o garantie cu privire la infaptuirea unei justitii corecte in materie penala. In ambele coduri ,sunt reglementate 2 categorii de remedii procesuale: 1.ABTINEREA SI RECUZAREA in situatiile de incompatib prevazute de lege 2.STRAMUTAREA CAUZELOR PENALE, ele au la baza asa numitele SUSPICIUNI privind lipsa de impartialitate sau subiectivismul membrilor org jud penale; ele pot exista pt ca org jud penale nu participa ,dupa cum ati inteles deja ,in proc penal ca entitati abstracte pt ca nu sunt abstracte ci participa prin intermediul imputernicitilor sai care sunt PF si care subiective pt ca sunt fiinte vii care se pot afla uneori in situatii care pot crea suspiciuni de subiectivism, de lipsa de

16

impartialitate, care daca nu sunt rezolvate pot afecta calitatea justitiei. Ele sunt de 2 feluri: INDIVIDUALE care privesc o persoana, una dintre cele care intervin in proc penal in calitate de subiecti oficiali si sub acest aspect ele pot exista in privinta judecatorilor, procurorilor, a org de jud penala, grefierului de sedinta si expertului in CPP ,si in privinta interpretului in NCPP COLECTIVE care sunt cele care privesc toti membrii unei instante de judecata si pot exista doar in priv inst de jud, dar ,in mod exceptional ,ele pot exista si inainte de judecata; suspiciuni care justifica uneori cazurile rezumate de legiuit de transf a cauzei nu de la un jud la altul ca in cazul abtinerii sau recuzarii ci de la o instanta la alta.

INCOMPATIBILITATILE sunt reglem in termeni aproape identici in ambele coduri cu unele modif care sunt generate doar de introd in mod expres a PRINC SEPARATIEI FUNCTIEI JUDICIARE si a separarii noilor functii judiciare .NCPP introduce:f.de resp a dr si lib si functia de verificare a legalitatii trim /netrimiterii in judecata avute de jud de dr si lib si cel de camera preliminara. Nu pot face din acelasi complet de jud, judecatorii care sunt rude intre ei pana la gr 4 inclusiv, pt ca aceste legaturi bazate pe calit de sot sau ruda apropiata e prezumata ca avand aptitudinea de a se influenta reciproc ceea ce afecteaza obiectivitatea hot jud, caz prev si in NCPP care il extinde si la fostii soti.
17

Nu poate participa la jud cauzei judecatorul care s-a pronuntat anterior la aceeasi cauza penala(ambele coduri); acest caz se priveste in ambele coduri, exista indiferent de gradul de jurisdictie la care a participat judecatorul(chiar si un urma rejudecarii cauzei) Nu poate participa la jud cauzei judecatorul care anterior si-a exprimat parerea cu privire la hotarare, la solutie, in ambele coduri; opinie directa sau implicita.(oricand si oriunde) Nici judecatorul care ,fiind anterior procuror, a pus in miscare act penala, a sesizat instanta, a intocmit rechizitoriul, a depus concluzii in fata instantei in calitate de procuror si nici judecatorul care anterior in cursul urm penale a dispus cu privire la luarea deciziei sau prelungirea perioadei de arestare preventivajud trebuie sa se abtina anterior judecarii cauzei NCPP:Exercitarea func de jud de dr si libertati e incom cu func de jud de drepturi de camera preliminara sau de fond sau de scaun. In NCPP func de jud de cam prelim nu e incomp cu func de jud de fond pt ca acelasi jud e jud de fond cat si de camera prelim, dupa ce dispune inceperea judecatii judec de fond participa la jud cauzei, acelasi judecator. ceea ce va crea posibilitatea contestarii acestor prevederi la CC se incalca dr la un process echitabil NCPP prevede ca jud care a solutionat plangerea impotriva solutiilor date de procur, care nu este altul decat jud de camera preliminara, nu mai poate participa la judecata in aceeasi cauza penala si in privinta aceleasi cauze penale. Nu poate participa la judecarea cauzei jud care a fost martor sau expert(CPP si NCPP)
18

