Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Familia monoparentala romaneasca comparativ cu situatia familiilor europene
Argument Problematica indusa de monoparentalitate este foarte complexa, greutatile si riscurile fiind cu atat mai mari cu cat varsta parintilor este mai mica. Dincolo de efecte insa, familia monoparentala ramane o optiune, o alternativa, o realitate sociala care nu poate fi trecuta cu vederea. In situatiile in care prevenirea acestui fenomen este posibil de realizat, este indicat sa se faca cat mai riguros pentru a stopa raspandirea acestuia. Daca acest tip de familie exista deja este bine pentru ca interventia sa fie eficienta sa se gaseasca solutia cea mai buna pentru fiecare caz in parte. Pentru a preveni sau interveni in orice problema sociala aceasta trebuie cunoscuta foarte bine atat din punct de vedere teoretic cat si din punct de vedere practic. Se urmareste sprijinirea familiei in vederea cresterii copilului ca si modalitate de rezolvare a cazului. Studiile evidentiaza faptul ca persoanele cu risc crescut de a forma o familie monoparentala sunt persoanele de gen feminin, tinere adolescente cu varste cuprinse intre 2 !2" ani, cu un nivel scazut de scolarizare, necasatorite si care provin din familii #ucrarea de fata aduce in prim plan, tinerele mame care apeleaza la serviciile oferite de $entrul %aternal. #ucrarea este stucturata in doua parti& una teoretica si alta practica. In partea teoretica in primele doua capitole am definit conceptul de familie, situatia familiilor romanesti, tipurile de familii monoparentale. In cel de!al treilea si al patrulea capitol mi!am indreptat atentia asupra parintilor adolescenti si despre implicatiile pe care le poate avea o sarcina timpurie. In cel de!al cincelea copitol am vorbit despre aspectele asistentei sociale cu privire la familiile monoparentale. Partea practica prezinta studiile de caz efectuate in cadrul Directiei 'enerale de Asistenta Sociala pentru Protectia $opilului sector 2, in $entrul %aternal Sf. (caterina. monoparentale.
"
$ap. I. I)*+,D-$(+(A I) P+,.#(%A*I$A /A%I#I(I I.". Definirea conceptului de familie Insotind omul in intreaga lui existenta familia s!a dovedit a fi una din cele mai vec0i si mai stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei, evolutia si continuitatea vietii sociale. Definire notiunii de familie ridica unele dificultati ce tin atat de sensurile complexe ale acestui nucleu fundamental al societatii, de diversitatea relatiilor dintre membrii grupului cat si virtulalele implicatii ale acestora in sfera sociala larga. Astfel precizam ca difinirea familiei comporta cel putin doua directii de abordare& sociologica si juridica. 1In sens sociologic, familia ca forma specifica de comunitate umana desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, ce se caracterizeaza prin comunitate de viata, de sentimente interese si aspiratii. In sens juridic familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi obligatii, care!si are originea in acte juridice precum casatoria, infierea, rudenia sau raporturi asimilate relatiilor de familie.2" Desi relatiile dintre un barbat si o femeie sunt mai conplexe decat le!ar reda orice definitie, vom incerca o redare a celor mai semnificative definitii aferente date familiei& ,,/amilia este o forma de comunitate umana intemeiata prin casatorie, care uneste pe soti si pe copiii acestora prin relati stranse de natura biologica, economica si spirituala3 grup mai larg cuprinzand pe toti cei care se trag dintr!un stramos comun2.2 1/amilia reprezinta grupul social al carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptie si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii24 1/amilia este institutia sociala bazata pe sexualitate si pe tendinte materne si paterne a carei forma variaza de la o cultura la alta2.5 1/amilia este uniunea mai mult sau mai putin durabila si socialmente aprobata a unui barbat cu o femeie si a copiilor lor2 6 1/amilia este considerata elementul natural si fundamental al societatii, principiu care apare atat in cadrul actelor noastre legislative, cat si in unele acte internationale privind drepturile omului2.7
" 2
(., P., Serban, Asistenta sociala a mamelor adolescente, (d. #umen, Iasi, 2 6, pag. " 8., .reban, Dictionar general al limbii romane, (d. Stiintifica si (nciclopedica, .ucuresti, "9:;, pag. 4;4 4 $., <amfir, #., 8lasceanu, Dictionar de sociologie, (d. .abel, .ucuresti, "994, pag. 2:4 5 )., Sillam=, Dictionar de Psi0ologie, (d. -nivers (nciclopedic, .ucuresti, "997, pag. "26 6 /., Druta, Psi0ologia familiei, (d. Didactica si Pedagogica, .ucuresti, "99:, pag. 4 7 I., %itrofan, )., %itrofan, /amilia de la A...<, (d. Stiintifica, .ucuresti, "99", pag. "5"
/amilia se poate distinge ca & 'rup de persoane unite prin rudenie sau casatorie, care au o viata comuna bazata pe sentimente, aspiratii si interese comune3 +ealitate sociala, prin comunitatea de viata intre persoanele care o compun3 Institutie juridica, prin reglementarile unei categorii de relatii dintre oameni >prin norme juridice ?3 /orma specifica de comunitate umane alcatuita dintr!un grup de persoane unite prin casatorie, filiatie, rudenie 3 -nitatea sociala cu trasaturi care ii sunt absolut proprii3 interactiune si interconditionare intre sot si sotie, parinti si copii, precum si alte rude& -n adapost, cu cele doua laturi ale sale ! iubirea a carei exponent e mama si protectia oferita de tata3 o inplinire care are rol conpensator atunci cand activitatea profesionale nu ofera satisfactie3 o povara care, din perspectiva mai noua a familiei limiteaza accesul la 1condimentele vietii2. *rasaturile proprii se refera la faptul ca familia reprezinta& -nicul grup social caracterizat de determinari naturale si biologice, de fapt singurul in care legaturile de dragoste si consagvinitate au o inportanta primara 3 $ea mai mica societate umana, unitate elementara si totodata cea mai naturale si necesara, anterioara statutului si altui grup social3 /orma sociala care impaca respectul de traditie cu desc0iderea spre viitor3 ea trasmite celor tineri un tezaur de experiente mostenite si in acelasi timp amplifica si prelucreaza experienta proiectand planuri, sperante, aspiratii.
I.2. (volutia familiei modificari ale rolurilor conjugal parentale si ale functiilor familiale de!a lungul timpului
(timologic, transformarile semantice ale cuvantului familie pun in evidenta variabilitatea istorica a institutiei pe care o desemneaza. $uvantul a aparut pentru prima data la +oma, cu o semnificatie diferita de cea pe care astazi o are astazi termenul de familie. $uvantul familie provine din latinescul famulus si a desemnat 1ansamblul sclavilor si al servitorilor ce traiau sub acelasi acoperis2, iar mai tarziu casa in intregime care reprezenta stapanul pe de o parte si sotia, copiii si servitorii pe de alta parte. 4
Semnificatia universala a familiei ca celula de baza a orcarui sistem este sustinuta de necesitatea satisfacerii functiilor sale specifice care nu pot fi transferete nici unei alte unitati sociale& sexuala, reproductiva, economica, emotional socializatoare, emotional terapeutica si suportiva. In societatea moderna actuala structura si functiile familiei romanesti au suferit o serie de modificari. In acest sens unii sociologi considera ca familia si!a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala, cuplu familial fiind interesat mai mult de satisfacerea propiilor interese si mai putin de realizarea functiilor pe care societatea le atribuie familiei. Putem argumenta aceasta afirmatie prin prezentarea sc0imbarilor ce au antrenat fiecare functie in parte&; ! /unctia economica. Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara. Astfel, familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta membrii ei fiind dependenti de venituri castigate in afara gospodariei. Apoi, s!a modificat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor, trasmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se intalneste din ce in ce mai rar, si acesta datorita deplasarii locului de munca al individului sin interiorul familiei in exterior, in intreprinderi si servicii sociale. ! /unctia de socializare. Aceasta functie a fost afectata si ea de mutatiile lumii contemporane. Sistemul scolar creat a inlocuit, in mare masura, procesul instructiv! educativ din familie, inlocuire datorata atator cauze obiective, cat si subiective. ! /unctia de solidaritate familiala. Diminuarea acestei functii se datoreaza, in special, mobilitatii sociale, mobilitate ce face ca locul de munca se difere de cel rezidential. Acest lucru nu face decat sa influenteze negativ solidaritatea familiala, macinata de separarea fizica si afectiva existenta intre membrii familiei. ! /unctia sexuala reproductiva. Se acorda o importanta prea mare performantelor sexuale. Importanta crescanda acordata performantelor sexuale face ca indivizii sa adopte o serie de comportamente ce cad, de cele mai multe ori, in cele doua extreme >dorinta de a poseda@in0ibitia sau teama de a nu fi destul de ,, bun>a?AA in actul sexual?. In privinta functiei de reproducere, nu putem ignora faptul ca, intr!o perioada scurta de timp, s!a trecut de la familia extinsa >din punct de vedere numeric? la cea restransa, iar numarul copiilor doriti a scazut continuu, ajungandu!se la " !2 copii in societatea contemporana. In acceptiunea lui $ristian $iuperca modelele alternative prezinta sc0imbari la nivelul functiilor familiale conform tabelului I. ".:
$. ,$iuperca, /amilia intre traditie si sc0imbare, din +evista ,,Psi0ologia2, , Anul BI, nr. ", ianuarie! februarie, .ucuresti, 2 ", pag. 4!5 : $., $iuperca, $uplu modern intre emancipare si disolutie, (d. *ipoalex, Alexandria, 2 , pag. 2 :
*abelul I." /unctii $onfiguratii $elibatat *ip (conomica Socializare Solidaritate Sexuala +eproductiva
'rad %axim )eutru %inim $upluri fara %axim )eutru descendenti %inim $oncubinaj %axim )eutru %inim /amilii %axim )eutru monoparentale %inim $asatorie %axim )eutru desc0isa %inim /amilii %axim )eutru reconstiruite %inim /amilii %axim )eutru reorganizate %inim $omparativ cu familia nucleara, familia monoparentala reprezinta configuratia cu cele mai multe functii minimalizate, ceea ce ridica un serios semn de intrebare asupra functionalitatii si viabilitatii ei. Dar functia de solidaritate apare ca fiind mximalizata, dar si aici problema este relativa. /iind certa respingerea variantei neutre, aveam de ales intre cresterea sau scaderea solidaritatii, in conditiile in care familia este lipsita de aportul unuia dintre parinti, am ales!o pe prima, considerand ca greutatile mai mari la care este supusa monoparentalitatea vor creste coeziunea parinte!copil, mai ales cea afectiv!emotionala. Insa, exista multe cazuri in care functia solidaritatii scade, ,,ruptura2 parinte!copil fiind foarte evidenta si, ceea ce este mai rau, farte daunatoare. I.4. Situatia actuala a familiilor romanesti comparativ cu situatia familiilor europene. Principalii indicatori demografici relevanti in sfera familiei, comparand valorile din tara noastra cu cele de la nivelul (uropei ,ccidentale si analizand acolo unde este cazul si date din anc0ete in scopul identificariimodelului familial precum si structurii gospodariei sunt& 6
+ata nuptialitatii este semnificativ mai mare in +omania 7,2 la mie >7,7 la mie in mediul urban si 2, 6 la mie in rural? fata de media din tate tarile occidentale 6,5 la mie. %ariajul a disparut aproape ca forma de prima uniune astazi in Suedia. *otusi o anumita reluare a nuptialitatii este observata din "9:: in /ranta, ca si in numeroase tari europene de nord cat si de sud *otusi, valoarea este in continua scadere, avand in vedere ca in "99 era de :,4 casatorii la " de locuitori. $onstatam in acelasi timp o tendinta de amanare a casatoriei reflectata prin varsta medie la casatorie care a crescut de la 24,; ani pentru femei si 27,9 la barbati in "99 , la 26 de ani pentru femei >24,7 in mediul rural si 27 in urban? si 2: de ani pentru barbati >2;,; in mediul rural si 29 in mediul urban? in "999. +ata divorturilor este de 5,64 la mie >",64 in mediul urban si mult mai mica ! ,92! in mediul rural?. In $omunitatea (uropeana este de ",69. /aptul ca cele doa valori sunt apropiate nu inseamna ca +omania are o rata a divortialitatii crescuta, ci ca rata divortialitatii occidentale este in continua scadere, fapt explicabil prin scaderea unptialitatii. $oabitarile raman ancorate in aspectul juvenil >pana la 4 !46 ani? si provizoriu. #a recensamantul din "992 s!au inregistrat dar "C coabitari din totalul cuplurilor. $onform .arometrului de ,pinile Publica din 2 " proportia persanelor care traiesc in uniune libera@ concubinaj@ casatoriti fara acte este de 4,4C , reprezentand 6,2C din totalul uniunilor si fiind mult inferioara valorilor din (uropa ,ccidentala. In +omania fenomenul este raspandit in cadrul tinerilor in mediul urban.
