EFECTUL GRAVITATIEI ASUPRA LUMINII

Devierea luminii i ntrzierea gravitaional

Relativitatea general prezice curbura cii luminii ntr-un cmp gravitaional; lumina care trece pe lng un corp masiv este deviat ctre acel corp. Acest efect a fost confirmat prin observarea luminii stelelor sau a quasarilor ndeprtai, lumin care este deviat atunci cnd trece pe lng Soare

Pe timpul nopii, locaia unei stele este simplu de stabilit pe cer. Ziua ns, atunci cnd Soarele se afl n apropierea unei stele a crei poziie este cunoscut i bine stabilit conform hrilor stelare, poziia stelei deprtate pare a se schimba. Sau cel puin aa susinea teoria lui Einstein, care inea cont de faptul c, la trecerea prin cmpul gravitaional extrem de puternic al Soarelui, razele de lumin venite dinspre o stea deprtat vor urma traiectoria spaiului curb din jurul acestuia, dnd impresia c steaua i-a schimbat poziia cunoscut conform observaiilor nocturne.

A fost nevoie ca Einstein s atepte o eclips solar i iniiativa unui astrofizician, sir Arthur Stanley Eddington, care, cu ocazia eclipsei solare din 1919, a putut observa i surprinde pe pelicul fotografic felul n care lumina vine de la steaua deprtat i pare a se curba sub influena cmpului gravitaional al Soarelui, confirmnd astfel teoria lui Einstein. Verificarea experimental a ideilor sale i-a adus instantaneu faim i recunoaterea meritelor din partea comunitii tiinifice internaionale lui Einstein.

Gravitaia = Expansiune sau Colaps Urcarea unui lift in momentul acceleraiei este perceput ca o cretere a gravitaiei. Coborrea accelerat este perceput ca o scdere a efectului gravitaiei. Ca i fenomen fizic, micarea accelerat n sine si gravitaia sunt dou fenomene diferitite nsa efectul este similar. Se poate deduce c cele doua fore, att cea gravitaional ct si cea a acceleraiei sunt de aceai natur pentru c se nsumeaz sau se reduc in funcie de direcia de micare.

O raz de lumin care parcurge transversal un lift in micare accelerat va descrie o micare curbilinie si nu una dreapt. n partea stng, liftul se afl n urcare iar n dreapta se afl in coborre. n partea de jos a imaginii este prezentat schematic efectul gravitaiei unui corp ceresc masiv asupra luminii unei stele , care va fi curbat la trecerea pe lng acel corp. Pe interiorul curbelor trasate de razele de lumin sub efectul acceleraiei micarii liftului sunt desenate puncte de gravitaie imaginar care au practic acelai efect ca gravitaie generat de mas. Traiectoria curb este observat doar din interiorul liftului.

Pentru un observator din exterior lumina parcurge un drum drept. Att liftul ct i lumina sunt percepute ca micare. Pentru observatorul din lift micarea n sine nu este obaservat, adica liftul st pe loc i doar raza de lumin se mica. Dac micarea liftlui nu este accelerat, atunci traiectoria nu va mai fi o curb ci o line dreapt ntre punctul de intrare si ieire.

Lumina se supune acelorai legi ale fizicii ca i orice alta form a materiei. De exemplu, lumina impinge obiectele aflate in drumul ei , la fel ca vntul. Cel mai clar exemplu de obiecte care se deplaseaza cu ajutorul undelor de lumin l reprezint fotonii. Presiunea exercitat de lumin marete viteza de rotaie a asteroizilor, iar oamenii de tiinta caut modaliti de propulsare a navelor spaiale cu ajutorul acestei fore.

BIBLIOGRAFIE www.wikipedia.com diverse sitre-uri/blog-uri