Pt aceasta insa ,e necesar ca martorul sa fi dat o declaratie de martor si expertul sa fi intocmit raportul de expertiza.In cazul reprezentatului/aparatorului este suficient sa fi avut aceasta calitate fara sa fi intocmit o declarative sau o expertiza. E incompatibil judec care e interesat direct sau indirect in castigarea cauzei, el personal, sotul sau ruda apropiata. Acest caz e dat de interesul nemijlocit/indirect/personal de judecarea cauzei ,aceasta incompatibilitate fiind prevazuta si de NCPP. Judecatorul care are si alte legaturi cu partile sau cu avocatul sau reprezentantul unei parti(de ex: tutore aau curator sau care a primit o liberalitate din partea unei parti, tutorelui sau curatorului) Judecatorul care se afla in relatii de dusmanie cu una din parti sau reprezentantii acestora, sau cu sotul sau ruda apropiata a unei parti(si-n NCPP) Judecatorul care e sot sau ruda apropiata cu procurorul care a efectuat urm penala sau care a supravegheat urm penala, la fel si in NCPP ( L161/2003)

!!!!Aceste situatii sunt aplicabile si procurorului ,organului de cercetare penala, grefierului, magistratului asistent si expertului si interpretul in CPP ,In NCPP interpretul e exclus.SE prevede ca proc nu poate proceda la efectuarea urm penale in cazurile de restituire a dosarului pt refacerea urm penale, in aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana.

19

Se mai prevede ca nu poate pune concluzii in caile de atac procurorul care fiind anterior judecator a pronuntat hotararea.Un caz similar de incompatibilitate e prevazut si cu privire la organul de cercetare penala in sensul ca nu mai poate efectua cercetarea penala sau un caz cu privire la care instanta a dispus restituirea pt refacerea urmaririi penale.NCPP nu mai prevede un asemena caz de incompatibilitate ,cu exceptia cazului in care procurorul a participat in aceeasi cauza in calitate de judecator ,aceasta situatie fiind mentinuta si in NCPP

PROCEDURA DE REZOLVARE A SITUATIILOR DE INCOMPATIBLITATE

Rezolvarea lor este posbila pe doua cai: O CALE PRINCIPALA: ABTINEREA ! jud care se afla in una din sit de incompatibilitate prev de lg e obligat sa faca declaratia de abtinere, care trebuie sa fie data de indata sau imediat cand judecatorul a luat la cunostinta despre existenta cazului de incom prevazut de lege. In sit in care jud nu face decl de abtinere ,desi are la cunostinta existenta cazului de incompatibilitate, comite o abatere disciplinara.Ea se realiz fie in forma scrisa, fie printr-o declaratie orala. Competenta revine in cazul in care incompat priveste judecat, magistratul asistent sau grefierul de sedinta PRESEDINTELUI INSTANTEI; la fel si in cazul in care incom priveste expertul.Cand incomp priveste procurorul sau org de cercet penala, decl de abtinere se rezolva de procurorul care supravegheaza cerct penala sau procurorul ierarhic ,dupa caz.

20

In faza de jud decl de abtinere se rezolva de INSTANTA DE JUDECATA IN ACEEASI COMPUNERE DIN CARE INSA NU POATE FACE PARTE JUD CARE FACE DECL DE ABTINERE. INSTANTA SE PRONUNTA PRIN INCHEIERE. In faza de urm penala ,daca abtinerea e intocmita de org de cercet penala, compet de rezolv revine procurorului care supravegheaza cercetarea penala, daca ea e facuta de procuror, competenta apartine proc ierarhic ,care se pronun printr-o ordonanta. Abtinerea poate fi admisa sau respinsa. Incheierea instantei este DEFINITIVA. Ce se intampla cand jud nu se abtine desi stie ca e intr-un caz de incompatibilitate? Atunci se poate recurge la cea de a doua cale , RECUZAREA , care este subsidiara. RECUZAREA se materializeaza intr-o cerere de recuzare a carui titular este in CPP doar PARTEA DIN PROCES; in NCPP ea poate fi ceruta de PARTI, SUB PROCESUALI SI SI DE PROCUROR, aceasta este o consecinta a reconsiderarii rolului proc in faza de jud a proc penala si are la baza o noua viziune a NCPP. Cererea de recuzare se poate formula in scris\oral, de comp aceleasi instante in aceeasi compunere unde nu poate face parte jud a carui recuzare se cere/procurorul/procurorul ierarhic superior.