$ap. II. $#ASI/I$A+I A#( *IP-+I#,+ D( /A%I#I(
II.". $onceptii despre familia monoparentala /amilia monoparentala pare sa fie asemenea unui intreg din care, desi lipDeste un element, nu inceteazE sE functioneze ca un sistem, Fn care intregul este mult mai mult decGt suma pErtilor. In societaHile occidentale contemporane, problematica familiei cu un singur pErinte este din ce in ce mai amplu luata in consideratie. In unele tari >%area .ritanie, )orvegia?, ponderea famiilor monoparentale tinde spre 2 C. 1Pentru +omania, problematica familiilor cu un singur parinte cunoaste accente specifice. )umarul copiilor nascuti in afara casatoriei a crescut de la ";C in "99 , la 24C in "99:. 7
In ultimii trei ani, fiecare al cincilea nou nascut are ca mama o femeie care nu este casatorita. #a grupa de varsta "6!"9 ani, procentul nascutilor in afara casatoriei il depaseste pe cel al nascutilor legitimi.29 Pe langa constatarile de ordin cantitativ, pot fi invocate drept bune argumente pentru analiza problematicii familiei monoparentale, consecintele privind calitatea vietii membrilor acesteia. /amiliile cu copii sunt predispuse, in momentul de fata, in +omania, unui risc crescut de saracie. (xplicatiile sunt legate fie de cresterea c0eltuielilor de intretinere cu fiecare copil in parte >copii nu sunt aducatori de venit pentru familiile lor3 alocatia pe care o primesc este nesemnificativa fata de costurile presupuse de cresterea lor?, fie prin absenta unuia dintre parinti, in sensul implicarii lui efective in realizarea bunastarii familiei >este somer, s!a separat sau divortat de familie3 a decedat3 este grav bolnav sau ispaseste o perioada de detentie?. /amilia monoparentala este un tip de familie format dintr!un parinte si un copil sau copiii sai3 un grup de persoane aflate in relatie de rudenie, rezultata prin filiatie directa sau adoptie. Adesea este abordata ca abatere de la familia nucleara, formata din sot, sotie si copiii lor minori. $asatoria nu mai reprezinta modalitatea de constituire legala a familiei, ci doar un prim element dintr!un conglomerat, e cazul& casatoria urmata de divort, separare sau deces. /amilia monoparentala poate rezulta si din asumarea copiilor in afara casatoriei. Din punct de vedere sociologic, familia monoparentala poate fi definita ca un grup social constituit pe baza relatiilor de rudenie, intre unul dintre parinti >parintele singur? si copilul sau copii sai, grup caracterizat prin stari afective, aspiratii si valori commune. In abordarea sociologica, familia monoparentala este un grup primar, iar membrii sai intretin relatii directe, informale. Dintr!o perspective juridica familia monoparentala apare ca un grup de personae intre care s!au stabilit drepturi si obligatii, reglementate prin norme legale. /ata de acceptiunea juridica a familiei nucleare, clasice, familia monoparentala tinde sa constituie o abatere, in sensul producerii efectelor juridice nu in urma inc0iderii unor contracte, cum ar fi cazul in casatoria legala, ci preponderant ca urmare a unor relatii de descendenta sau adoptie . In comparatie cu familia traditionala, care indeplinea mai multe functii cu impact pozitiv asupra societatii, familia monoparentala este un efect al functiei reproductive, se regaseste privind socializarea copiilor, ofera ingrijire si protectie membrilor ei, un climat de
9
%., 8oinea, Psi0ologia /amiliei, (d.. -niversitatii din .ucuresti, .ucuresti, "997, pag. ;46
stransa afectivitate, dar este deficitara sub aspectul realizarii mediului securizant si in modul de conferire a statusului. )u indeplineste functia de reglementare a comportamentelor sexuale. Parintele singur >fara partener in cadrul familiei? cauta relatii afective si sexuale in afara familiei. In analizele referitoare la familia monoparentala, un accent deosebit este pus pe consecintele asupra evolutiei copiilor& stare de sanatate, succes sau esec scolar, abandon scolar, devianta, stabilitate in familiile pe care le formeaza. %ult mai putin au fost studiate efectele asupra adultilor, pusi in situatia de a indeplini un cumul de roluri atat in plan public, cat si privat >parintele unic!adesea munceste mai mult pentru a sustine economic familia, rezolva mai greu si in timp mai indelungat treburile administrativ!gospodaresti, este solicitat mai mult in sprijinirea copiilor, etc?. *ransmiterea mostenirii in cadrul familiei >proprietate, nume, statut? se realizeaza fie matriliniar >pe linia mamei?, fie patriliniar >pe linia tatalui?, fie bilinear >pe linie maternal si paterna?. In cazul existentei casatoriei intre parinti, atunci, in cele mai multe situatii, numele purtat de copii este cel al tatalui. In modul de manifestare a autoritatii, fata de maniera traditionala, in care autoritatea putea fi detinuta de barbatul cel mai in varsta sau de sot >in patriar0at?, de femeia cea mai in varsta sau de sotie >in matriar0at?, in cazul familiei monoparentale autoritatea este exercitata de parintele unic, sustinator al familiei. Din acest punct de vedere, familia monoparentala se apropie de modelul de autoritate, este specific pentru secolul BB, cand autoritatea era detinuta de persoana care aducea venit. /amilia poate fi abordata ca o institutie sociala, care se afla in legaturi cu alte institutii, inclusive cu institutiile statului. +aporturile de acest tip sunt satisfacute preponderant de parintele singur. Prima dificultate, atunci cand este vorba de a numara familiile monoparentale, consta in definirea c0iar a acestui mod de configurare familiala. Intr!adevar, desi studiile asupra subiectului abunda, nu exista nicio definitie acceptata pe plan international. (ste interesant de a constata pana la ce punct aceste definitii descopera dintr!o data problemele existente atat pe plan statistic cat si asupra celui a filierelor institutionale spre care risca sa fie orientate indivizii implicate in situatii concrete de nevoie. 1/amilie monoparentala este atunci cand copilul sau copiii care traiesc in casa cu un singur parinte deoarece celalalt a decedat sau, cazul cel mai frecvent, celalalt parinte traieste de altfel singur sau cu o alta persoana.2 /amilia monoparentala este Iun concept recent introdus in limbajul administrativ si in cel stiintific pentru Ia da nume2unitatilor sociale!al caror numar este in crestere! constituite dintr!un singur parinte si unul sau mai multi copii, unitati care pot rezulta ca :
urmare a unor experiente diferite& nasterea unui copil in urma unei experiente sexuale juvenile care nu se Irezolva intr!o casatorie de reparatie23 decizia >optiunea voluntara? a unor femei >trecute de treizeci de ani, de regula? de a avea un copil@copii in afara unei casatorii legale sau uniuni libere >parentalitate celibatara?3 divortul unor cupluri cu copii necasatoriti3 decesul unuia dintre parteneri2. In literatura anglo!saxona se utilizeaza termenul de one>single?!partner famil= inca din "97 , iar zece ani mai tarziu, termenul are corespondent si in literature franceza famille monoparentale. IDesemanand unitati sociale formate din unul sau mai multi copii si un singur parinte, acest concept s!a impus repede in fata altor concepte precum& parinti izolati, menaje conduse de femei, mame singure in dificultate, mame necasatorite, menaje ambientale, menaje monoparentale intrucat au o dubla semnificatie& pe de o parte, cei doi termeni raspund 2nevoii de a da un nume2 unui fenomen pe care ruptura inregistrata in anii "97 si "9; in comportamentele demografice >si care, in esenta consta in diminuare semnificativa a ratelor nuptialitatii si multiplicarea coabitarilor, cresterea numarului de copii nascuti in afara casatoriei, explozia ratelor divortialitatii? si progresele in plan administrative!statistic l!au facut tot mai vizibil3 pe de alta parte, el exprima un mod de a privi un comportament care pana atunci a fost considerat marginal ori c0iar deviant, generator de tulburari sociale sau psi0ologice. In present grupul copil@copii!parinte este privit ca o alternativa si devine normal pe masura ce se inregistreaza o crestere a frecventei si pe masura ce devine o conduita familiala pentru membrii societatii actuale. Pentru astfel de familii cu deficit de structura >familie cu singur parinte? sau cu probleme functionale >carente materiale si de socializare? se intrebuinteaza expresii ca& familii vulnerabile, dezorganizate, disfunctionale sau cu un climat nefavorabil2." /amilia monoparentala este Io structura familiala asimetrica, formata dintr!un singur parinte si copilul@copiii sau@sai, fie prin decesul celuilalt parinte, fie prin divort, fie prin abandonarea familiei de catre un parinte, fie prin decizia de a nu se casatori a parintelui, fie prin adoptia realizata de o persoana singura, fie prin nastera 2intamplatoare2 a unui copil dintr!o relatie libera, in afara casatoriei, cu referire in special la parintii adolescenti2"". (xperienta de a fi parinte singur nu este neaparat devastatoare pentru adult sau pentru copii, dar nu este confortabila in permanenta. (a ramane o experienta particulara de tip familial,ce duce la sc0imbari in raporturile dintre parinti si copii. Desi nu sunt cu mult semnificative, sc0imbarile pot depinde de timpul pe care il consacra mama sau tatal familiei ,,de modul in care efectele separarii au marcat adultii, ca si
" ""
'., Irimescu, Asistenta sociala a familiei si copilului, $urs, (d. -niversitatii ,,Al.I. $uza2 , Iasi , 2 2 I., %itrofan, $., $iuperca, Psi0ologia relatiilor dintre sexe, (d. Alternative, .ucuresti, "99;, pag. 5"
copiii, de modul in care ambii adulti si copiii dezvolta strategii de a face fata problemelor, noi stiluri de viata. Pentru multi indivizi, aceste JadaptariK si JajustariK pot fi relative temporare, cata vreme majoritatea parintior singuri reusesc sa se recasatoreasca2."2 Sc0imbarile care au antrenat familia, ca institutie sociala, in ultimele decenii au impus, in mod tot mai accentuat monoparentalitatea. De!a lungul timpului au existat maimulte conceptii privind functionalitatea acestui tip de familie, mentalitatile fiind acelea ce au sustinut diversele pareri contradictorii. Astfel, societatea traditionala, bazata pe familia extinsa, dezaproba monoparentalitatea si incuraja tendintele de stigmatizare si etic0etare fata de cei ce alegeau, voit sau nu, acest 2stil de viata2. Pe de alta parte, in societatea moderna, datorita generalizarii familiei nucleare s!a putut realiza mai usor ruptura fata de comunitate, sc0imbandu!se si viziunea asupra acestui tip de menaj. $u alte cuvinte, a fost inlocuita conceptia potrivit careia este dezavantajos pentru copii sa fie crescuti doar de mama sau doar de tata. %ajoritatea psi0ologilor conc0id, in esenta, ca este mai indicata pentru copil o familie monoparentala decat una bantuita de certuri si probleme. De aceea, daca in trecut se considera ca sotii, c0iar daca nu se inteleg, trebuie sa ramana impreuna de dragul copiilor, in prezent multi considera ca este mai bine pentru copii daca parintii se despart, in loc sa!i supuna unui permanent conflict in familie. S!a combatut si ipoteza care afirma ca acei copii care provin din familii dezorganizate sunt mai usor expusi riscului de a deveni delincventi potentiali. Lames Milson si +ic0ard Nernstein au efectuat o serie decercetari >in "9; ? privind relatia dintre criminalitate si ceea ce se numea in acee perioada 2familii destramate2. Autorii se asteptau sa gaseasca o legatura cauzala intre cele doua variabile& copiii crescuti in familiile cu un singur parinte si riscul de a comite, mai tarziu, delicte. Intr! adevar, cea mai mare parte a barbatilor aflati in inc0isori proveneau din familii dezorganizate, dar in acelasi timp, ei aveau parinti care comisesera delicate si veneau din medii sociale sarace si minoritare.Datorita faptului ca acesti trei factori erau interconectati, nu era clar daca situatia in sine avea un efect independent de temperament si circumstante. $0iar daca exista diferite si complexe tipologii, cea mai importanta distinctie in cea ce priveste familia cu un singur parinte, avand in vedere aspectele ei pur functionale sau efectele posibile, este cea dintre familia condusa numai de mama si cea condusa numai de catre tata.8arsta si maturitatea parintilor reprezinta un semn al riscului ceea ce nu inseamna insa ca toti copiii ai caror parinti sunt foarte tineri >intre "7 si 2 ani? sufera sau sant neglijati.
"2
I., %itrofan, $., $iuperca, Psi0ologia relatiilor dintre sexe, (d. Alternative, .ucuresti, "99;, pag. 5"
"
Studiile demonstreaza ca datorita lipsei de maturitate si responsabilitate a mamelor tinere indeosebi, unitatea familiala este supusa riscului unor dificultati precum& separare, divort, violenta, abandon, familie monoparentala. )asterile in afara casatoriei inregistreaza un procent ridicat pentru categoria mamelor adolescente. Diversitatea formelor de monoparentalitate depinde dupa cum se poate vedea in tabelul de mai jos, pe de o parte situatiile matrimoniale anteriaoare si pe de alta parte de circumstantele@ cauzele care stau la baza acestei configuratii familiale.
*abelul II. " . *ipologia familiilor monoparentale Situatia anterioara $asatoaria Pastrarea copiilor %ama x $oabitare *atal x %ama x x x x *atal x x x x Sursa& .., .aOin, #egos, /amilles, mariage, divorce, (d. Piere %ardaga, #iege %oartea tatalui $ircumstantele formand monoparentalitatea %oartea Separarea Separarea Divort mamei de fapt de drept
.ruxelles, "99:, pag. ";; -nii autori afirma ca JJne indreptam catre o societate 2matricentrica2 tocmai datorita cresterii numarului de familii monoparentale, in special a familiilor in care parintele singur, care are grija de copil este mama. Acest tip de familie manifesta o stabilitate mult mai mare decat cuplul, cum este si firesc. -n alt cercetator, A.*ofler, mentioneaza ca in S.-.A. numarul familiilor monoparentale este foarte mare >unul din sapte copii americani este crescut de un singur parinte, iar in mediile urbane proportia este de unul la patru incluzand si copiii nelegitimi, copiii adoptati de femei singure sau c0iar de barbati singuri2 In +omania procentul familiilor monoparentale este, potrivit datelor din recensamantul din ianuarie "992, de aproximativ " C din totalul familiilor. /amilia monoparentala este considerata de unii specialisti un tip special de familie ,in timp ce altii considera ca ea nu poate fi numita familie. Dupa cercetarile facute de %aria 8oinea ! analizand datele +ecensamantului din "992 ! Is!a observat ca, din cele ;.2::.7;7 gospodarii existente in +omania, ";C reprezentau menaje de o singura persoana, 2 Cfamilii fara copii si 7,6C familii monoparentale. ""
In general numarul casatoriilor a scazut, dar cuplurile au ramas la fel de numeroase pentru ca deficitul de cupluri casatorite a fost compensat, in ansamblu, de crestera nunmarului cuplurilor care traiesc in concubinaj. $asatoria atunci cand are loc, nu mai este ritualul solemn care impunea fiecarui partener inceperea unei vieti noi. Aceasta flexibilitate a inceperii vietii conjugale se inscrie intr!o reconstituire a modurilor de trecere la varsta adulta. Acceptarea in crestere a relatiilor alternative nu inseamna ca oamenii se vor implica ei insisi in astfel de relatii. $asatoria nu mai este considerata indispensabila, dar in acelasi timp casatoria este inca preferata3 ceea ce s!a sc0imbat in aceste arii ale vietii familiale a fost o cresterea tolerantei pentru comportamente anterior inacceptabile, dar nu si o crestere a implicarii active in astfel de comportamente. In concluzie, familia romaneasca se afla intr!un complex proces de sc0imbare >process ce va continua si se va accentua?, la rascrucea dintre traditionalitate si modernitate, dintre valorile si principiile caracteristice celor doua stiluri de viata. De asemenea nu se poate afirma cu certitudine ca familia monoparentala nu este indicata pentru evolutia ulteioara a copilului, din moment ce familia clasica >cu doi parinti? se confrunta cu probleme similare. $ert este insa ca, familia monoparentala, 2ramane, dincolo de efecte, o optiune, o alternativa, o realitate sociala ce capata consistenta prin insasi proliferarea ei la acest sfarsit de veac2.
