Sunteți pe pagina 1din 4

Taina sfintei marturisiri.

DARUL, BUCURIA SI PUTEREA DUMNEZEIASCA A POCAINTEI

Pocainta: maica vietii In Ortodoxie, pocainta e in viata omului o forta datatoare de energie, motivatie, vigoare, o putere care da o tarie interioara si o hotarare inspre viitor. Pentru ca pocainta e mult mai mult orientata spre viitor decat spre trecut sau, mai degraba, e o indepartare din drumul spre viitor a blocajelor care au fost ridicate in trecut. Primul mesaj al Mantuitorului nostru a fost Pocaiti-va! ca s-a apropiat Imparatia cerurilor. Cu alte cuvinte, pocainta e in primul rand o privire inainte, o asteptare a prezentei lui Dumnezeu. Pocainta confera o putere dumnezeiasca care-l asigura pe cel ce se pocaieste ca va birui ceea ce-l desparte de Dumnezeu chiar daca e neputincios sa faca asta prin el insusi si aceasta putere ii arata acolo si atunci ca biruinta sa e asigurata de o putere care nu e a sa proprie, ci a lui Dumnezeu. Pocainta in Ortodoxie e intotdeauna asociata cu bucuria, pentru ca il umple pe om cu nadejdea unui viitor mai bun, a unei vieti noi si a unui nou mod de viata. Din acest motiv Traditia numeste Postul Mare anotimpul

intristarii luminoase. fantul !saac irianul spune" #Cel lipsit de pocainta e lipsit de bucurie#. Pocainta si Postul Mare merg mana in mana. Pentru cei care tin postul, un duh de lumina, de nevinovatie, energie si viata inunda pana si rutina si banalitatea. Lumea insasi e vazuta intr-o noua lumina si cu ochi mai tineri. Cat de des incercam sa depasim obisnuinte rele c$iar si unele simple si atat de obisnuite azi, ca mancatul in e%ces numai pentru a cadea din nou. aderile noastre repetate ne pot conduce la descura!are, iar descura!area la o abordare fatalista a problemelor noastre, una care ne spune ca lucrurile nu pot fi altfel. Pocainta e opusul acestei descura!ari. &a ne spune ca lucrurile pot fi diferite, pot fi mai bune. & vestitoarea unei vieti noi care implica trecerea vietii vec$i. #Pocainta e fiica nadejdii si lepadarea deznadejdii , spune sfantul !oan cararul. Pocainta nu e insa ceva ce putem face singuri. Pentru aceasta "iserica ne-a dat o comoara sfanta nu numai in perioada Postului Mare, ci si in Sfanta Taina a Marturisirii. 'a spovedanie ne punem deoparte judecata proprie, gandirea si autojustificarea si ne supunem judecatii inalte a lui (ristos si a sfintilor. #xpunandu-ne acestui forum ne descatusam de noi insine, si prin aceasta de egoismul nostru, cea mai mare si continua piedica in inaintarea noastra spre fericire. $povedania ne ofera o iesire din cercurile noastre iluzorii. La Marturisire nu ne marturisim oare lui %ristos are e de fata& & oare cu adevarat necesar sa ne marturisim unui preot prezent) Preotul trebuie sa fie prezent si el pentru ca %ristos nu poate fi separat de "iserica $a. %ristos Isi continua lucrarea $a de descatusare prin ucenicii $ai in "iserica, fiindca acelasi Du$ fant care e in &l '-a dat lor" #A suflat asupra lor si le-a zis: Luati Duh Sfant. Carora le veti ierta pacatele, iertate vor fi *!n +,, ++-+-.. Marturisirea ne asigura ca iertarea noastra nu e de la noi insine. # data obiectiv din afara noastra de %ristos prin mana preotului. Prin urmare, faptul de a ne simti liberi si puterea sperantei si a sc$imbarii nu sunt nici ele de la noi insine. In acest fel ne impacam pe noi insine atat cu %ristos, cat si cu "iserica $a. 'e aceea trebuie sa marturisim inainte de $fanta

Impartasanie( )rupul lui %ristos e atat #uharistia, cat si "iserica, si nici la una, nici la alta nu putem participa fara %ristos. La Marturisire ne deschidem camarile dinauntru ale inimii noastre * ascunse in spatele unor usi pe care le-am batut in cuie si le-am acoperit cu perdele * si-L lasam pe %ristos sa o curete . /ernard de Clairvau% folosea imaginea golirii haznalei. 'upa ce aceste camari ale inimii au fost curatate, pot fi folosite din nou. Dupa cum spune /ernard, amintirile raman, ar nu mai intineaza constiinta #. !ecastigam in nou acea parte a fiintei noastre care a fost incuiata si pier uta, si cu ea recastigam puterile uhovnicesti pe care le cuprin ea. 0edobandim integritatea si sanatatea pe care le pierdusem inainte. 'eschiderea noastra in acest fel nu este usoara. Marturisirea cere cura! si hotarare, o lupta in insasi inima omului. Dar sfintii spuneau ca e mai bine sa suporti o mica rusine inaintea lui (ristos si a preotului au decat inaintea lui (ristos si a tuturor ingerilor la 1udecata, cand cele ascunse se vor face aratate. 2umai (ristos poate curati inima in acest fel. +umai %ristos ne poate descatusa din lanturile cu care ne-am legat. 'upa o spovedanie sincera omul se simte numaidecat descatusat intr-un mod care poate fi recunoscut numai ca venind de la 'umnezeu . %ristos Insusi lucreaza prin )aina Marturisirii. # primul pas in pocainta. #l ne ridica deasupra treptei duhovnicesti si morale pe care am atins-o si ne poarta mai sus. In acelasi timp, ne da o putere de dincolo de propriile noastre puteri care asigura si sustine eforturile noastre de schimbare. 2e aseza in Prezenta unei 3utoritati mai inalte decat noi insine, inaintea careia suntem responsabili. Prin aceasta ne poate da si puterea de a ne innoi modurile noastre de viata. $a nu fim nepasatori fata de aceste mari daruri ale sfintei "iserici Ortodoxe care sunt Postul Mare si )aina Marturisirii, Mai mult decat orice altceva, ele ne pot aduce speranta si vindecare. Dumnezeu poate fi un judecator drept pentru pacatosi, dar pentru cei ce se pocaiesc si isi marturisesc pacatele, e un 'octor iubitor. Marturisirea e ca un medicament pentru suflet, aducand sanatatea pe care Dumnezeu o doreste pentru noi, si care e sinonima cu curatia si bucuria inimii. 4om vedea adevarul ca in Ortodoxie pocainta nu e o simpla rumegare a trecutului, nici frica de -udecata viitoare, ci o asteptare a invierii, nade!dea de a fi partasi ai binecuvantarilor vietii viitoare * binecuvantari a caror experienta o vom face inca de pe acum. De aceea sfantul !saac irianul scria" Pocainta e maica vietii.

*in" Ierom. alinic, Provocari ale !andirii si vietii ortodo"e astazi , &ditura Deisis, +,5+.