In privinta PROCED DE RECUZARE in ambele coduri,si in codul actual prin modificarile introduse prin L202/2010 e reglem o ETAPA DE EXAMINARE IN PRINCIPIU A ADMISIBILITATII CERERII DE
21

RECUZARE ,care este in competenta instantei in fata careia se formuleaza cererea de recuzare;astfel pt a fi admisibila cererea de recuzare trebuie sa cuprinda : indicarea cazului de incomp temeiurile din care rezulta existent cazului de incomopatibilitate( altfel spus,motivele cererii de recuzare ) pt ca ea sa fie admisibila trebuie formulata doar in privinta jud care judeca cazuza; in NCPP si a jud de dr si libertati si respectiv a jud de camera preliminara. Ea este inadmisibila daca priveste judecatorul din cadrul instantei care este investit cu solutionarea cererii de recuzare; de asemena o noua cerere de recuzare este inadmisibila daca este formulata pt aceleasi temeiuri pt care a fost formulata cererea precedenta care a fost respinsa sau pt acelasi caz de incompatibilitate. SOLUTIONAREA CERERII DE RECUZARE se realizeaza in CPP- DE INDATA, in Camera de Consiliu, fara participarea partilor. In mod excep, se prevede ca doar daca inst considera ca e necesar cheama partile pt a fi ascultate. Ea se realizeaza cu particip procur; de asemenea din compunerea completului de jud nu poate face parte jud fata de care se cere recuzarea insa inst poate dispune chemarea acestuia pt a fi ascultat cu privire la motivele pt care s-a cerut recuzarea.

NCPP prevede, spre deosebire de actualul cod , un termen pt solutionarea cererii de recuzare, si anume ea se solutioneaza intr-un TERMEN DE CEL MULT 24 H din momentul formularii acesteia.

22

Aceste prevederi se aplica si in cazurile in care se solicita recuzarea org de urmarire penala, cu deosebirea ca in NCPP termenele sunt mai scurte raportat la CPP; astfel, in sit in care cererea se formuleaza in fata organului de cercetare penala, acesta este obligat sa o inainteze proc in vederea solutionarii in TERMEN DE 24 H, iar procurorul este obligat sa o solutioneze in TERMEN DE CEL MULT 24 H. In CPP termenul de solutionare a proc este de cel mult 3 ZILE. In ambele coduri instanta poate solutiona toate cererile privind masurile preventive, poate dispune cu privire la masurile preventive, iar in faza de urmarire penala, procurorul, efectueaza acte de urmarire penala, pana in mom solutionarii cererii de recuzare.

STRAMUTAREA Inseamna transferarea unei cauze penale de la instanta la care se judeca cauza la o alta instanta corespunzatoare in grad aflata intro circumscriptie teritoriala invecinata, in cazurile in care exista o suspiciune rezonabila cu privire la impartialit tuturor judecatorior din cadrul instantei la care se judeca cauza. Nu exista deosebiri fundamentale intre cele doua coduri, cu unele exceptii: -In privinta TEMEIULUI STRAMUTARII :in CPP, stramutarea poate fi dispusa atunci cand se constata ca impartialitatea instantei ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei, calitatii partilor sau dusmaniei locale, precum si atunci cand exista pericol de tulburare a ordinii publice ori atunci cand una din parti este ruda pana la gr 4