II.2.*ipuri de familii monoparentale /amilia monoparentala materna!cel mai frecvent tip de familie monoparentala Acest tip de familie monoparentala se bucura de mai multa atentie din partea cercetatorilor deoarece majoritatea parintilor singuri sunt, mai curand, femei decat barbati. Astfel, cele mai des intalnite situatii sunt cele de divort, custodia fiind incredintata in mod frcvent mamelor si mai putin tatilor. De aceea cele mai multe familii monoparentale sunt alcatuite din femei cu unul sau mai multi copii aflati in intretinere. Profilul mamelor Iparinti!singuri2 include urmatoarele caracteristici& majoritatea familiilor monoparentale conduse de femei sunt formate din mama si copilul ei3 in aceste familii, mama asigura mai curand custodia fetelor decat a baietilor! in situatia in care monoparentalitatea a rezultat in urma unui divort3 "2
varsta mamei! se observa o scadere a varstei atribuita cresterii numarului de femei tinere care dau nastere unor opii ilegitimi ca si cresterii ratei divortului la tinerele femei care s!au casaturit timpuriu3 statutul social & divortata>cresterea ratei divortului? sau necasatorita>o crestere semnificativa a cazurilor de adoptie realizate de o singura persoana?. Principalele probleme care apar in cazul mamelor singure sunt & dificultati financiare! copilul devine uneori un suport economic sau sursa de venit de la serviciile sociale3 ! extinderea rolului cu sarcini auxiliare nespecifice rol!sexului!aceasta extindere de roluri parentale necesita timp si energie3 $a rezultat, individul este incapabil sa obtina performanta in indeplinirea eficienta si efectiva a anumitor sarcini >suprasolicitarea de rol?. In cazul femeilor cu pregatire superioara si posibilitati financiare, problemele ca mame!singure sunt mai putine decat in cazul celor cu nivel scazut de pregatire. Astfel, problema cu absentarea de la serviciu, ocazionata de imbolnavirile copilului, vacanta scolara si ingrijirea si supraveg0erea copiilor mici, sunt mai greu rezolvate de mamele cu statut social mai scazut3 ! dilatarea rolului parental are drept efect accentuarea mai multor paternuri autoritare in ingrijirea copiilor. , alta sc0imbare in familie consta in atribuirea unor responsabilitati sporite primului nascut, fata de fratii mai mari >Iparentalizarea copilului2?. (xperienta stresanta a mamei!singure este generata de faptul ca ea trebuie sa participle la cea mai mare parte a activitatilor familiale >sarcini domestice, ingrijirea copiilor, timp personal de autoingrijire si activitati sociale si recreative?3 ! sc0imbari in relatia cu copilul ! unele mame divortate isi sc0imba maniera de relationare cu copilul, ceea ce poate conduce la inversarea rolurilor de adult si copil. In multe cazuri mama imparte rolul parental cu primul nascut si asteapta de la acesta sa gandeasca si sa actioneze mai matur decat varsta sa. *reptat si subtil, mama ii atribuie rolul de partener, de suport emotional, substitutive al parintelui absent. $opilul este fortat in cadrul pattern!urilor interactionale sa se maturizeze prematur. Daca mama atribuie copilului rolul parintelui absent, conflictele parinte!copil ajung pana la a limita conflictele maritale ale mamei cu fostul sot sau partener. -nii cercetatori atrag atentia asupra unor probleme particulare ale relatiei mama!fiica. In mod primar sunt implicate aici sentimente de gelozie si competitie, in arii psi0ologice cum ar fii intalnirile si realizarile scolare, iar copiii nu sunt capabili sa!si exprime sentimentele conflictuale, tensiunile si resentimentele fata de plasarea in aceasta pozitie. "4
In concluzie, multe dintre familiile monoparentale sunt conduse de mama ! divortata si @sau care are o varsta inca tanara. Aceaste femei se pot astepta la o experienta stresanta, in special din punct de vedere financiar. (le exercita un rol extins parental incluzand simultan componente concurentiale in conducerea familiei De aici rezulta o serie de sc0imbari in relatiile cu copiii, care pot fi observate in slabirea granitelor dintre rolurile previzibile de adult si de copil si care se reflecta intr!o valoare a acestora. %ulte femei gasesc extrem de stresant acest statut, dar incearca sa se adapteze printr!o varietate de cai2."4 /amilia monoparentala paterna un alt tip de familie monoparentala /amilia monoparentala condusa de tata reprezinta o minoritate in cadrul acestui tip familial. %otivatiile care stau la baza acceptarii statutului de parinte singur sunt diferite& pe de o parte se situeaza barbatii care!si sustin dreptul lor de a!si exercita parentalitatea >se simt capabili si motivati afectiv?, iar pe de alta parte exista tati obligati sa consimta la exercitarea custodiei ca urmare a faptului ca mama se dovedeste a fi incapabila sa!si ingrijeasca copii din punct de vedere fizic si emotional sau mama este decedata. II. 4. Aspecte psi0osociale cu care se confrunta familia monoparentala. Daca in cazul unei familii cu ambii parinti exista o distributie a responsabilitatilor, rolurile parentale exercitandu!se in directie complementara si compensatorie, in cazul familiei monoparentale tensiunea si incordarea in ceea ce priveste adoptarea rolului parental cresc intrucat responsabilitatile ce revin ambilor parinti cad acum in sarcina numai a unuia dintre parinti, de regula a mamei. Pe termen scurt, copii de varsta mica >sub 7 ani? sunt cel mai puternic afectati3 ei par a deveni mai dependenti, mai neascultatori, mai agresivi, mai putin afectuosi decat cei care raman in familiile complete, dezvoltarea lor generala fiind bulversata. $opiii de 7!: ani sunt marcati de o mare tristete, de sentimente de frustrare, confuzie si anxietate, de conflicte de loialitate, multi dintre ei cautand contactul cu parintele absent. #a aceste varste baietii sunt mai vulnerabili& ei inregistreaza mai frecvent esecul scolar, dificultatea de integrare sociala, se restabilesc mai greu. Pentru copiii intre 9!"2 ani, perceptia rupturii este mai clara, modalitatile de manifestare mai sobre3 ei sunt capabili sa puna in functiune diferite mecanisme de protectie si sa lupte impotriva propriilor stari psio0ologice3 totusi multi dintre ei reusesc cu greu sa!si controleze anxietatea, rusinea, durerea si sentimentul neputintei, revarsandu!si furia asupra
"4
I., %itrofan, )., %itrofan, /amilia de la A...<, (d. Stiintifica, .ucuresti, "99", pag . 26
"5
ambilor parinti sau numai asupra celui pe care il considera vinovat. )ici in adolescenta experienta separarii de unul dintre parinti nu este suportata fara probleme& furia, tristetea, sentimentul de amenintare si de neliniste, deceptia, indignarea morala, c0iar dispretul sunt evidentiate de cercetatori. #a " !"6 ani de separare de unul dintre parinti, copiii de ambele sexe au probleme relationale, traiesc sentimente de anxietate si vinovatie, asteapta atitudini de respingere din partea partenerului si rup frecvent relatiile cu persoanele de sex opus3 exista o mare probabilitate ca mariajul lor sa se inc0eie printr!un divort timpuriu2. /amiliile monoparentale se adapteaza mai greu modelului cultural consumatorist actual, fiind victime ale Inoii saracii23 ele au tendinta de a se auto!reproduce >copiii proveniti din astfel de familii au Isanse2mai mari de a repeta experienta in calitate de adulti?, reproducand si extinzand, astfel, un lant intreg de probleme sociale. Studiile sociologice evidentiaza faptul ca majoritatea familiilor monoparentale se confrunta cu probleme materiale, fiind astfel victime ale Inoii saracii2. Pe langa aceste probleme materiale, sociologii mentioneaza supraincarcarea si conflictul de rol traite de femeia obligata sa adauge la sarcinile cotidiene de ingrijire si educatie s pe acelea de aducator principal de venituri si de exercitare a autoritatii. Astfel, ).#efauc0eur >"9:;? observa ca acei copii care traiesc in situatia familiei monoparentale au in medie, conditii si un nivel mediu de viata inferioare de cei care traiesc in camine bi!parentale. $0iar si printre copiii a caror mama exerseaza o activitate profesionala, cei care traiesc cu o mama singura au nivelul de viata mai scazut. Dar venitul pe unitatea de consumatie a caminelor in care traiesc acesti copii este superior celui din familiile cu doi parinti in care femeia este inactiva professional. $opiii care traiesc in familii de acest tip sunt considerati 2populatie de risc2, condamnata la a ingrosa randurile celor care traiesc la limita subzistentei, celor care esueaza scolar ori ale deviantilor si delincventilor. Singurul mediu care poate asigura nivelurile cele mai inalte de dezvoltare psi0o! afective si integrare sociala a copilului si care permite dezvoltarea normala este mediul format bi!parental. 1/amilia monoparentala prezinta particularitati organizatorice si functionale diferite fata de modelul de familie cu ambii parinti. Pentru fiecare dintre cei doi parinti apar noi tipuri de solicitari care determina sc0imbari in plan comportamental. +elationarea cu copiii capata infatisari diferite, iar efectele asupra procesului de crestere si maturizare psi0ologica si psi0osociala a acestora sunt diferite. /iind insa tot mai prezinta aceasta forma de familie in cadrul ar0itectonicii sociale, ea trebuie sa intre tot mai mult in atentia cercetatorilor in vederea conturarii unui ansamblu de recomandari destinate a ajuta la cresterea eficientei "6
prelucrarii, adoptarii si exercitarii acestui tip specific de rol parental in cadrul familiiei monoparentale, conduse de un singur parinte.2"5
$ap.III. /A%I#IA %,),PA+()*A#A $- PA+I)*I AD,#(S$()*I III.". Adolescenta ! caracteristici generale IAdolescenta este peroiada de trecere de la copilarie la varsta adulta, caracterizata printr!o acuta cautare de identitate, in care apar elementele contradictorii cele mai vizibile in raporturile dintre generatii.2"6 In general, adolescenta aspira spre comportamente si atitudini caracteristice status! ului de adult, dar acestea ori nu sunt identice, ori sunt asumate necorespunzator. In perioada de adolescenta, se manifesta acut tendinta de afirmare a propriei identitati. Adolescenta este o etapa de pregatire pentru momentul parasirii familiei de apartenenta. Adolescenta este perioada conturarii individualitatii si a inceputului de stabilizare a personalitatii care marc0eaza trecerea spre maturitate. Adolescenta 2este etapa din viata umana ce face trecerea de la copilarie la etapele adulte. Aceasta etapa este incaracta de transformari biosomatice si mai ales psi0ologice, de un extrem de complex efort de adaptare a fiintei umane la caracteristicile exigentelor si diversitatii structurilor vietii sociale, profesionale, culturale, politoce, ideologice, economice, de nivel de trai, de nivel cultural si de conservare a sanatatii prin norme elementare igience.2 Din punct de vedere& biologic, adolescenta este ec0ivalenta cu perioada pubertatii, deci cu dobandirea capacitatii de reproducere sexuala3 psi0ologic, adolescenta presupune o serie de sc0imbari cu caracter cognitive, afectiv si comportamental3 sociologic, adolescenta reprezinta o perioada de tranzitie de la o stare dependenta in intregime de adult, la o stare de independenta, relativ marcata de inceputul maturitatii3 Adolescenta incepe dupa " ani si dureaza pana la 26 ani, iar primii patru ani din acestia constituie pubertatea sau preadolescenta.
Adolescenta este o perioada relativ lunga si are cateva caracteristici comune&
"5
I. %itrofan, )., %itrofan, (lemente de psi0ologie a cuplului, $asa de (ditura si Presa ,,Sansa2S+#, .ucuresti, "995, pag. 6 "6 -rsula , Sc0iopu, 8erza, (., Adolescenta. Personalitate si limbaj, (d. Albatros, .ucuresi, "9:9, pag. 2
"7
Intreaga perioada a adolescentei este legata de sc0imbari de mare intensitate si cu efecte vizibile in infatisare, comportament. Adolescenta se caracterizeaza prin axarea personalitatii pe ac0izitii de roluri dobandite si statute sociale legate de campul vietii scolare, familiale si din cadrul organizatiei de tineret. $aracteristice sunt pentru adolescent si tendintele de de centrare ce se exprima prin explorari tot mai largi teritoriale. $unostintele scolare, presiunea revolutiei informatiei prin nenumarate canale >mass!media? creeaza cadrul integrarii sociale. Adolescenta este perioada reconstituirii pe aceste baze noi a personalitatii si a caracteristicilor sale principale, care capata o foarte mare intensitate si creeaza un mai mare joc de libertate interioara a constiintei cu dialogurile ei interne tot mai numeroase deoarece devin mai diferite si complicate momentele de viata, intamplarile si situatiile in care trebuie luate decizii, facute evaluarii, intelese situatii. (ste perioada in care se formeaza sentimentele de responsabilitate si de datorie ca expresie a sinelui social. Perioada adolescentei se incarcata de intensa maturizare pe toate planurile, inclusiv pe cel sexual . Imaginatia, afectivitatea, interrelatiile de toate felurile incep sa cuprinda identitatea sexuala. Perioada adolescentei se caracterizeaza printr!o organizare aproape eruptiva a capacitatilor creative in foarte multe domenii. Identitatea se afla in plin proces de constituire. III.2. Parentalitatea la adolescenti Principalele motive pentru care adolescentii devin parinti, >dupa %itrofan ). si $. $iuperca? sunt & "? atitudinea societatii fata de sarcina adolescentelor. /amiliile de origine incearca sa ofere suport implicandu!se emotional, financiar si fizic. #a nivel comunitar exista programe de asistenta sociala pentru adolescentele care urmeaza sa nasca, pentru cele care au nascut, dar si pentru parintii acestora3 2? neglijarea unei contraceptii adecvate de catre adolescentii activi sexual unele studii evidentiaza ca adolescentii care au cunostinte despre contraceptie isi accepta mai usor sexualitatea si comportamentul sexual decat cei care nu le folosesc3 4? motivatiile personale care incurajeaza graviditatea cum ar fi & speranta de a obtine mai multa atentie de la familie sau prieten3 dorinta de a avea un copil pe care sa!l rasfete si care sa fie foarte pretuit de cei din jur3 invoiala sexuala cu un partener3 ";
graviditatea intentionata, ca urmare a dorintei de a pedepsi sau de a!si lua revansa in fata unor parinti dominatori3 dorinta de a obtine dragoste neconditionata de la o alta faptura umana. $onsecintele parentalitatii la adolescenti. Se raporteaza consecinte pe termen scurt >constientizare mai ales la mamele adolescente si de parintii lor? si pe termen lung >percepute ca fiind intense si importante, in special de catre personalul scolii?. >+. (nac0e?. Implicatiile educationale ale parentalitatii adolescentilor se refera in primul rand la restrangerea posibilitatilor de finalizare a studiilor, cu consecinte directe de profesionalizare scazuta. Adolescentele care raman insarcinate c0iar si la ":!"9 ani, renunta la scoala intr!un procent destul de mare. $u cat varsta este mai mica la nasterea copilului, cu atat sansa de reluare a studiilor scade. Abandonul scolar are efecte pe termen lung & deficiente semnificative in educatie, slujbe cu prestigiu scazut si venituri mici. *oate acestea vor agrava educatia mamelor fata de copii, in cazul in care acestea vor pastra copilul. Daca adolescenta mama se casatoreste, in general destul de devreme, de cele mai multe ori aceasta casatorie este instabila. Dupa ).%itrofan si $.$iuperca consecintele parentalitatii la adolescenti sunt urmatoarele & sanse reduse de finalizare a studiilor cu implicatii negative multiple in planul profesionalizarii& deficiente educationale, satisfactii scazute in munca3 casatorii timpurii, de obicei instabile >una din cinci casatorii la adolescente se termina printr!un divort in primul an, una din trei in sase ani?3 resurse financiare limitate3 consecinte in relatia parinte ! copil, unii autori afirma ca mamele adolescente pot fi la fel de competente ca si mamele mai in varsta in timp ce altii atrag atentia asupra relatiilor distorsionate, abuzive si nesatisfacatoare din punct de vedere amotional3 expunerea copilului la un risc biologic si psi0ologic mai mare decat al copilului nascut de mame adulte& studiile evidentiaza o rata crescuta a nasterilor premature si o greutate scazuta a copilului la nastere > mai ales la mamele provenite din medii sociale mai sarace?3 rata mortalitatii la copiii nascuti de mame adolescente o depaseste pe cea a copiilor mamelor trecute de 2 ani3 riscul unor deficiente >retard mintal, 0andicapuri fizice, diabet, malformatii congenitale?3 lipsa cunostintelor si a experientei de asigurare a unei diete corespunzatoare copilului. ":
$ei mai multi parinti adolescenti se confrunta cu probleme sociale. %amele si tatii adolescenti deseori nu reusesc sa se acomodeze cu trecerea rapida de la adolescenta la responsabilitatile unei noi familii. III.4.%aternitatea adolescentina I (ste o iluzie amagitoare visul de a atinge, printr!un copil o plenitudine, o valoare pe care femeia nu a stiut sa le creeze ea insasi3 copilul nu aduce bucurie decat aceleia care este in stare sa doreasca dezinteresat binele altuia, aceleia care cauta fara incetare o depasire a propriei sale existente2. "7 %aternitatea ca stare complexa bio!psi0o!sociala poate fi gandita si ca o punere intr!o situatie aparte prin care valoarea umana sa fie din ce in ce mai clar constientizata. %aternitatea este si o scoala a vietii, care te invata sa relationezi, sa reduci spatial psi0ologic si mai cu seama sa!ti valorizezi punctele tari ale personalitatii. %aternitatea poate fi privita, pe de!o parte, ca o experienta personala, iar pe de alta parte, ca institutie, in sensul sociologic al termenului, desemnand regulile de influentare si control social al comportamentelor individuale, modelele specifice si stabile de organizare si desfasurare a interactiunilor dintre indivizi si grupurile sociale orientate spre satisfacerea nevoilor de baza. Analizand dintr!o perspectiva sociologica propusa de (. DurcP0eim, maternitatea apare ca un mod specific de a actiona si de a te raporta la lume, ca fapt social care se manifesta coercitiv asupra persoanei in cauza, determinand asumarea unor comportamente adecvate. %ulte femei pasesc pe nepregatite, dintr!o data, spre situatia de a fi gravida, ca urmare a unei intamplari fiziologice. Statusul de mama se dobandeste cumva de la sine, doar prin faptul de a aduce pe lume un copil, dar rolul complex de mama se constituie treptat si este in mare masura rod al invatarii sociale. In societatea contemporana, maternitatea nu mai este legata nemijlocit de existenta unui cadru familial reglementat juridic. In functie de faptul de a avea sau nu copii femeile se deosebesc in & femei!fara! copii si femei!mame. #a randul lor, acestea din urma, pot fi& femei!sotii!mame si femei! mame >in cazul in care au divortat3 au ramas vaduve? si fete!mame >cele care nu s!au casatorit?.
