Sunteți pe pagina 1din 3

DIDACTICA MAGNA

J. A. COMENIUS

scris n 1632, este opera cea mai important a marelui pedagog ceh, care l-a impus peste veacuri. dovedete preocuparea lui Comenius de a asigura introducerea ordinii n ntreaga activitate didactic printr-un sistem de instruire cu un randament mult superior celui existent p n atunci. !senta Didacticii const n propunerile de re"ormare a nvm ntului colar, care tre#uie s se #a$e$e pe activitile elevului, acestea tre#uind s "ie organi$ate ast"el, nc t s-i "oloseasc n via , nvarea s "ie plcut, rapid, s de$volte intelectul, m na i inima. Comenius pune la #a$a metodelor si principiilor de educa ie regula de aur a nvtorilor% ntregul proces de nvare s se adrese$e tuturor simurilor. !l aduce n acest sens trei argumente% & Cunoasterea tre#uie s nceapa de la simturi 'pentru ca nimic din ceea ce nu se gaseste n simturi nu este #un( ) a#ia mai t r$iu, dupa ce acel lucru a "ost aratat, se poate vor#i despre ea pentru a o "ace mai #ine cunoscut. & *devrul si sigurana cunoaterii depind de marturia simturilor, pentru c lucrurile sunt percepute nainte de toate de simturi, a#ia mai apoi pot "i integrate, prin intermediul simturilor, n minte) +aca vrem sa asiguram elevilor cunoasterea adevarata a lucrurilor, tre#uie sa ne straduim sa i nvm pornind de la experiene i simuri. & *v nd n vedere ca simturile sunt cele mai #une a,utoare ale memoriei, se va a,unge 'dac toate vor "i percepute nt i prin simturi( ca toate cunostintele acumulate sa "ie stiute pentru un timp ndelungat 'p. 1-.-1--(.

+up cum arat i su#titlul lucrrii /*rta universal de a nv a pe toi, toate0 pune #a$ele unei noi orient1ri n domeniul educaiei i nvmntului, sta#ilind o legtur ntre teoria, scopul i metodele educaiei. Scopul educaiei i a nvm ntului, "ondat pe concepia "ilo$o"ic a lui Comenius panso"ia 'nelepciune universal(, este cunoaterea acelor lucruri care sunt vitale omului, a ceea ce l m#og este i per"ecionea$ din punct de vedere "i$ic, intelectual, emoional, moral, religios, social, teoretic i practic. 2n #a$a acestei idei, pedagogul ceh relie"ea$1 trei laturi ale educaiei intelectual, moral i religioas, iar #una de$voltare "i$ic este considerat drept condi ie a integritii "iinei umane. 3ecesitatea ca /toi s nvee0 este argumentat ast"el% /4colile tre#uie s serveasca nu doar tinerilor #oga i i no#ili, ci tuturor tinerilor, no#ili si neno#ili, #oga i i saraci, de am#ele sexe. 4i asta pentru c% & toti oamenii care se nasc pe pam nt au unul si acelasi tel, sa "ie oameni, deci "iinte inteligente, stap ni ai "iintelor vii si oglinda a lui +umne$eu. 5uturor tre#uie sa le "ie educata capacitatea de cunoastere, o#iceiurile, credinta) & nu putem sti pe cine si pentru ce l-a ales +umn$eu si la ce vrea sa-l "oloseasca) 6a "acem asadar ceea ce "ace soarele de pe cer, care straluceste asupra ntregului pam nt, lumin ndu-l, ncal$indu-l pentru ca sa traiasca, sa creasca, sa n"loreasca si sa rodeasca tot ceea ce poate sa traiasca, sa creasca, sa n"loreasca si sa rodeasca) & ) n livada ne place sa avem copaci care rodesc mai devreme sau mai t r$iu7 toate aceste roade sunt #une, nici unul nu este de aruncat. +e ce sa nu acceptam n scoli minti mai agere sau mai ncete8