23

inclusiv cu unul dintre judecatorii instantei, procur al parchetului de pe langa instanta, grefier sau asistent judiciar. NCPP modifica temeiul de stramutare in sensul restrangerii cazurilor la 2 situatii: -CAND EXISTA O SUSPICIUNE REZONABILA cu privire la impartialitatea jud instantei datorita imprejur cauzei si calitatii partilor -ATUNCI CAND EXISTA PERICOL DE TULBURARE A ORDINII PUBLICE

STRAMUTAREA cauzei este posibila de la o Judecatorie sau de la un Tribunal la o instanta corespunzatoare in grad din circum terit a aceleasi Curti de Apel sau dupa caz de la o CdeA la o alta CdeA invecinata, ori in cazul instantelor militare de la un Tribunal M la un alt Tribunal M ,in lumina ambelor coduri. NCPP- cererea de stramut nu poate fi introd in proced camerei preliminare. ( nu exista nicio ratiune cu atat mai mult cu cat NCPP prevede intr-un alt articol ca toate dispoz legale referit la proced de introducere si de solutionare a term de stramut se aplica si proced camerei preliminare, de aceea va fi necesara corectarea acestei reglem, se va modifica printr-o ord de urgenta la care se lucreaza ). COMPETENTA DE SOLUTIONARE A CERERII DE STRAMUTARE: revine ,dupa caz ,CURTILOR DE APEL cand se cere stramut unei cauze de la o Jud sau de la un Trib, sau ICCJ cand se cere stramut unei cz de

24

la o CURTE DE APEL/CM de Apel cand se cere stramutarea de la Tribunal SUSPENDAREA JUDECARII CAUZEI DE LA INST DE LA CARE SE CERE STRAMUTAREA CPP poate fi dispusa de inst competenta sa judece cererea de stramut NCPP nu mai prevede posibil suspend jud cauzei pana la solution cererii Sub aspectul PROCEDURII, in ambele C, ea se realizeaza in etape: 1.INTRODUCEREA CERERII cererea de stramutare in CPP treb sa imbrace forma scrisa, ea se introd direct la inst competenta) C de Apel, C M de A, ICCJ) .Titularul cererii de stramutare poate fi oricare din parti, procuror si ministerul justiriei. In NCPP Ministerul Justitiei nu mai este titular al cererii. Cererea de stramut trebuie sa cupr aratarea TEMEIULUI DE STRAMUT dintre cele prev de lege si MOTIVELE STRAMUTARII daca exista inculp arestat in cauza se face mentionare in cuprinsul cererii de stramutare.Aceasta reglem se intal si in NCPP 2.INFORMAREA cererea de stramut se jud pe baza informarii care se solicita de la presedintele inst superioare ,inst de la care se cere stramut. Daca inst super e ICCJ, in CPP, infor se cere de la MINISTERUL JUSTITIEI.Informarea priveste motivul stramutarii,pentru a lua cunostinta despre atmosfera care exista la instanta de la care se cere stramutarea ,daca este o atmosfera corespunzatoare.

25

In NCPP informarea se poate cere si direct de la presedintele inst de la care se cere stramut, pt ca in lumina N.C. cererea de stramut se depune la inst de la care se cere stramutarea, care are obligatia sa o inainteze spre competenta de solutionare instantei care are competenta de solutionare a cererii. 3.JUDECAREA CERERII DE STRAMUTARE in sedinta publica, in ambele C.Toate partile sunt instiintate cu privire la termenul de judecata a cererii de stramutare, avand posibilitatea sa se prezinte pt a pune concluzii si sa formuleze memorii.pe care le pot depune la inst competenta si pot de asemenea sa depuna si inscrisuri in sprijinul sustinerilor lor. Participarea procurorului e obligatorie. Cu ocazia dezbaterilor, partea care a formulat cererea de stramutare sustine cererea si solicita stramutarea cauzei dupa care se acorda cuvantul procurorului.In sit in care cererea de stramutare e formulata de procuror/un membru al justitiei ma intai se acorda cuvantul procurorului si apoi partilor care sunt prezente.