"7
(., P., Serban, Asistenta sociala a mamelor adolescente, (d. #umen, 2
6, pag. ;9
"9
/etele!mame formeaza impreuna cu copilul sau copiii lor un gen de familie monoparentala& o familie in care mama este celibatara >statut dat de absenta casatoriei?, dar in care ea are atributii extinse, indeplinand roluri parentale complexe si sustinand printr!un efort sporit economic si emotional copilul aflat in ingrijire. +elatia mama!copil in acest caz este una cu atat mai problematica cu cat nu exista in sprijinul mamei nici un ajutor& din partea familiei, a prietenilor, vecinilor sau colegilor. Astfel de situatii devin de un dramatism extrem atunci cand mama nu are nici mijloace de subzistenta, neavand un venit din care sa se intretina si, mai mult, nici macar un adapost. Institutii guvernamentale si non!guvernamentale se implica luand sub ocrotire mama si copilul aflat in dificultate, urmarind integrarea sociala si dobandirea de catre acestia a unui mod de viata considerat normal. I (ste important de mentinut ca adolescentul zilelor noastre traieste intr!o lume tensionata, incarcata de sc0imbari socio!economice, politice, de restructurare a profesiunilor, de anulare si abolire a sistemului colonial, de intensiva urbanizare, de penetratie a revolutiei te0nico!stiintifice in toate laturile vietii sociale, de dezvoltare a electronicii, a opticii cibernetice si a exploziei informationale, dar si de amplificare a luptei popoarelor pentru libertate si independenta. Adolescentii intra in marele santier al culturii, stiintei, te0nicii, constructiilor concrete si participa la activiati productive, fapt ce urmareste cota de Icomunicare.2 "; -n element psi0ologic esential care le diferentiaza pe adolescentele insarcinate de cele neinsarcinate se refera la prezenta unei perceptii defectuoase in relatia cu mamele lor. (le simt ca sunt mai putin iubite, ca primesc mai putina afectiune si atentie, ca sunt respinse si controlate de mamele lor.
$ap.I8. SI*-A*IA %A%(I SI A $,PI#-#-I ! I%P#I$A*II D(*(+%I)A*( D( P(+I,ADA D( SA+$I)A I8.". Abordarea psi0ologica a maternitatii. Dorinta femeii de a procrea si instinctual matern. )astera unui copil este un moment magic in viata unui cuplu, a unei familii. #a femeie, functia sexuala depinde de procreatie inainte de toate. .arbatul accepta greu si tarziu rolul sau de procreator pe cand, la femeie acesta se dezvolta si apare mult mai devreme. .arbatul nu are constiinta organica, viscerala a procreatiei, aceasta fiind amestecata cu impulsurile erotice primitive, de ordin instinctual.
";
-rsula , Sc0iopu, 8erza, (., Adolescenta. Personalitate si limbaj, (d. Albatros, .ucuresi, "9:9, pag. 6
In cazul fetelor, acceptarea unirii sexuale are caracterul ambiguu al luptei interioare intre dorinta sexuala si instinctual de conservare a integritatii fizice. (a nu urmareste, ca partenerul sau masculin, numai satisfacerea dorintei sexuale ci o raporteaza la perspectiva maternitatii ca pe o implinire a acesteia. Participarea femeii la unirea sexuala cu barbatul este dubla& pe de o parte, dorinta de a se darui partenerului, iar pe de alta parte dorinta de a fi mama. Aceasta daruire este in toate cazurile sau in marea lor majoritate insotita de angoasa ca ar putea fi tradata, parasita, fara a!si putea indeplini rolul complet legat de perspective implinirii maternitatii. #a femeie, perspectiva maternitatii este inteleasa ca finalitatea fireasca a daruirii acesteia catre partener, depasind astfel simpla satisfacere a dorintei sexuale. Sentimentul matern al procreatiei are un pronuntat caracter fiziologic si el se manifesta precoce. (ste legata de impresia potrivit careia copilul este amintirea animala a unui fragment din corpul sau, a unui fragment din personalitatea sa fizica si morala. #a femei sentimentul matern are o conotatie afectiva, psi0ologica, de protejare, de educatie si de formare a copilului. Devine din ce in ce mai evident ca aceasta perioada a maternitatii, foarte sensibila, nu incepe cu primul strigat al copilului ci debuteaza inca de la conceperea copilului. Sarcina, apoi nasterea primului copil, lactatia si procesele fiziologice ce insotesc maternitatea sunt conditionate social. Atitudinea fata de copil ca si fata de intreaga gama de situatii implicate in maternitate sunt legate de gradul in care primul copil sau urmatorii sunt doriti sau rejectatii inconstient. )eplacerile din timpul sarcinii pun adeseori in evidenta dependenta excesiva maternala in copilarie, adeseori si o oarecare reactie de distantare sexuala. I8.2. 'raviditatea! imagine ideala si traire reala .ucuria de a fi mama, de a purta in pantec propriul copil si apoi de a!i da viata este programata genetic sa fie traita de catre femeie. /iziologic, aceasta are avantajul graviditatii& in corpul sau se produce fecundarea ovulului si dezvoltarea fatului, iar in finalul perioadei de gestatie organismul femeii este pregatit pentru expulzarea produsului de conceptie!nou! nascut. #a om, perioada de gestatie este relativ de lunga durata >2: de zile Q@! "" zile?, timp in care cresterea embrionului si apoi a fatului cunoaste evolutii ascendente impresionante. Din primul moment al conceptiei, fatul este intr!o continua crestere si dezvoltare, prin realizarea unor acumulari calitative si cantitative importante. 1Astfel, ovulul >invizibil cu oc0iul liber? ajunge in 4 luni de sarcina la lungimea de 9 cm., in 6 luni de sarcina la 26 cm., in luna a ;!a la 46 cm., iar la 9 luni ajunge la 6 cm., aceasta fiind lungimea medie a nou!nascutului la termen. De asemenea, dezvoltarea ponderala este 2"
impetuoasa, evoluand de la cateva micrograme >in momentul conceperii? la 46gr. in luna a 4!a de sarcina, la 4 gr. la sfarsitul lunii a 6!a, pentru a ajunge la 4 !46 gr. la 9 luni >greutatea medie optima a nou!nascutului?.2 In perioada de gestatie produsul de conceptie se afla intr!o dependenta totala de organismul mamei. Astfel, in viata intrauterina cordonul ombilical permite 0ranirea, cresterea fatului si derularea tuturor sc0imbarilor dintre fat si mama. Prin acest liant se realizeaza circulatia sangvina, oxigenarea si alimentarea fatului pana la nastere. Prin cordonul ombilical trec toate substantele necesare dezvotarii armonioase a viitorului bebelus. #a nastere, nou!nascutul este unit de placenta prin cordonul ombilical, iar prima interventie medicala este taierea acestui liant, pentru ca dupa sectionarea cordonului ombilical, copilul sa devina autonom& el va scoate primul tipat, plamanii sai se vor goli de lic0idul amniotic si copilul va inspira pentru prima data. Acesta este momentul in care nou!nascutul devine independent biologic, dar este inca dependent de mama din punct de vedere social. (l are nevoie de prezenta mamei, el se va transforma intr! un individ dependent social, la sfarsitul perioadei de adolescenta. Din cele mentionate anterior, se observa faptul ca prima situatie de relationare a copilului este realizata in compania mamei sale. $u alte cuvinte, copilul relationeza cu mama sa inca din primele etape ale vietii intrauterine, cea de embrion si apoi cea de fat. (ste adevarat ca el 1vine2 cu bagajul genetic al ambilor parinti, din momentul conceptiei, dar primordiala este uniunea sa cu mama pe parcursul celor 9 luni de sarcina. In general, se contureaza o imagine idealizata despre graviditate >starea fiziologica, psi0ologica, emotionala si cu implicatii sociale, traita de femeia gravida, din momentul fecundarii ovulului, pana in momentul separari acesteia de fat, prin intreruperea sau pierderea sarcinii, sau prin nastere?. #a o analiza empirca a situatiei, atunci cand aflam despre o femeie ca este insarcinata, primul gand ne duce la fericirea viitoarei mame. In trupul sau a prins viata o noua fiinta, iar peste 9 luni il va avea alaturi pe 1puiul sau2. -neori imaginatia poate induce scenarii diverse& femeia gravida 1sta intr!un fotoliu sau leagan, isi pune amandoua mainile protectoare in jurul burtii si zambeste avand o privire visatoare, iar langa ea se afla un sot iubitor!tot asa!zambind visator2. In mod cert, pe intrega perioada a sarcinii toate gravidele traiesc clipe de liniste si fericire, dar aceste sentimente nu apar independent, ci sunt completate de ambivalentele lor. In timpul sarcinii, femeia gravida este si vesela si trista, si fericita si inspaimantata, si linistita si ingrijorata. *ot astfel, o imagine idealizata este cea a maternitatii >stare psi0ologica, emotionala cu inplicatii sociale, traita de mama, din momentul nasterii copilului sau pana in momentul interventiei unor factori disturbatori care fac sa inceteze relatia mama!copil?. 22
$omform acestei imagini idealizate, fiecare femeie 1sare in sus de bucurie2 cand afla ca va avea un copil, iar cand acesta se naste, ea isi insuseste rolul de mama cu placere si usurinta. Intr!o anume masura, prima sarcina reprezinta sfarsitul unei perioade lipsite de griji si responsabilitati din viata unei femei. /emeia realizeaza ca dupa nasterea copilului vor aparea limitari clare in viata sa sociala si ca nu se va mai bucura de aceleasi distinctii ca inainte. )ici o speranta sa te urci in masina cand ai c0ef sa vezi un film. S!a terminat cu intorsul acasa la cele mai ciudate ore. .ugetul familiei trebuie sa fie impartit mai cumpatat, iar atentia sotului >si propria sa atentie? se va indrepta in curand catre un alt pretendent, cu adevarat foarte insistent copilul. *oate efectele care decurg din experienta celor doua stari& de graviditate si maternitate, sunt in stransa corelatie cu factorul!motivatia de adeveni parinte. Sentimentul matern cunoaste o tripla motivatie& biologica, sociala si personala. %otivatia bologica se manifesta identic la toti indivizii, indiferent de factorii de mediu, deoarece ea este 1programata2 neurofiziologic. Sentimentul matern ia nastere din instinctul de reproducere si are o permanenta de o viata, dar intensitatea sa variaza, fiind influentata de constrangerile vietii sociale. %otivatia personala este fundamentala pe o constanta a vietii psi0ice feminine si anume dragostea pentru copii& 1$opilul reprezinta expesia suprema a auto!realizarii unei femei, concretizarea ideii de permanenta, dincolo de 0otarele existentei personale. $opilul sc0imba complet rolul si statutul de pana atunci al femeii, pe care o transforma in mama. %otivatia sociala pregateste mama pentru rolul de ingrijire a copilului, dragostea sa fiind pentru copil principala de securitate sociala. Prin puterea exemplului sau si prin educatie, mama va ajuta la transformarea copilului intr!o fiinta sociala. 1.ucuria de a!ti vedea prelungita viata intr!o fiinta noua, bucuria de a asista la ac0izitiile sc0imbatoare ale copilului, care ne tulbura si ne incanta, satisfactia de a fi contribuit la nasterea unui copil care sa devina util societatii, care sa realizeze ceea ce tu nu ai avut timp de a indeplini in viata, iata o parte din motivatia sociala a dragostei de mama. In functie de apartenenta parintilor la o anumita cultura, religie, etnie, etc. nasterea unui copil poate avea semnificatii diferite. Astfel, motivatia unei mame de a da nastere unui copil poate fi reprezentata de dorinta ca acest copil sa mentina coeziunea cuplului. In alte situatii nasterea unui copil poate fi privita ca o datorie a familiei. -nele culturi interzic interventia constienta in procesul de procreere! procreerea responsabila! considerand aparitia unui copil ca parte inevitabila a vietii. In conformitate cu modelul educational in cadrul caruia au evoluat, unele mame doresc sa aduca pe lume un copil, sperand ca acesta sa fie ajutorul si sprijinul lor atunci cand nu vor mai fi in putere, iar copilul de azi va fi adultul de maine. ..%., 5" ani se intreaba cu ingrijorare& 2$ine sa aiba grija de mine cand voi 24
imbatrini, daca nu copilul meuR $ine altcineva imi va aduce o cana cu apa cand voi avea nevoieR2 In opozitie, alte mame doresc sa aduca pe lume un copil pentru a!i oferi acestuia posibilitatea de a trai dimensiunea vietii, cu bucuriile si suferintele ei. Astfel, +.A.,4" ani, a precizat& 1Doresc sa am un copil, pe care sa!l cresc, sa!l ingrijesc si sa!l pregatesc pentru viata ! pentru el. Adica vreau sa!i ofer viata! pentru el. )u ca sa!mi fie de ajutor, nici mie, nici sotului meu atunci cand vom imbatrani, ci pur si simplu ca sa se bucure de viata. Pentru a trai acest minunat dar lasat de Dumnezeu ! viata2 ... Puncte de vedere diferite, dorinte si motivatii diverse. *oate acestea concluzeaza la crearea unei imagini referitoare la graviditate. Iar peste imaginea ideala a gravidei fericite ca va avea un copil, se suprapune imaginea reala a factorilor care influenteaza ec0ilibrul sufletesc al gravidei. Astfel, apare nesiguranta de sine >femeia gravida se intraba daca este suficient de matura pentru a avea un copil?, stresul de la locul de munca sau nesiguranta financiara cauzata de lipsa unui loc de munca, neintelegerile si certurile cu partenerul, disconfortul din timpul perioadei de sarcina, pierderea activitatii, frica de consecintele din plan social a nasterii unui copil, teama de necunoscut >o stare noua, ce presupune multe sc0imbari, insuficiente informatii despre etapele si evolutia sarcinii?. $a si cum toate acestea nu ar fi de ajuns, majoritatea femeilor mai sufera inca din cauza ca nu corespund imaginii ideale a femeii gravide. In loc sa radieze, multe viitoare mame izbucnesc fara motiv in plans, lucru care se intampla tot mai des. Dar oare fatul simte gandurile de declin ale mameiR Prin urmare, indiferent de conditiile de mediu, pentru fiecare viitoare mama, graviditatea este in acelasi timp perioada de calma beatitudine ! in care visezi cu oc0i desc0isi si te relaxezi, moment de seninatate si satisfactie profunda ! si perioada dificila caracterizata prin neliniste, ambivalenta si intrebari existentiale. (volutia sarcinii, etapele dezvoltarii fatului. $auza starilor sufletesti sc0imbatoare pe care le traieste orice femeie gravida in primele luni de sarcina, poate avea o prima explicatie, modificarile 0ormonale. Dar axandu!ne doar pe aceasta explicatie inseamna a neglija experienta subtila si profunda a sarcinii& a intelege si a accepta ca in trupul sau creste o alta fiinta, are o influenta majora asupra emotiilor si starii de spirit a gravidei. In aceasta perioada femeia gravida se simte izolata, insingurata, mai putin preocupata decat de obicei de unele discutii pe care alta data le!ar fi considerat interesante. Aceasta atitudine de retragere in sine o reactie naturala a psi0icului femeii gravide de a se obijnui cu noul statut si cu noua stare. Pe tot parcursul perioadei de sarcina majoritatea femeilor isi pun diverse si multiple intrebari, dar cel mai pregnanat, aceste intrebari apar in primul trimestru de sarcina& 1sunt sau nu sunt insarcinataR2, 1oare sarcina va decurge normalR2, 1ce trebuie sa fac pentru ca viitorul copil sa se nasca sanatosR2, 1ce modificari vor aparea in aspectul meu 25