& nu exista nici un argument pentru ca sexul "emeiesc sa "ie exclus de la nvatarea lim#ilor si de la ntelepciune. 6unt la "el oameni, oglinda lui +umne$eu ca si #ar#atii, vor primi mila lui +umne$eu si vor avea parte de regatul care va veni, au si ele capacitatea sa guste ntelepciunea, #a uneori au o mai mare sensi#ilitate)0 5eoria asupra coninutului nv9m ntului era cuprins n cerin9a /to9i s nve9e toate0. Comenius avea n vedere necesitatea asigurrii unui cerc larg de cunotine din care s se selecteze ceea ce este principial, esenial i folositor. :rin aceast preci$are se "cea un pas important spre delimitarea obiectului de nvmnt de tiin . 2n coal preci$a Comenius se vor nv9a numai /#a$ele0, ceea ce este /principal0 mai ales acele cunotin9e care pot "i "olosite n via9. *utentic repre$entant al epocii sale, pedagogul ceh acord - n compara9ie cu predecesorii si o mai mare nsemntate disciplinelor realiste. *ceasta pentru c, pe de o parte, ele erau "olositoare pentru via9, iar, pe de alt parte argumenta el aa cerea /ordinea naturii0 nt i lucrurile i apoi cuvintele. ;eritul lui Comenius const nu numai n "aptul c s-a orientat spre un coninut legat n mai mare msur de cerinele vieii, ci i pentru c a introdus o anumit ordine n pre$entarea acestuia n "a9a elevilor % treptat, gradat, concentric. 2n opinia sa, coala nu trebuia s pun accentul pe erudiie ci s deschid elevului mintea pentru priceperea i nelegerea lucrurilor. 2n concep9ia sa, intuiia era regula de aur a cunoaterii. 5re#uie su#liniat i contribuia deose#it a lui Comenius n privin9a metodei didactice. +ei recunotea c aptitudinile elevilor sunt diferite, Comenius credea c ntreg tineretul poate fi educat i instruit dup aceeai metod pentru c toi trebuie s fie condui spre acelai scop ! cultur, virtute, pietate ! i pentru c toi au aceeai natur. 2n Didactica magna Comenius distinge o metod pentru tiin9e, una pentru arte i alta pentru lim#i. ;etodele pentru predarea celor trei categorii de discipline erau % intui9ia i exerci9iul . <ntui9ia era cerut mai ales pentru tiin9e. !xerci9iul mai ales de arte. <ntui9ia impreun cu exerci9iul pentru nv9area lim#ilor. 2n Didactica si-a "acut cunoscute si opiniile cu privire la organi$area colilor. *nali$nd structura sistemului de nvmnt propus de "omenius, putem lesne constata asem1narea acestuia cu sistemele educa ionale actuale, "apt ce ne determin1 s1 conclu$io-n1m c1 sistemul comenian a servit drept prototip pentru crearea sistemului colar din perioada modern1 i contemporan1. !l a pre$entat structura vietii scolare a omului su# "orma a patru cicluri de cte sase ani, perioade considerate ca "iind "oarte importante pentru educatia omului. #rimii sase ani tre#uiau petrecuti n prea$ma mamei, urmtorii sase ani n scoala primara, al treilea ciclu de sase ani la scoala latineasca, iar ultimii sase ani ntr-o academie sau n strainatate. 2nainte de a merge la scoala, copiii tre#uie sa cunoasca lim#a materna, s tie s se comporte cuviincios, s comunice cu ceilali, s-i respecte pe cei mai n v rsta, sa-si nsuseasca un comportament civili$at, sa stie sa se roage, sa cunoasca #a$ele religiei etc. 5oate acestea erau sarcina asa-numitei /scoli materne0, care tre#uie s se gseasca n "iecare cas, adica este sarcina parintilor i educatorilor copiilor de v rsta precolar. 2n coala primar, care tre#uia sa se gseasca o#ligatoriu n "iecare sat, t rg sau ora, tre#uia sa se pun accent mai ales pe lim#a ceh 'matern(, pe matematica, mu$ica, istorie si de$voltarea moral a copilului. = coala latineasc 'gimna$iul( tre#uia sa se gseasca n "iecare oras mai mare, iar aici tre#uia sa se puna accent pe predarea lim#ilor latina, greaca si e#raica, dar tre#uiau sa se predea si cele sapte arte li#erale, "i$ica, geogra"ia, istoria, etica crestina. *cademii tre#uiau sa se gaseasca n "iecare tara7 comenius considera ca n aceasta etapa a educatiei tre#uiesc incluse calatorii n strainatate, n timpul crora omul i nsusete lim#i strine 'de exemplu germana sau "rance$a( i cunoate personaliti de renume din ara respectiva 'p. 163-166(. 2n ntreaga lucrare Didactica se "ac numeroase comparatii ntre educaie i natur. :ornind de la natur, Comenius exprim care sunt principiile, cerin ele care stau la #a$a predrii i nv rii n aa "el nc t e"ectul s "ie sigur. *rta c aa cum procedea$a natura, asemeni unui mestesugar, la "el tre#uind s "aca i educatorul, nv torul. *ceasta este ideea care

corespunde cel mai #ine conceptiei lui Comenius cu privire la caracterul unitar al lumii, n care toate se des"asoara pornind de la niste legi universale, ceea ce si "ace ca lumea s "ie una universal