SOLUTIONAREA CERERII DE STRAMUTARE PRIN SENTINTA PENALA CARE ESTE DEFINITIVA(in ambele coduri) In caz de ADMITERE prin sentinta ,la fel ca in cazul admiterii declaratiei de abtinere,instanta se pronunta in mod expres cu privire la actele de judecata mentinute in urma admiterii cererii de stramutare. In situatia in care pana la solutionarea cererii de stramu s-a dat o hot in cauza a carei stramut s-a cerut, daca se dispune admiterea cererii, hot pronuntata se desfiinteaza de drept ca efect al admiterii cererii de stramutare.
26

Repetarea cererii de stramutare nu este posibila pt aceleasi motive, cu exceptia cazului in care se invoca motive noi in aceesi cauza penala si cu privire la aceeasi persoana.In NCPP LA FEL CPP nu prevede o durata limita de solutio a cererii de stramutare pentru faza de judecata.NCPP prevede ca solutionarea cererii de stramut nu poate avea o durata mai mare de 30 ZILE din mom formularii(inregistrarii) cererii.

DESEMNAREA ALTEI INSTANTE este prevazuta in termeni identici in ambele C.Ea reprezinta o modalitate de stramutare a cauzei penale in faza de urmarire penala. Astfel, procurorul poate solicita instantei competente, dupa caz ,C de A,Curtii Milit de Apel sau ICCJ, desemnarea altei inst pt judecarea cauzei dupa finalizarea urmaririi penale, prin prezentarea materialului in actuala reglementare, dar inainte de intocmirea rechizitoriului. In NCPP doar inainte de intocmirea rechizitoriului pt ca nu mai exista prezentarea.Poate solicita desemnarea unei alte instante atunci cand constata ca e prezent vreunul din temeiurile de stramutare existente. Spre deosebire de stramutare, cererea de desemnare a altei instante se solutioneaza de instanta competenta in Camera de Consiliu cu particip procurorului in ambele coduri,singura diferenta fiind ca NCPP nu mai cuprinde procedura de prezentare in termen de cel mult 15 ZILE de la data inregistrarii cererii fara sa se parcurga insa procedura de informare, care este prevazuta de lege pt solutio cererii de stramutare.

27

Spre deosebire de stramutare, solutio cererii de desemn a altei instantei se realizeaza prin incheiere si nu sentinta care la fel este definitive;in rest, sunt aplicabile toate celalalte preved inclusiv cele referitoare la instiintarea partilor. Asemenea proced pune insa in mare dificultate principul garantarii caracterului echitabil al procesului penal in ansamblul sau , pt ca: -partilor nu li se recunoaste dreptul egal cu al procurorului de formulare a unei asemenea cereri inainte de intocmirea rechizitoriului -proced e lipsita de contradictorilitate -partile se afla in imposbilitate de a se apara in raport cu cererea formulata de procurOr.Cu toate acestea se mentine si pe NCPP. PARTITLE

- sunt PF\PJ care au dr si oblig in cadrul proc pen izvorate din actiunile care se exercita in cadrul procesului penal, respectiv din act penala si din act civila at cand ea se exercita in cadrul proc penal. Cu alte cuvinte,actiunile judiciare formeaza cadrul procesual legal care permite localizarea dr si obligatiilor ce revin partilor in procesul penal. In CPP, partile sunt enumerate in doua art: 23 si 24. In CPP nu poate fi parte orice persoana ci doar cele care sunt enumerate in cele doua art. Prin aceasta, procesul penal se deoseb de procesul civil unde partile nu sunt prevazute limitativ. Partile sunt in CPP : INCULPATUL, PARTEA VATAMATA, PARTEA CIVILA, SI PARTEA RESPONSABILA CIVILMENTE.