fizic, dar si ce sentimente voi trai pe parcursul celor 9 luni de sarcinaR2, 1cine me va ajuta sa!mi cresc cpilulR2. Desi este cat se poate de firesc sa consideram ca aceste temeri sunt nocive pentru fat, totusi psi0ologia demonstreaza ca ele nu sunt totalmente negative, ci reprezinta un semn al atasamentului mamei fata de fat. Asa cum s!a aratat anterior, cele mai multe intrebari iau nastere in mintea femeii gravide in primul trimestru de sarcina, iar ingrijorarile primare sunt generate de faptul ca femeia gravida nu are destule informatii despre evolutia sarcinii si etapele de dezvoltare ale fatului. (fecte psi0o!sociale ale starii de graviditate. Data fiind capacitatea de procreere cu care sunt inzestrate genetic femeile, cele mai multe dintre ele doresc sa dea nastere unui copil. #a baza acestei dorinte sta, fara indoiala, si sentimentul innascut al dragostei fata de copii, trait de fiecare femeie. Astfel, in ciuda conditiilor de trai, a climatului socio!afectiv, al luptei interioare date in sufletul femeii, perturband ec0ilibrul psi0ic al acesteia si a tuturor factorilor de mediu, nu de fiecare data propice, nu exista femeie care sa nu se fi gandit macar o singura data in viata ei cum ar fi daca ar aduce pe lume un copil, trup din trupul sau, sange din sangele sau. Si intrebarile ar veni una dupa alta& 1oare cum ar arata copilul meuR2, 1ce emotie as simti cand l!as tine in brate pentru prima dataR2, 1ar semana cu mine sau cu tatal sauR2, 1ce as simti vazand cum creste alaturi de mine ceas dupa ceas, zi de zi, an dupa anR2, 1cum as reactiona cand l!as auzi spunandu!mi pentru prima data mamaR2. Si cu siguranta sirul intrebarilor nu s!ar opri aici. Si totusi, oricat de mult ar dori femeile sa poarte in pantec propriul copil, atunci cand raman insarcinate >fie ca este vorba de o sarcina planificata sau nu? aproape fiecare mama isi doreste macar o data sa poata da inapoi. (xplicatia se poate naste firesc din teama de viitor, precum si din indoiala viitoarei mame fata propriile capacitati. In perioada de sarcina multe femei devin sensibile si nesigure& 1-n smiorcait de copil, un film sentimental, stirile cu imagini de razboi ! absolut totul o sensibilizeaza pe femeia gravida pana la lacrimi...viitoarea mama este mult mai sensibila acum decat inainte. Sufletul este adus la viata odata cu nou!nascutul2. $0iar si femeile care sunt la a doua sau a treia sarcina vor resimti astfel de emotii si totul le va impresiona pana la lacrimi. Intelegem asadar ca in perioada de graviditate 1membranele2 sufletului femeii sunt impresionabile in cel mai inalt grad. Si aceasta se datoreaza faptului ca starea psi0o!somatica din timpul sarcinii este influentata foarte mult de activitatea 0ormonilor. $u cat cantitatea de progesteron este mai mare cu atat sentimentul de liniste si calm se instaleaza mai usor. Astfel, abia spre sfarsitul perioadei de sarcina, femeia gravida va fi mai senina si linistita, deoareca acum corpul sau produce de 7 de ori mai mult progesteron decat de obicei. 26
#a femeia gravida cantitatea de estrogen este de 4 de ori mai mare decat la celelalte femei. Productia mare de estrogen ii activeaza instinctele, dar stimuleaza si frica si grijile& 1 ,are copilasul meu va veni sanatos pe lumeR2 *eama gravidei de a nu fi in stare se ofere suficienta dragoste copillului. /emeia gravida, desi incantata si mandra ca va avea un copil, incepe sa gandeasca si sa se intrebe daca nu ii va fi greu sa dezvolte un sentiment de dragoste pentru o fiinta pe care nu a vazut! o si nu a simtit!o inca. $and incep sa fie percepute miscarile fetale, viitoarea mama incepe sa inteleaga ca de fapt este vorba de o persoana reala si atunci afectiunea sa fata de viitorul copil creste. In alte cazuri, afectiunea mamei fata de viitorul copil apare in momentul in care femeia grevida vede primele imagini ecografice ale fatului si!i vede inima batand. (xista si cazuri in care dragostea fata de copil ia nastere abia in momentul in care mama este angrenata in ingrijirea copilului. 1)u exista 1normal2 in ceea ce priveste momentul in care va veti indragosti de copilul dumneavoastra3 dragostea va veni la timpul sau. )u trebuie sa va simtiti vinovati pentru ca dragostea si atasamentul dumneavoastra nu sunt atat de puternice pe cat va inc0ipuite ca ar trebui sa fie. Dragostea mamei fata de copil poate fi influentate si de sexul viitorului copil. Din momentul in care femeia afla ca este insarcinata primul ei gand se indreapta spre ideea ca in trupul sau exista o fiinta vie. De cele mai multe ori, al doilea gand al femeii se indreapta spre dilema& 1baiat sau fetitaR2 )u intotdeauna este usor de afirmat, dar in majoritatea cazurilor preferinta pentru sexul viitorului copil, exista. P.$. 2: ani& 1 $and am aflat ca sunt insarcinata mi!am spus ca nu conteaza daca va fi baiat sau fata, doream pur si simplu ca viitorul copil sa fie sanatos2. Si totusi, revenind la aceeasi intrebare, vom obtine un alt raspuns& 1(eei...in adancul sufletului meu imi doream sa fie fetita.2 Ingrijorarea gravidei de a nu primi sprijin din partea partenerului sau a familiei largite. A deveni parinte inseamna pentru fiecare cuplu o sc0imbare esentiala in viata. Dupa aflarea vestii ca femeia este insarcinata, ambii parinti ai cuplului traiesc un intens sentiment de fericire. Daca sarcina este planificata, aceasta bucurie cunoaste un rezultat pozitiv inca de la testul de sarcina. Daca sarcina nu a fost planificata, cei doi parteneri sunt luati prin surprindere, dar aceasta faza este depasita aproape in toate cazurile si surprinderea este inlocuita cu bucuria de a avea un copil. De multe ori sc0imbarile care se produc in viata au efecte marcante asupra starii sufletesti a ambilor parteneri. -na dintre temerile care iau nastere in sufletul femeii gravide, indiferent de statutul sau >marital, social, profesional, financiar? este sentimentul ca poate fi parasita de partener. $0iar daca aceste temeri nu sunt justificate, ele produc neliniste in ec0ilibrul psi0ic al femei gravide, iar situatia devine dramatica atunci cand temerile nu sunt marturisite, ci interiorizate. 1'ravida, care este intr!o 27
legatura foarte stransa cu fatul, asteapta in aceasta perioada mai multa atentie si ingrijire de la partener decat inainte de a ramane insarcinata. In sc0imb viitorul tata asteapta si el intelegere, pentru ca acum este mai antrenat in treburile profesionale ca sa!si poata intretine pe viitor singur familia. Pe de o parte, armonia cuplului este afectata de nelinistile si nemultumirile traite de viitoarea mama& S se simte mai vulnerabila decat oricand si solicita mai multa ingrijire si afectiune& c0iar daca primeste aceasta atentie deosebita de la partener, dar simte ca ar putea sa!i ofere si mai mult, atunci are sentimentul ca este parasita si neglijata& S pe zi ce trece simte ca depinde tot mai mult de partener si!i este greu sa accepte ca nu mai poate fi la fel de independenta ca inainte de sarcina3 S simte ca fiind incompatibile statutul de mama si cu cel de iubita. Pe de alta parte, viitorul tata este cuprins si el de neliniste si nemultumiri& S simte ca ii este greu sa urmareasca evolutia sc0imbarilor care survin in privinta partenerei sale& S se afla in pozitia de 1observator2 in ceea ce priveste evolutia copilului sau >pentru el, sentimentele viitoarei mame sunt indirecte& nu reuseste sa empatizeze pefect cu partenera?3 S resimte piedici in a!si imagina ca 1iubita sa2 va fi in acelasi timp 1mama2. *oate aceste griji perturba linistea si armonia viitorilor parinti si influenteaza totodata ec0ilibrul vietii lor sexuale. #ipsa unor informatii corecte si complete privind viata sexuala in timpul perioadei de sarcina duce uneori la destramarea armoniei sexuale intre parteneri. Dimpotriva, avand cunostinte corespunzatoare despre dezvoltarea fatului si evolutia sarcinii, ec0ilibrul vietii sexuale a viitorilor parinti va fi mentinut si c0iar inbunatatit. (ste bine ca ambii parteneri sa faca eforturile necesare pentru pastrarea armoniei de caplu. )u doar femeia este responsabila de faptul ca va avea un copil. *atal este si el responsabil de venirea pe lume a acestuia. Dragostea tatalui pentru copil deriva din calitatea relatiei sale cu mama, c0iar daca nu este demonstrata existenta unei 1baze biologice a dragostei de tata2. /actori precum& gradul de cultura si educatie, compararea sociala, experienta personala de viata, sentimentul de mandrie masculina >copilul este dovada incontestabila a virilitati sale? au un rol foarte important in cultivarea sentimentului de dragoste patern. Societatea moderna promoveaza modelul paternal de crestere a copilului. -neori, sarcina de a ingriji copilul revine tatalui c0iar din primele clipe de viata a nou! nascutului. In unele spitale, tatal poate asista sau c0iar participa activ la nastere >1prinde2 2;
copilul cand acesta este expulzat si apoi il supraveg0eaza, in timp ce mama se afla inca in sala de nastere?& 1 *atal nu mai este obligat sa se rezume la rolul de spectator singuratic si nemultumit. +eactia unui barbat la faptul ca sotia sau partenera sa este insarcinata poate fi ambivalenta& S dorinta de a!si proteja sotia, mandria pentru virilitatea sa, bucuria anticipata la gandul venirii pe lume al copilului, nasterea unor jocuri imaginare despre cum va fi relatia lui cu copilul. S ingrijorare cu privire la transformarile fizice si psi0ice ale partenerei sale, temeri cu privire la sanatatea si aspectul viitorului copil, sentimentul de abandonare >gandul ca, din acel moment intreaga grija si atentie a partenerei sale se va indrepta cu precadere asupra copilului?, ingrijorari privind situatia financiara vitoare a familiei. *oate aceste trairi ale viitorului tata pot avea repercursiuni grave asupra relatiei de cuplu. Astfel, tatal va manifesta irascibilitate fata de partenera sa, va dori sa petreaca mai mult timp in compania prietenilor, va dori sa filtreze cu alte femei sau c0iar va fugi de responsabilitatea sa si isi va parasi partenera. Astfel de reactii au un efect devastator asupra psi0icului femeii gravide, pentru ca acum ea resimte cel mai puternic nevoia de sprijin si intelegere din partea celor apropiati si in primul rand din partea sotului sau partenerului sau. (xista cazuri in care femeia gravida este ingrijorata si de faptul ca nu va primi sprijin si intelegere din partea familiei largite. (a simte ca va avea nevoie de aceasta intelegere si totodata va necesita sprijin pentru cresterea, ingrijirea si educarea copilului. Daca insa parintii sau rudele apropiate ale femeii gravide sunt caracterizate ca persoane 0iperprotectoare, viitoarea mama va trai >iarasi? sentimente de neliniste. Si acest lucru se va intampla data fiind temerea viitoarei mame ca 1altcineva2 va avea grija de copilul sau3 cineva care ii va submina autoritatea si statutul de 1cea mai importanta persoana din viata copilului2. *eama de momentul nasterii. $u cat momentul nasterii se apropie mai mult, frica femeii gravide este mai mare. Pe parcursul celor 9 luni ea s!a obisnuit cu sc0imbarile inerente perioadei de sarcina, dar acum se afla in fata necunoscutului& 1$um va decurge travaliulR2, 18a face fata durerilor nasteriiR2, 1Daca ceva nu va merge bine si viata ei sau a copilului va fi pusa in pericol...R2 Acum este momentul in care nu mai poate 1da inapoi2. Pe de o parte se bucura >isi va vedea propriul copil, va finaliza perioada de sarcina?, dar pe de alta parte isi face griji. Aceste trairi sunt normale, iar femeia aflata in pragul nasterii trebuie sa gandeasca pozitiv& pentru ea si pentru copilul sau. Si oare, nasterea unui copil nu este cel mai natural lucru din lumeR... 2:
Din perspectiva sociala, sarcina capata un caracter public in momentul in care devine vizibila. Persoane apropiate. %embri ai familiei largite, prieteni, colegi de serviciu ai femeii gravide considera ca au dreptul sa discute despre starea acesteia. Indiferent daca aceste persoane inteleg sarcina ca fiind o boala >si vor trata femeia gravida ca pe o fiinta fragila si vulnerabila? sau considera sarcina o perioada optima din viata unei femei, majoritatea va oferi sfaturi sau isi va formula parerea in legatura cu sexul viitorului copil. Atunci cand sarcina devine vizibila, reactiile celorlalti sunt variate si complicate. *ot astfel sunt si reactiile viitoarei mama. Intr!o prima faza >cu precadere in trimestrul al doilea de sarcina? femeia gravida va trai cele mai pozitive sentimente in legatura cu evidenta sarcinii. Acum ea este mandra de faptul ca poarta un copil in pantec. Se simte mai 1feminina2, mai puternica si mai implinita decat femeile care nu sunt insarcinate. Dar a fi insarcinata presupune obligatoriu certitudinea activitatii sexuale. De aceea, este posibil ca femeia gravida sa se simta stanjenita in fata anumitor persoane >de exemplu, in fata tatalui sau?. In al treilea trimestru de sarcina, cand aspectul femeii gravide se sc0imba radical, ea poate trai sentimentul neplacut al pierderii controlului asupra corpului sau. Intervine, asadar temerea ca aspectul fizic si implicit greutatea corporala a femeii gravide nu va mai fi niciodata cum a fost inainte de sarcina. Insa, dupa nastere, cu ajutorul unui program de exercitii fizice corespunzatoare, corpul va reveni la dimensiunile anterioare. *oate aceste temeri ale femeii gravide sunt conditionate social si istoric si sunt intretinute de discutii ale femeii gravide cu persoane neavizate. )asterea trebuie sa devina un act responsabil, care sa decurga intr!un climat de calm si de incredere. Instinctul reprezinta numai o mica parte din comportamentul care guverneaza dragostea de mama, deoarece exista premise sociale, educationale, personale pentru constituirea prenatala a sentimentului matern. Influenta socialului isi pune amprenta asupra calitatii dragostei de mama. (xista premise ca asteptarea copilului sa aiba un efect psi0ologic negativ asupra femeii gravide, atunci cand, peste existenta sarcinii se suprapun conditii sociale nefavorabile& S ilegitimitatea sarcinii3 S nedefinirea clara a statutului marital3 S conflicte intre parteneri3 S conduita reprobabila a viitorului tata >tulburari de comportament, consum de alcool sau droguri, agresivitate verbala si fizica?3 S lipsa sprijinului din partea familiei largite3 S lipsa unei locuinte > adapost pentru mama si copil?3 S situatia financiara si materiala precara3 29