28

In NCPP se prevede cu titlu generic ce se intelege prin parti in procesul penal: partile sunt persoanele care exercita , sau impotriva carora se exercita actiunile judiciare.In acelasi timp NCPP mentine prevederea limitativa a partilor care sunt aceleasi cu o singura EXCEPTIE, si anume a PARTII VATAMATE, care nu mai exista in NOUL CODUL PENAL,si care este insa prezenta intr-un anumit fel in modalitatea persoanei vatamate care in termenii NCPP ,fara a fi parte in process, participa la procesul penal, fiindu-i recunoscute dr procesuale aproape egale cu cele prevazute pt partea civila. INCULPATUL este ,in ambele coduri, pers imp caruia s-a pus in miscare actiunea penala.In ambele C ,dobandirea calit de I NU SE REALIZ DINTR-O DATA ,CI DUPA PARCUGEREA UNOR ETAPE.

In CPP, exista urm etape care sunt prealabile dobandirii calit de inculpat: 1.CALITATEA DE FAPTUITOR in CPP, pers fara dr si obligatii procesuale, care are o pozitie intermediara intre martor si invinuit.El este o persoana care are vocatia de a deveni subiect procesual, adica persoana implicata intr-un proces penal. Se poate spune ca el este un suspect virtual in CPP. Notiunea de faptuitor e prev in NCPP doar intr-un singur caz, in materia constatatrii infr in flagrant,fiind in viziunea NCPP, persoana care are aptitudinea de a deveni suspect. Acest statut al faptuitorului in viziunea NCPP este rezultatul constatarii unei infr flagrante, cand pers cu privire la care exista suspiciunea ca a comis fapta este surprinsa in mom comiterii faptei sau imediat dupa.
29

2.INVINUIT este suspectul; in CPP este pers fata de care s-a inceput urm penala, in NCPP este pers cu privire la care exista o banuiala rezonabila ca a savarsit fapta, care trebuie sa rezulte din datele stranse sau din probele administrate. In NCPP se schimba denumirea din invinuit in suspect.Calitatea de suspect se dobandeste si in NCPP prin inceperea urm penale;in CPP prin rezolutie,care poate fi dispusa in cazurile in care procurorul suprav urm penala de org de cercetare penala,sub conditia confirmarii ulterioare de procuror in cel mult 48 de ore ,iar in reglem actuala doar de procuror prin ordonanta.

Invinuitul/SUSPECTUL in NCPP este o parte virtuala a procesului penal In ambele C , este subiect procesual.NCPP il denumeste sub procesual principal pt a-l deosebi de alti subiecti procesuali, care sunt persoane neimplicate, neinteresate in rezolvarea actiunilor in cadrul procesului penal. 3.INCULPAT - se dobandeste in ambele coduri prin ORDONANTA DATA DE PROCUROR.Spre deosebire de actualul cod care nu prevede cand poate fi pusa in miscare act penala impotriva unei persoane, NCPP prevede ca pt punerea in miscare a actiunii penale trebuie sa existe probe nu simple indicii, din care sa rezulte o presupunere rezonabila ca pers a savarsit fapta si sa nu existe nicio cauza legala de impiedicare. Spre deosebire de CPP, care permite punerea in miscare a act penale si prin rechizitoriu la sfarsitul urm pen, in NCPP, punerea in misc a act pen se realizeaza DOAR PRIN ORDONANTA DATA DE PROCUROR. Exceptie face cazul in care pt a sanctiona inertia ministerului public se permite pers vatamate sa faca plangere impotriva solutiei de
30