$and acesti factori perturbatori actioneaza !independent sau in corelatie! in defavoarea situatiei gravidei si a viitorului copil, femeia gravida necesita sprijin moral si consiliere. Dat fiind faptul ca necesitatile psi0o!sociale ale femeii!mama exprima modelul cultural si social al acesteia, sistemul educational si cel de asistenta sociala au datoria de a sprijini femeia gravida. -n prim pas al actiunilor comune este reprezentat de informarea femeii gravide privind& S caracteristicile sarcinii >evolutia sarcinii, dezvoltarea fatului?3 S responsabilitatea femeii gravide privind nasterea, dezvoltarea si educarea viitorului copil3 S resursele comunitare3 S drepturile legale si banesti care revin, atat femeii gravide si tinerei mame, cat si copilului3 S existenta masurilor de protectie sociala pentru mama si copil3 De asemenea, un rol deosebit de important il are consilierea femeii gravide, pentru ca aceasta sa depaseasca perioada de sarcina, atunci cand exista riscul de abandon al viitorului copil. (ste bine ca femeia gravida sa primeasca sprijinul moral corespunzator, astfel incat ea sa poata decide in privinta continuitatii sarcinii si@sau a situatiei copilului dupa nastere. $and resursele comunitare >familie largite, vecini, prieteni, institutii sociale, institutii medicale, institutii educationale, institutii religioase, institutii juridice? conlucreaza la implinirea acestui deziderat 1criza2 femeii gravide este depasita, iar riscul de abandon al copiilor este eliminat. $opilul imediat dupa nastere. Doctor 8irginia Apgar, medic si profesor la -niversitatea din $olumbia, a dat pentru prima oara o nota unui nou!nascut3 aceasta nota este cunoscuta sub denumirea de Scor Apgar si masoara 6 semne vitale& A!aspect P!puls '!tonus, reflexe A!activitate +!respiratie /iecaruia din aceste 6 functii i se da o nota de la la 2. Scorul se calculeaza, de obicei de 2 ori, la un minut si la 6 minute. Scorul marcat dupa 6 minute se considera ca reflecta in mod deosebit conditia generala imediata a copilului3 un scor de ; sau mai mult este considerat normal si sanatos, in timp ce scoruri mai mici indica faptul ca sugarul necesita atentie speciala si, posibil, asistenta medicala. 4
Atentie& Scorul Apgar nu prezice totusi o sanatate si o dezvoltare pe termen lung, el doar va spune daca copilul are nevoie la nastere de o ingrijire speciala. nastere,desi ele sunt normale. Degetele de la picioare si de la maini sunt albastre si pot fi reci la atingere. Intr!o zi sau doua, cand circulatia sangelui se accelereaza, membrele copilului vor deveni roz, ca de altfel intregul sau corp3 Pielea uscata si decuamata3 aceasta este o ramasita a grasimii care a protejat pielea copilului in perioada intrauterina3 Parul lung de pe corp, este o ramasita a pufului, parul lung si matasos ce creste pe fat pentru a se deprinde mai usor de uter si care cade in cateva saptamai3 $apul mare& nou!nascuti se nasc disproportionati, dar dimensiunea diferitelor parti ale corpului se va nominaliza in primele luni de viata. Petele rosii sau pustulele, mai ales pe fata& cauza lor nu este cunoscuta, dar dispar in cateva saptamani3 8eziculele mici, alburii sau galbui >carora li se spune 1spuzeala2? pe obraji, nas, barbie, care vor trece de la sine in cateva saptamini3 ,c0ii injectati& petele de sange pe albul oc0ilor sunt 0emoragii cauzate de presiunea si comprimarea din timpul masteri, trec intr!o saptamana sau doua3 .asica de pe buza de sus, numita basica de alaptare apare din cauza suptului. In primele doua luni poate aparea si disparea. $orpul mamei. $orpul mamei incepe sa se sc0imbe imediat dupa nastere si continua sa se transforme de!a lungul urmatoarelor luni. (xista unele modificari cu caracter general, observate si analizate de medicii specialisti. *anara mama, si mai ales cea primipara, trebuie informata asupra naturii acestor modificari si despre faptul ca nu semnalizeaza, in mod obligatoriu, o patologie clinica. $ele mai frecvente efecte care apar in primele ore si zile dupa nastere sunt& *ermenul involuntar resimtit mai ales in perioada petrecuta in sala de recuperare, imediat dupa nastere3 Durerile de dupa nastere provocate de faptul ca uterul trebuie sa revina la dimensiunea de dinainte de nastere. Aceste contractii uterine produc adesea o senzatie ca de crampe, mai ales in primele zile de nastere3 Secretile vaginale!prezenta acestora este normala dar daca aspectul lor nu se amelioreaza in timp este bine de consultat un medic specialist3 4" Sunt cateva aspecte privind infatisarea nou!nascutului care pot surprinde mama in primele ore dupa
Durerile din zona de epiziotomie sunt absolut normale si conteaza de dimensiunea inciziei3 exista cateva 1ustensile2 care pot ameliora durerea dar este bine sa fie folosite doar la recomandarea unei persoane din ec0ipa medicala3 Nemoroizii apar frecvent ca efect al efortului depus in perioada travaliului iar marimea lor, ca si disconfortul pe care!l provoaca, vor disparea dupa 2!4 zile3 *ranspiratia de peste noapte este un mod de a scapa de excesul de lic0ide asimilate in timpul sarcinii3 $onstipatia este un efect normal al modificarilor provocate de nastere si o alimentatie ec0ilibrata, axata pe fructe, legume si cereale poate rezolva problema3 .alonarile apar mai ales la femeile care au nascut prin cezariana si cel mai bun remediu il constituie consumul de lic0ide combinat cu plimbari usoare3 Ametelile apar ca rezultat al anesteziei si dispar fara un tratament anume, in scurt timp3 Durerea inciziei facuta la o cezariana poate fi ameliorata prin administrarea de anestezice usoare3 este bine ca tinerele mame sa stie ca aceste anestezice nu vor afecta pe termen lung dezvoltarea sugarului3 Sanii vor suferi modificari majore provocate de aparitia secretiei lactate3 dupa ce nou!nascutul este pus la san, senzatiile de caldura, umflare si mancarime vor diparea. Daca mama nu va alapta, cel mai bun remediu pentru ameliorarea disconfortului este sa poarte sutien mai strans si sa!si aplice comprese locale cu apa rece3 (xtenuarea accentuata, mai ales daca nasterea a fost precedata ce un travaliu prelungit, va disparea intr!o saptamana sau doua3 Pierdera in greutate este normala si cea mai eficienta este cea care are loc in timp, cu rabdare. +egimurile alimentare drastice vor provoca stari de iritabilitate, oboseala care vor afexta copilul3 In cazul unei nasteri vaginale, media de timp pe care mama o petrece in spital este de 2!4 zile, iar in cazul cezarienei este de aproximativ o saptamana. Principalele sfaturi pe care mama le primeste in momentul externarii vizeaza& fara cura de slabire in perioada imediat urmatoare3 sa se tina cont de faptul ca mama alapteaza, in tot ceea ce inseamna disciplina personala si activitate cotidiana3 sa se evite, pe cat este posibil, baile generale sau inotul3 de asemenea, igena personala trebuie sa fie foarte ferma3 fara contact sexual& sa evite efortul fizic si practicarea unor sporturi. 42
/recventa vizitelor la medicul de familie se stabileste in functie de necesitatile personale, dar nu mai rar de o data pe luna in cazul nasterilor vaginale si o data la doua saptamani in cazul cezarienelor. (xista unele simptome care solicita vizita imediat la medicul de familie sau, daca este cazul, la medicul de specialitate. (xista un moment in viata proaspetei mamici care ridica semne de intrebare& prima menstra. %omentul aparitiei depinde de faptul daca mama alapteaza sau nu, dupa nastere. Astfel , in cazul unei mame care nu alapteaza, ciclul incepe cel mai devrme la doua saptamani dupa nastere iar prima ovulatie este dupa aproximativ sase saptamani. #a femeile care alapteaza menstruatia vine mai tarziu3 ca cat mai intens alapteaza o mama, cu atat mai puternic este suprimata ovulatia. Daca femeia alapteaza de cel putin 6 ori pe zi cate " minute, menstruatia pur si simplu nu mai apare. #a majoritatea femeilor care alapteaza mult, ciclul apare dupe aproximativ sase luni, cand copilul incepe sa primeasca mancare solida. De obicei, in acest caz, ovulatia nu are loc in cadrul primului ciclu. +einstalarea ciclului nu are efecte secundare asupra vietii sexuale a cuplului3 o data cu secretarea estrogenului, creste si libidoul, insa dorinta sexuala a tinerei mame poate fi in0ibata de o serie de factori cum ar fi oboseala fizica sau lipsa somnului. I8.4.$onsetintele maternitatii si graviditatii asupra tinerelor de varsta scolara. $onsecintele parentalitatii timpurii se intrevad si in relatia parinte!copil. $ercetarile sunt impartite din aceste puncte de vedere. Astfel, unii autorii constata ca unele mame adolescente pot fi la fel de competente ca si mamele mai varstnice, interactiunea lor cu copiii fiind de obicei normala, dar alti autori atrag atentia asupra relatiilor distorsionate, abuzive si nesatisfacatoare din punct de vedere emotional cu copiii. De obicei se remarca in comportamentul parintilor adolescenti nerabdare, insensibilitate si inclinatia de a folosi pedeapsa fizica drept mijloc de educatie. Plansul la copil este citat drept cel mai important factor de iritare la parinti. Aceste atitudini si comportamente se accentueaza negativ odata cu trecerea timpului, in special la tati, parintii devenind tot mai frustrati si deceptionati de viata lor. %amele adolescente subestimeaza importanta unor evenimente in viata copilului sau prezic aparitia lor mai devreme decat se intampla in mod normal.Aceasta poate avea doua consecinte & atunci cand anumite evenimente sunt asteptate sa se produca, mai devreme decat apar ele normal in viata copilului, mamele pot manifesta ingrijorare si subestimare fata de intarzierea si dezvoltarea acestuia. $and asteptarile sunt nerealiste fata de copil, ele 44
pot antrena un comportament matern neadecvat, uneori fundamentat pe credinta & copilul este capabil de aceste comportamente dar nu poate sa le manifeste. *oate acestea antreneaza deficiente cognitive si sociale la copiii neglijati, in conditiile in care mama nu constientizeaza la timp semnificatiile anumitor comportamente&
*abelul I8.I ,piniile mamelor !absenteism scolar in timpul sarcinii !dificultati in a urma orele in timpul sarcinii !restrangerea activitatii sociale !intarzierea sau impiedicarea absolvirii !mari dificultati in gasirea unei slujbe !mare probabilitate de a folosi asistenta publica !limitarea accesului la studii superioare !stil de viata impropriu !cresterea frictiunilor in relatiile cu parintii Sursa& Stefan, $ristina, /amilia monoparentala, (ditura -niversitatii din .ucuresti, "997, pag "2" $onsecintele privind copilul mamelor adolescente se refera la expunerea acestuia la un risc biologic si psi0ologic mai mare decat al copilului nascut din parinti adulti. $opiii adolescentelor prezinta unele caracteristici >dupa .elmont si SimPin? & scoruri semnifiactiv scazute la testele de inteligenta si la alte masuratori ale functiilor cognitive3 probleme de comportament, in special la sexul masculin3 o probabilitate mai mare de a deveni parinte!adolescent in viitor3 o tendinta mai mare la repetentie scolara si dificultati in procesul de invatare3 45 de varsta scolara 7,7C " C 94,4C 9,9C 77C 4,4C 4 C "4,4C 27,7C ,piniile parintilor @ ,piniile reprezentantilor scolii ;"C 2:,6C 46C 46,;C ;",5C " C 7;,:C ;:,6C ;"C 6 C 4,6C :6,;C ;"C : C 6 C 4 C 6;C 75,2C
$ap. 8. ASIS*()*A S,$IA#A A '+A8ID(I SI A *I)(+(I %A%( 8." Aspecte ale asistentei sociale in +omania cu privire la familiile monoparentale. .eficiarii asistenHei sociale! Aspecte legislative Persoanele sau grupurile aflate Fn situaHii de lipsuri extreme /amiliile cu copii mulHi Di cu venituri foarte mici, lipsite de locuinHE sau cu condiHii precare de locuit, cu probleme legate de deplasarea la DcoalE Fn mediile rurale, familiile monoparentale lipsite de suport. $opiii Di femeile abuzate, victime ale violenHei Fnfamilie, Fn stradE sau folosiHi pentru cerDit. *inerii care pErEsesc instituHiile. Persoaneel afectate de NI8!SIDA. Persoane cunevoi de resocializare&delincvenHE socialE. Persoanele fErE adEpost. Persoaneel cu dizabilitEHi fizice, mentale. Tomerii pe termen lung. 8ictimele unor catastrofe naturale. #egea prevede sprijinul familiilor defavorizate prin acordarea de servicii sociale specializate prin care se acorda asistenta sociala pentru a depasi situatii de dificultate3 pentru prevenirea marginalizarii sociale si promovarii incluziunii sociale. Pentru familia monoparentala tipuri de servicii sociale sunt urmatoarele& Servicii socio!educationale prevazute de lege si oferite de institutii de stat@private & a? servicii de zi care au rolul de a asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea copilului pentru depasirea situatiilor care ar putea separa copilul de familie3 Servicii de tip residential $entrele %aternale careofera protectie psi0o!sociala copilului alaturi de mama in vederea prevenirii abandoului. Servicii de tip familial, careau rolul de a asigura, la domiciliul unei personae fizice sau familie cresterea si ingrijirea copilului separat temporar sau definitive de parintii sai. (xemple de servicii oferite de ,)'!uri & $entrul de zi ISufletel 3 $entrul %aternal I%icul Print2, /undatia IImpreuna2. Servicii socio!financiare & ! alocatii familiale & ! alocatia de stat pentru copil3 ! alocatia de sustinere pentru familia monoparentala3 ! alocatia pentru copii nounascuti3 46
! ajutoarele sociale3 ! alte servicii socio!financiare. 6. Servicii socio!medicale pentru mama si copil& Aceste servicii reprezinta un complex de activitati care se acorda in cadrul unui sistem social si medical & !distribuirea de lapte praf gratuit. 8.2. +olul asistentului social in consilierea si planificarea familiala )asterea unui copil reprezinta un eveniment care provoaca sc0imbari in viata viitoarei mamici, in relatiile maritale, in mediul familiei. Decizia favorabila aparitiei unui copil implica semnificatii sociale importante. Astfel, dificultatile de natura emotionala, familiala, financiara intampinate de viitorii parinti pot fi identificate de practicienii in domeniul asistentei sociale, in scopul sprijinirii acestora si depasirii situatiilor dificile. $ontextul social actual nu reuseste sa incurajeze natalitatea, luand in considerare numarul foarte mare de copii abandonati, precum si starea material!financiara precara a multora dintre viitoarele mamici. In aceste conditii asistenta sociala se impune ca necesitate. Asistentul social reprezinta astfel, persoana care ofera sprijin moral, informatii privind alternativele valabile si potrivite fiecarui caz in parte. De asemenea, rolul asistentului social este de a conecata persoana aflata in dificultate la resursele comunitare in vederea obtinerii sprijinului necesar.$lienta !viitoare mama, trebuie sa fie corect informata cu privire la drepturile legale pe care le are si trebuie sa fie sprijinita pentru a le obtine. De multe ori asistentul social este liantul intre client si mediul sau familial sau c0iar comunitatea din care face parte. Dincolo de suportul moral acordat femeii gravide, asistentul social trebuie sa creeze o adaptare a resurselor comunitare la nevoile clientei. Asistentul social poate sprijini ca tanara mama sa beneficieze de anumite servicii ale unor organizatii, institutii in domeniu. +ealizarea unei recomandari, sprijinirea in obtinerea actelor necesare sunt un real suport pentru o femeie aflata in situatie de dificultate. Sintetizand aspectele privind interventia specializata in problematica graviditatii si a tinerelor mame, asistentul social & ,fera sprijin moral in depasirea situatiilor dificile determinate de o sarcina nedorita@neplanificata. Identifica originea problemelor clientei. ,fera consiliere. Acorda sustinere in realizarea planului de viitor pentru mama si copil. Ajuta clienta sa identifice resurse pentru depasirea situatiei de criza. 47
Informeaza clienta cu privire la alternativele existente privind protectia sociala a mamei si copilului >ex. plasament in centrul maternal, includerea clientei intr!un program local de sprijinire a mamei singure?. ,fera intelegere si sprijin in vederea medierii eventualelor conflicte intre clienta si partener@familia extinsa. Informeaza si sustine clienta in vederea obtinerii drepturilor legale >drepturi banesti! alocatia de stat a copilului, indemnizatia de nastere, plata concediului de maternitate, dreptul la asistenta medicala?. $olaboreaza cu specialisti din alte domenii >unitati medicale, unitati de invatamant, biserica? si indruma clienta spre alte servicii specializate. ,fera informatii cu privire la planificarea familiala. In acest sens se impune existenta unor cabinete de asistenta sociala in maternitati, spitale, astfel incat asistentul social sa poata identifica situatiile problematice determinate de sarcini nedorite, mamici singure fara sprijinul familiei. Preluarea timpurie a unui caz si interventia asistentului social ar putea asigura o evitare a abandonului copiilor nedoriti si realizarea unor planuri de viitor pentru copii si mame, astfel incat fiecare copil sa se bucure de caldura unui camin. Informatii utile in consilierea gravidei si a tinerei mame. /emeia se relizeaza prin casatorie si devine fericita prin maternitate. 'arantia pentru o evolutie normala a sarcinii si pentru dezvoltarea unui copil sanatos este constituita nu numai de sanatatea biologica a parintilor si de conditiile materiale oferite de societate, ci si de comunitatea de idealuri >sociale, morale, profesionale? ale familiei. ,ricare ar fi pregatirea intelectuala, comportamentul social si intregul ansamblu de idealuri ale femeii, trairile sufletesti legate de maternitate trec pe primul plan. De o importanta deosebita sunt reactiile sufletesti ale mamei in ceea ce priveste dorinta, sperantele si teama cu care asteapta copilul. ,rice gravida oricat de ec0ilibrata ar fi, traieste o perioada de asteptare cu o multime de semne de intrebare, care duc la o anumita starede neliniste. (xista pe de o parte, dorinta de a avea un copil si un sintamant de implinire, iar pe de alta parte, teama de dureri, teama de implicatiile de ordin material, de plusul de munca, de incomoditati legate de venirea copilului, de limitarea propriei libertati. In casatoria precoce, unele femei sant inca atat de copilaroase si au nevoie sa fie iubite si tratate ca un copil, incat nu se simt capabile de a deveni mame.-nele regreta ca, odata cu venirea copilului, propria persoana va trebui sa treaca pe un plan secundar. De cele mai multe ori, toate aceste atitudini se rezolva odata cu nastera copilului. Se intalnesc si gravide la care dorinta de a avea un copil este generate de o viata nesatisfacute datorita unei casnicii nereusite. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie, 4;
sperand sa gaseasca o mangaiere in singuratatea lor. $opilul ar reprezenta mijlocul prin care s!ar consolida casnicia. %ai tarziu, copilul ar urma sa!si insuseasca si sa!si duca la indeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. Aceste asteptari poarta in ele germenii viitoarelor dificultati in relatiile mama!copil. Adesea apare deziluzia, deoarece copilul care a fost adus pe lume in vederea atingerii unui anumit scop, nu rezolva neintelegerile din casnicie. Asteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezinta o atitudine necorespunzatoere din partea mamei. Asupra acestor pericole, greseli, trebuie sa insiste familia, medicul, asistentul social si terapeutul in munca de consiliere a gravidei. Planificarea familiala. (xista mai multe moduri de a defini planificarea familiala. Dupa 8. *rebici planificarea familiala inseamna Ideterminarea constienta, libera, de catre cuplu a numarului de copii si a esalonarii in timp a nasterilor, tinand seama de modelele si valorile existente in societate, de dezvoltarea armonioasa a familiei si ridicarii bunastarii acesteia, de asigurare a sanatatii si educatiei copiilor2. Dr. 8inti Ioan intelege prin planificarea familiala Io igienizare a reproducerii2, cu efortul de a limita avortul, nasterea prematura, ereditatile disgenice. %.%incu considera ca planificarea familiala reprezinta Ialegerea momentului potrivit pentru o nastere, reglementarea ei2. De asemenea planificarea familiala este o notiune generica, care cuprinde Imultiple forme ale comportamentului uman, raportat la asigurarea constienta si planificata a succesorilor2.": (xista din pacate, multe persoane care nu detin inca cunostinte privind metodele de planificare familiala. $ei care nu au astfel de cunostinte, nu stiu la ce servicii sa apeleze sau care din aceste servicii sunt accesibile, care sunt metodele oferite si cat costa aceste servicii. #ipsa de informatii in problema metodelor contraceptive unde se pot gasi si cum pot fi utilizate ii face pe oameni sa fie rezervati in a incerca ceva despre care stiu putine lucruri. $ei care nu au cunostinte despre planificarea familiala si vor sa contacteze astfel de servicii, nu initiaza de regula discutii cu medical de familie. Pe de alta parte cei care ofera astfel de servicii, presupun ca daca acesti clienti doresc astfel de servicii, le vor solicita. Acest lucru nu se intampla intodeauna. De aceea, posibilitatea de a contacta astfel de servicii este deseori ratata. #ipsa de informare, mentalitatile gresit transmise din generatie in generatie, informarea incorecta in ceea ce priveste contraceptia si planificarea familiala conduc la consecinte grave& creste numarul copiilor nedoriti, abandonul@institutionalizarea acestora,
":
I., %arginean., Proiectarea cercetarii sociologice, (d. Polirom, Iasi, 2
, pag. 7
4:
apar comportamente sexuale deviante, boli cu transmitere sexuala, malformatii congenitale la copii nou!nascuti, etc. Asistentul social poate sa!si ajute clientii cu care colaboreaza si in ceea ce priveste planificarea familiala, oferind informatii de specialitate si consiliere. (ste foarte important sa avem o colaborare buna cu medicii, sa cunoastem care sunt serviciile la care clientii pot apela, care sunt adresele cabinetelor de planificare familiala. )u este suficient sa informam clientul despre planificarea familiala, contraceptie, ci sa!l determinam sa constientizeze importanta acestor aspecte, astfel incat sa utilizeze o metoda de contraceptie. -n asistent social care ofera servicii de planificare familiala trebuie sa aiba o pregatire specifica si competenta pentru counseling. In afara de a fi foarte bine informat in privinta contraceptiei, sarcinii, bolilor cu transmitere sexuala, consilierul trebuie sa aiba resurse pentru exploatare unor atitudini, a unor fapte, precum si o viziune de ansamblu a acestora, in conexiune cu factorii determinanti, favorizanti, contexte. "9 %etode contraceptive naturale& %etodele naturale de planificare familiala se bazeaza pe recunoasterea de catre client a fazelor fertile si infertile. $ontraceptia naturala presupune prevenirea sarcinilor prin abstinenta sexuala in timpul fazei fertile al ciclului menstrual. %etoda calendarului& consta in evitarea actului sexual in perioada de evolutie. %etoda temperaturii bazale& consta in evitarea contactului sexual in perioada de ovulatie si trebuie respectate o serie de reguli. %etoda mucusului cervical& se bazeaza pe urmarirea zilnica a mucusului cervical si pe notarea modificarilor mucusului in functie de diferitele faze ale ciclului menstrual. Asistentul social trebuie sa fie informat si in ceea ce priveste bolile cu transmitere sexuala. $unoasterea, depistarea si tratarea din timp a acestor boli contribuie la starea de sanatate a clientului.
$ap.8I. Partea practica Design!ul cercetarii 8I." #ocul cercetarii Pentru a cunoaste amploarea raspandirii fenomenului de monoparenatalitate, am realizat o cercetare la nivelul $entrului %aternal Sf. (caterina din cadrul Directiei de Asistenta Sociala pentru Protectia $opilului .ucuresti, sector "
"9
(., P., Serban, Asistenta sociala a mamelor adolescente, (d. #umen, 2
6, pag . 2
49
Studiul s!a efectuat in cadrul biroului de asistenta sociala al $entrului %aternal Sf. (caterina. 8I.".2 ,biectivul cercetarii $ercetarea a fost facuta cu scopul de a cunoaste raspandirea fenomenului de monoparentalitate in randul adolescentelor si serviciile de care beneficiaza acestea atunci cand se confrunta cu astfel de situatii. Identificarea tinerelor adolescente care reprezinta risc de abandon in maternitate. Identificarea factorilor care duc la monoparentalitatea tinerelor adolescente.
8I.2.$ercetare $cercetarea implementata in $entrul %aternal Sf. (caterina a avut ca obiectiv principal realizarea unei statistici cu privire la problematica complexa a fenomenului de monoparentalitate3 obiectivul secundar a fost acela de a informa si de a a aduce la cunostinta comunitatii impactul acestui fenomen asupra societatii romanesti. Pe parcursul a celor sase luni >noiembrie 2 ;!aprilie 2 :? in care am observat si am cercetat fenomenul de monoparentalitate, am luat in considerare urmatorii itemi& )umarul de solicitari adresate $entrului %aternal >telefonic, direct? in periada noienbrie 2 ; aprilie 2 :3 8arsta mamelor internate in perioada de cercetare in $entrul %aternal. Statutul marital al mamelor internate in $entrul %aternal3 <ona de provenienta a mamelor internate in $entrul %aternal3 )ivelul de pregatire scolara al mamelor internate in $entrul %aternal3 *ipul de relatie din care a provenit copilul3 %odalitatea de rezolvare@finalizare a cazului.
". )umarul de solicitari adresate $entrului %aternal >telefonic, direct? in periada noienbrie 2 %aternal. 2. 8arsta mamelor internate in $entrul %aternal in perioada de cercetare. 5 ; aprilie 2 : de solicitari adresate $entrului In cele 7 luni de cercetare s!au inregistrat 2
8arsta mamelor internate in $entrul %aternal in perioada noiembrie 2 2 : variaza intre "6 ani si 56 ani.
; aprilie
In noiembrie din totalul de " de mame nu s!a internat nici o mama de "6 ani, au fost internate " mame de "7 ani si 2 mame de "; ani, restul de ; mame au avut varsta peste ": ani.
Distributia mamelor dupa varsta
150
0 0
Mam e in varsta de 15 ani
1
Mam e in varsta de 16 ani
Mam e in varsta Mam e cu varsta de 17 ani peste 18 ani
Statutul marital al mamelor adolescente care beneficiaza de asistenta sociala. %ajoritatea mamelor care beneficiaza de serviciile sociale in $entrul %aternal erau necasatorite in momentul referirii cazului. Dintre mamele adolescente internate in perioada de cercetare nici una nu era casatorita. <ona de provenienta a mamelor adolescente din $entrul %aternal beneficiare de asistenta sociala > in perioada de cercetare?&
Perioada de cercetare
/amilie normala
$entru de plasament
/amilie dezorganizata
/am.mono! parentala
$opil din strada@ Sustinut de ,.).'.
)oiembrie 2 ; Decembrie 2 ; Ianuarie 2 : /ebruarie 2 : %artie 2 : Aprilie 2 : *otal perioada
" 2 2 2 " :
"
" "
" " " 4 " " 5"
"
Proportia predominanta in cele sase luni o reprezinta cea a mamelor care provin din familie normala >cu doi parinti?, respectiv 64C din numarul total al mamelor adolescente. Pe locul doi, se afla mamele care provin din familii monoparentale, reprezentand 2 C din numarul total al mamelor adolescente.
Distributia mamelor in functie de provenienta
Fam ilie norm ala
20%
7%
Centru de plasam ent Fam ilie dezorganizata Fam . Monoparentala Copil din strada
13% 7%
53%
De asemenea se inregistreaza un numar crescut al mamelor care provin din familii dezorganizate. S!au internat si mame care provin din $entre de Plasament. In concluzie, se poate observa ca modelul familial este in continuare o sursa de 1perpetuare2 a valorilor negative@anormale uneori de!a lungul a generatii intregi. )ivelul de pregatire scolara al mamelor adolescente internate in perioada noiembrie 2 ; aprilie 2 :& Sub : clase 2 " 2 " " 2 9 Absolvente " clase #iceu " " " " 4 Perioada cercetarii )oiembrie 2 ; Decembrie 2 ; Ianuarie 2 : /ebruarie 2 : %artie 2 : Aprilie 2 : *otal perioada
" 2
52
Dintre mamele adolescente internate o proportie mare se inregistreaza in randul tinerelor care au absolvit mai putin de : clase >75C din total? si care au renuntat la scoala o data cu aparitia sarcinii. Se observa, pe toata perioada cercetarii, foarte putine dintre tinerele mame au absolvit o scoala postliceala. In cazul absolventelor de liceu se observa un ec0ilibru in perioada noiembrie!martie.
Distributia mamelor dupa nivelul de pregatire scolara
1 %
!u" 8 clase
#"solvente a 10 clase #"solvente de liceu
65% 21%
In concluzie, cele mai multe dintre tinerele mame au un nivel scazut de pregatire scolara. 6? *ipul de relatie din care a provenit copilul respectivelor mame adolescente. Perioada de cercetare )oiembrie 2 ; Decembrie 2 ; Ianuarie 2 : /ebruarie 2 : %artie 2 : Aprilie 2 : *otal perioada -niune liber consimtita " 2 4 " ; +elatie legal constituita " +elatie intamplatoare " " 2 " 6 " 8iol@abuz sexual
"
" 2
In functie de relatia din care a provenit copilul reiese faptul ca, in perioada noiembrie 2 ;!aprilie 2 :, primul loc a fost detinut de situatia in care copilul provine dintr!o relatie de concubinaj >uniune liber consimtita?.