netrimitere in judecata, daca instanta in CPP actual si in NCPP jud de camera preliminara apreciaza ca probele existente nu sunt suficiente pt judecarea cauzei(ambele coduri). CPP nu contine prevederi referitoare la drepturile inculpatului, singurele sunt cele din art 23 .Cu toate acestea,inculpatul are atat dr,cat si obligatii.In CPP, invinuitul are aceleasi dr pe care le are si inculpatul, si-n NCPP. In plus NCPP reglem in mod expres dr pe care le are inculp in proc pen.Cu privire la suspect prevede ca acesta are toate dr pe care le are inculpatul cu excep cz in care lg prevede altfel. Sub aspectul DREPTURILOR, REGLEMENENTARILE SUNT IDENTICE.In ambele coduri, atat suspect, cat si inculp are: - dr dea fi informat cu privire la invinuire, cu privire la fapta materiala si incadrarea juridica pentru care s-a inceput urmarirea penala si s-a pus in miscare actiunea penala dr de a avea un aparator acordarea avertismentului la care este obligat organul judiciar cu privire la consecintele care se produc in sit in care suspectul sau inculpatul face declaratii, ca pot fi folosite in proces impotriva sa. NCPP prevede si consecintele cand susp si inculp nu face declaratii.Astfel,suspectului si inculpatului i se aduce la cunostinta faptul ca are dr de a nu face declaratii,si faptul ca nu face declaratii nu poate sa duca la consecinte nefavorabile(NCPP) -In ambele c se prevede dr sus sau inculp de a formula cereri, de a ridica excep de a pune concluzii. - dr de a nu da nicio declaratie, dr care este insotit si de

31

-In plus NCPP prevede dr suspec sau inculp de a consulta dosarul, nu si in CPP.(deficitar intrucat nu se prevede in mod expres care sunt modalitatile concrete de a consulta dosarul)inadmisibil,intrucat este un dr personal in timp ce avocatul apare ca un participant distinct.E criticabila pt omisiunea de a prevedea in priv suspectului dr de a consulta tot dosarul in intregralitatea sa;un asemenea dr e prevazut insa pt avocat in proced camerei preliminare. E necesar ca noua modificare sa tina cont de aceasta omisiune NCPP mai prevede pt suspect/inculpat si dr de a fi informat cu privire la dr de procedura pe care acesta le are in cursul procesului penal.Nu se prevede insa si obligatia corelativa a organului de urmarire penala, de infor a suspec sau inculp cu privire la integralitatea materialelor de urmarire penala

PARTEA VATAMATA partea care a suferit o vatamare fizica,materiala sau morala si care poate fi parte in procesul penal. In CPP organele judiciare au oblig de a o chema si a o intreba daca se considera pers vatamata, in caz contrar poate participa in calitate de martora .NCPP-ea nu mai face parte din cadrul partilor in proc penal,ci ea e un sub procesual principal.NCPP elimina calitatea procesuala de parte procesuala a partii vatamate Cu toate acestea se prevede in NCPP ca pers vatamata poate participa in proc penal avand in general aceleasi dr pe care le are si partea civila . Astfel are dr sa form cereri, sa ridice exceptii, sa puna concluzii,propuneri de administrare a probelor.

32

Pers vatamata are dr de a fi informata in aceleasi cond cu partea civila si la solicitarea expresa a partii civile are dr sa puna intr inculp si martorilor ceea ce o aproprie de persoanele care au calitate de parti in procesul penal. NCPP prevede in mod expres ca nu exista incompatibilitate intre calit de parte civila si cea de persoana vatamata ,si ca partea civila at cand exercita act civila in cadrul proc penal nu determina renuntarea la participarea aceleiasi persoane in procesul penal in calitate de persoana vatamata. In realitate, dupa parerea noastra, NCPP inreg un regres in raport cu CPP, pt ca realiz doar o schimbare de denumire din parte vatamata in pers vatamana, iar sub aspectul pozitiei procesuale in loc sa realizeze cantarirea pozitiei persoanei care a suferit o vatamare si readucerea victimei infr in proc penal, ii confera acesteia un statut inferior, de simplu subiect procesual chiar daca este numit principal in raport de alti subiecti procesuali.Modelul pe care l-a folosit legiuitorul atunci cand a renuntat la partea vatamata a fost aplicat in mod eronat ,pt ca ratiunea renuntarii la calitatea de parte vatamata a fost aceea de a largi continutul notiunii de parte civila, care dupa modelul procesului adversial,inglobeaza atat dr victimei infr la o reparatie,cat si dr acesteia de a contribui la exercitarea actiunii impreuna cu Min Public. Partea civila este persoana care a suferit o vatamare fizica, morala ,sau materiala(este persoana vatamata).Partea civila exercita actiunea civila. Dupa NCPP, succesorii au la fel calitate de parte civila atunci cand exercita actiunea civila.Nu e o noutate ,intrucat in CPP ,succesorii se comporta exact ca niste parti pt ca participa in nume propriu si in
33

interes propriu.Noutatea pe care o aduce NCPP este ca prevede acest lucru in mod expres . Partea responsabila civilmente -este pers care rasp civil pt prejud cauzat de inculp prin infr potrivit legii civle, si care a dobandit aceasta calitate in urma constituirii de parte in proces. Partea resp civilmente are aceleasi dr pe care le are si inculp si suspectul/invinuitul, acest principiu este NCPP. SUBIECTII CARE POT INCLOCUI PARTILE: 1.SUCCESORII 2.REPREZENTANTII 3.SUBSTITUITII PROCESUALI In NCPP sunt doar doi sub, reprezen si subs procesuali pt ca succ sunt parti in process In CPP pt ca succ au un int propriu si in actuala regl succesorii in dr ai partii civile au aceeasi calit procesuala sunt parti in proces, diferenta este ca in NCPP ii include in mod expres in categ partilor civile pt ca ei intervin doar in latura civila a proc penal. Art 21 CPP REPREZENTANTII sunt pers care partcipa in procesul penal,indepl acte procesuale si procedurale in numele si in interesul partilor procesului penal. 2 feluri: LEGALA pt pers jur in ambele C CONVENTIONALE in ambele C e aceeasi reglem in sensul ca reprezen e posibila in cazul tuturor partilor(invinuitului,respectiv suspectului si
34

inculpatului si in cazul celorlalte parti,precum in NCPP-si a sub procesuali principali). E posibila in toata fazele proc pen in ambele coduri, cu excep cz in care prez partilor sau a sub proc e oblig potrivit legii ,precum si cand org jud penale apreciaza ca necesara prezenta partilor si celorlalti sub procesuali. SUBSTITUITII PROCESUALI sunt sub proc ce participa in proc pen IN NUME PROPRIU si care justifica un interes procesual care insa apartine partilor(in nume propriu si in interesul partilor) li se recunoaste o capacitate procesuala proprie distincta de cea a partilor,nu insa si una substantial,de fond. Se intal in ambele C:in materia plangerii penale, care poate fi facuta pt persoana vatamata si de sot sau de copilul major pt parinti, si in materia apelului, apelul poate fi declarat pt inculpat si de sotul lui, se intalneste si in materia revizuirii cand cererea poate fi formulata si de sot sau de o ruda apropiata a condamnatului,chiar si dupa moartea acestuia.In materia apelului si a plangerii prealabile ,efectele juridice ale actului pe care le efectueaza substituitii procesuali se produc numai in situatia in care actele efectuata sunt savarsite de titularul dreptului ,adica de partea in favoarea careia/pt care au fost effectuate. In cazul in care plangerea penala se intocmeste de sot/copilul major pt parinti,pers vatamata este chemata si intrebata daca isi savarseste plangerea.La fel si in cazul apelului. Avocatul nu este substituit procesual.Daca o plangere/apel e intocmit prin avocat,titularul dreptului,partea pt care se intocmeste plangerea/apelul nu mai este intrebata intrucat are o baza
35

conventionala si se prezuma ca actele sunt savarsite in favoarea titularului dreptului.

36