54
Distributia cazurilor dupa tipul de relatie din care a provenit copilul
7%
$niune li"er consimtita
33%
7%
%elatie legal constituita %elatie intam platoare &iol'a"uz se(ual
13%
$opii proveniti din relatii de concubinaj sunt cei mai numerosi. -n procentaj ridicat se constata si in cazul copiilor proveniti din relatii intamplatoare. In majoritatea cazurilor presupusul tata nu se implica in cresterea copilului. Important de remarcat este faptul ca a scazut numarul copiilor proveniti in urma unui viol@abuz sexual >numai " caz inregistrat in intervalul de 7 luni?. 7? %odalitatea de rezolvare@finalizare a cazului& Perioada de cercetare +eintegrare familiala la bunicii paterni +eintegrare familiala la bunicii materni 'asireau unui loc de munca mamei 'asirea unui adapost dupa parasirea cenruluil )oiembrie 2 ; Decembrie 2 ; Ianuarie 2 : /ebruarie 2 : %artie 2 : Aprilie 2 : " " 5 " " " 2 " 5 4 " " " " 2 " $az preluat de ,.).'.
In luna noiembrie 2
;, din cele 5 cu mame adolescente, 4 au fost cazuri in care
mamele s!au intors in familie, iar un caz a fost preluat de $entrul %aternl. Aceasta a fost luna cu proportia cea mai mare privind rezolvarea cazurilor care s!au intors in familie. %ajoritatea tinerelor se >re?intorc in familie impreuna cu copilul in ciuda conflictelor familiale si@sau resurselor materiale scazute. /oarte putine sunt cazurile in care mama si copilul se intorc in familia paterna. 55
8I.4." Studii de caz realizate in cadrul $entrului %aternal Sf. (caterina >D'ASP$ Sect. "? A. ". Prezentarea problemei@problemelor "? Prezentarea problemei& A.(., in varsta de "7 ani are un baietel in varsta de " luna care a rezultat in urma unei relatii de aproximativ ; luni, cu un tanar de ": ani. Dupa cum a marturisit A., tatal copilului nu a manifestat interes fata de ea sau fata de copil. In ciuda acestui fapt mama a ales sa pastreze copilul. Aceasta 0otarare i!a creat mamei o serie de probleme cum ar fi& intreruperea cursurilor scolare3 conflict familial3 neacceptarea in familie de catre familia tinerei mame adolescente. 2? Prezentarea problemei asa cum a fost vazuta de asistentul social & A.(., este internata in $entrul %aternal de 4 luni. Adolescenta provine dintr!o familie legal constituita, a nascut un copil rezultat in urma unei relatii intamplatoare ce s!a sfarsit inainte sa se nasca copilul. Aparitia copliului a generat disfunctii la mai multe nivele & la nivel scolar >odata cu cresterea varstei sarcinii mama a intrerupt scoala? la nivelul statutului social >copilul s!a nascut in afara casatoriei, dintr!o relatie fara implicatii?3 la nivel familial >nasterea copilului a creat probleme in familie in special?.
.. Date de identificare "? Date de identificare a copilului& )ume si prenume& +.(., Sexul& masculin, 8arsta& " luna, +angul nasterii& primul nascut, +eligia& ortodoxa, Descrierea fizica& greutatea& 4,2 $uloarea parului saten, fara semne particulare. 2? Date de identificarea mamei copilului& )ume si prenume& A.(, Sexul& feminin, 8arsta& "7 ani, +angul nasterii& ", +eligie & ortodoxa, ,cupatia& eleva, Stare de sanatate& buna. 56 Pg., $uloarea oc0ilor caprui.
4? Date de identificare a tatalui copilului& )ume si prenume& %.S, Sexul& masculin, 8arsta& ": ani, +eligia& ortodoxa, ,cupatia& elev, Stare de sanatate& buna. 5? Date despre familia largita& Identitatea bunicilor materni & Date de identificare )ume si prenume 8arsta Studii ,cupatia Statutul marital +eligia $. Istoria problemei Sarcina a fost tainuita de mama pana in luna a 8I!a, nu a stiut nimeni ca este insarcinata inclusiv tatal copilului. Aparitia sarcinii a generat conflictul, insa mama nu a renuntat la sarcina. Deoarece tatal tinerei era plecat in strainatate, fiica insarcinata a putut locui la domiciliu pana la nastere. Dupa nastere tanara nu a mai fost acceptata in familie. Imediat dupa nastere mama a apelat la asistentul social angajat al $entrului %aternal Sf. (caterina, iar acesta la randul sau s!a ocupat de problema. D. (valuare si proiectare initiala Problema principala este inexistenta unei locuinte. Au aparut insa si probleme suplimentare& Probleme in formarea programului de alaptat mama s!a obisnuit foarte greu sa alapteze din doua in doua ore si sa se trezeasca de fiecare data cand era nevoie3 #ipsa de rabdare si de experienta a mamei. a? /actori ce influenteaza problema principala& $apacitatea de adaptare crescuta a mamei, precum si dorinta de adaptare la situatii noi sau la situatii neprevazute. Asa se explica ca mama priveste spre viitor cu optimism, fara sa considere aparitia copilului o piedica in realizarea visurilor sale. b? /actori care vor afecta reabilitarea clientei& 57 .unica '.(. 5 A)I "2 $#AS( $+,I*,+(ASA $ASA*,+I*A ,+*,D,BA .unicul ).(. 56 A)I : $#AS( Q S$. P+,/(SI,)A#A #-$+A*,+ $,%(+$IA# $ASA*,+I* ,+*,D,B
%odificarea atitudinii bunicilor materni fata de nepot si fata de mama3 Informarea bunicului matern privind existenta copilului (xpunerea in societate a mamei cu copilul. ,biective propuse&
P( *(+%() S$-+*& +eintegrarea mamei si a copilului in familia de origine +esponsabilizarea mamei privind crestera copilului Intocmirea actelor oficiale pentru copil si obitnerea drepturilor legale Din punct de vedere biologic&
P( *(+%() #-)'& $ontinuarea studiilor de catre mama 'asirea unui loc de munca
! s!a avut in vedere o evolutie favorabila a copilului3 ! atasamentul mamei fata de copil. Din punct de vedere social & s!a stabilit prioritar, acceptarea situatiei de catre bunica materna, dorinta de continuare a studiilor. $um s!a intervenitR %edierea conflictului familial prin consiliere3 Sedinta de consiliere cu gruplul de mame pe tema atasamentului mama!copil3 Imbunatatirea relatiei mama!fiica3 ,btinerea certificatului de nastere a copilului3 Includerea mamei intr!un program de consiliere. $ine a intervenit in solutionarea cazuluiR Psi0olog si asistent social3 Asistenta!sef pediatrie3 *anara mama3 (. (valuare finala Asistentul social impreuna cu tanara mama depasesc momentul interventiei. *anara mama va sta in centru timp de 7 luni timp in care asistentul social ii va incerca sa!i gasesca o locuinta. *anara a marturisit ca va fi mai atenta cu copilul si isi va termina si isi va continua si studiile. Aceasta ultima etapa a procesului de ajutor coincide cu
5;
finalizarea cazului, cu solutionarea problemelor principale cu care s!a confruntat tanara mama.
A.2. Prezentarea problemei@problemelor "? Prezentarea problemei& %.*., in varsta de ": ani are o fetita in varsta de 6 luni care a rezultat in urma unei relatii de aproximativ 2 ani , cu un tanar de "9 ani. Dupa cum a marturisit %., tatal copilului a fost de acord cu pastrarea copilului dar, la numai o luna de la nasterea copilului tatal copilului a decedat in urma unui accident auto. Ambii parinti provin din centre de plasament. 2? Prezentarea problemei asa cum a fost vazuta de asistentul social & %.*., este internata in $entrul %aternal de 7 luni. Provine dintr!un centru de plasament unde a stat pana in luna a ; de sarcina. Deoarece era insarcinata a fost data afara din centrul de plasment. De cand a decedat tatal copilului starea psi0ica a mamei nu este tocmai buna. %ama merge aproape zilnic la psi0olog. .. Date de identificare "? Date de identificare a copilului& )ume si prenume& S.*. Sexul& feminin, 8arsta& 6 luni, +angul nasterii& primul nascut, +eligia& ortodoxa, Descrierea fizica& greutatea& 5," $uloarea parului blond, fara semne particulare. 2? Date de identificare a mamei copilului& )ume si prenume& %.*., Sexul& feminin, 8arsta& ": ani, +angul nasterii& ", +eligie & ortodoxa, ,cupatia& ! , Stare de sanatate& buna. 4? Date de identificare a tatalui copilului& )ume si prenume& A. P., Sexul& masculin, 8arsta& "9 ani, +eligia& ortodoxa, decedat. 5? Date despre familia largita& 5: Pg., $uloarea oc0ilor verzi,
Identitatea bunicilor materni & Date de identificare )ume si prenume 8arsta Studii ,cupatia Statutul marital +eligia $. Istoria problemei %.*., a crescut pana la varsta de ": ani in mai multe centre de plasament. )u si!a cunoscut familia niciodata. %ai are o sora si un frate care o ajuta cu bani si 0aine, dar care nu pot sa o ajute si cu o locuinta, fratele fiind casatorit iar sora cea mare fiind plecata in stainatate. )u ar fi ajuns in $entrul %aternal daca tatal coplilului nu deceda. D. (valuare si proiectare initiala Problema principala o constituie stare psi0ica a mamei. In urma decesului mama a suferit un soc emotional dar care din spusele asistentului saocial nu!i afecteaza afectivitatea fata de copil. ,biective propuse& .unica ! ! ! ! ! ! .unicul ! ! ! ! ! !
P( *(+%() S$-+*& +esponsabilizarea mamei privind crestera copilului $onsilierea mamei Din punct de vedere biologic&
P( *(+%() #-)'& 'asirea unui loc de munca
! s!a avut in vedere o evolutie favorabila a copilului3 ! atasamentul mamei fata de copil. $um s!a intervenitR Sedinte de consiliere in vederea depasirii situatiei de criza si adoptarii celei mai potrivite solutii3 Sedinta de consiliere cu gruplul de mame pe tema atasamentului mama!copil Pastrarea legaturii cu fratele si sora mamei. $ine a intervenit in solutionarea cazuluiR Psi0olog si asistent social3 59
Asistenta!sef pediatrie3 *anara mama3
(. (valuare finala Asistentul social impreuna cu tanara mama depasesc momentul interventiei. Din punct de vedere psi0ic se vede o evolutie, tanara a depasit situatia, fiind mult mai desc0isa fata de celelalte mame.
A. 4. Prezentarea problemei@problemelor "? Prezentarea problemei& P.$. ., in varsta de 4 ani are o fetita in varsta de ; luni si un baiat de 2 ani, care a rezultat in urma unei relatii de aproximativ 5 ani , cu un barbat de 46 ani. Dupa cum a marturisit P., tatal copilului a fost de acord cu pastrarea copilului. 2? Prezentarea problemei asa cum a fost vazuta de asistentul social & P.$., este internata in $entrul %aternal de 4 luni, a ajuns in centru in urma indrumarii unei prietene. +elatia cu sotul sau nu este tocmai buna acesta fiind alcoolic. .. Date de identificare "? Date de identificare a copilului& )ume si prenume& D.$. Sexul& feminin, 8arsta& ; luni, +angul nasterii& al doilea nascut, +eligia& ortodoxa, Descrierea fizica& greutatea& 7, albastrii, $uloarea parului blond, fara semne particulare. 2? Date de identificare a mamei copilului& )ume si prenume& P.$, Sexul& feminin, 8arsta& 4 ani, +angul nasterii& ", +eligie & ortodoxa, ,cupatia& lucrator comercial , Stare de sanatate& buna. 4? Date de identificare a tatalui copilului& Pg., $uloarea oc0ilor
)ume si prenume& (.$., Sexul& masculin, 8arsta& 46 ani, +eligia& ortodoxa, lucrator comercial. 5? Date despre familia largita& Identitatea bunicilor materni & Date de identificare )ume si prenume 8arsta Studii ,cupatia Statutul marital +eligia $. Istoria problemei P.$., a ajuns in $entrul %aternal din cauza problemelor pe care le avea cu sotul, acesta fiind alcoolic. Are doi copii care au rezultat din relatii diferite. Problema principala o reprezinta sotul sau care este un pericol atat pentru ea cat si pentru copii, acesta manifestandu!si furia atat asupara ei cat si a lor. *atal stie ca este internata in $entrul %aternal, acesta vizitand!o si spunandu!i sa se intoarca acasa ca nu mai bea, dar venind in centru tot in stare de ebrietate. D. (valuare si proiectare initiala Problema principala o reprezinta tatal copilului, dar si gasirea unei locuinte si a unui loc de munca. ,biective propuse& .unica D. +. 7; ani : clase Pensionar $asatorit ,rtodox .unicul I.+. ; ani : clase pensionar casatorit ortodox
P( *(+%() S$-+*& +esponsabilizarea mamei privind crestera copilului $onsilierea mamei Din punct de vedere biologic& ! atasamentul mamei fata de copil. $um s!a intervenitR
P( *(+%() #-)'& 'asirea unui loc de munca 'asirea unei locuinte
! s!a avut in vedere o evolutie favorabila a copilului3
Sedinte de consiliere in vederea depasirii situatiei de criza si adoptarii celei mai potrivite solutii3 6"
Sedinta de consiliere cu gruplul de mame pe tema atasamentului mama!copil Pastrarea legaturii cu familia. $ine a intervenit in solutionarea cazuluiR Psi0olog si asistent social3 Asistenta!sef pediatrie3 *anara mama3 (. (valuare finala Asistentul social impreuna cu tanara mama depasesc momentul interventiei. %ama este mult mai stapana pe situatie. De curand a fost angajata la un restaurant si este foarte multumita de noul sau loc de munca care ii da mai multa incredere in sine.
A.5. Prezentarea problemei@problemelor "? Prezentarea problemei& (.<. ., in varsta de 46 ani are o fetita in varsta de " an, care a rezultat in urma unei relatii de aproximativ 2 ani , cu un barbat de 4; ani. Dupa cum a marturisit (., tatal copilului a fost de acord cu pastrarea copilului. 2? Prezentarea problemei asa cum a fost vazuta de asistentul social & (.<, este internata in $entrul %aternal de 7 luni, a ajuns in centru in uama despartirii de sotul ei. %ama are grave probleme ps0ice. .. Date de identificare "? Date de identificare a copilului& )ume si prenume& *.< Sexul& feminin, 8arsta& " an, +angul nasterii& " nascut, +eligia& ortodoxa, Descrierea fizica& greutatea& ;, $uloarea parului saten, fara semne particulare. 2? Date de identificare a mamei copilului& Pg., $uloarea oc0ilor caprui,
62
)ume si prenume& (.<., Sexul& feminin, 8arsta& 46 ani, +angul nasterii& ", +eligie & ortodoxa, ,cupatia& ! , Stare de sanatate& probleme pi0ice 4? Date de identificare a tatalui copilului& )ume si prenume& %.<., Sexul& masculin, 8arsta& 4; ani, +eligia& ortodoxa, lucrator comercial. 5? Date despre familia largita& Identitatea bunicilor materni & Date de identificare )ume si prenume 8arsta Studii ,cupatia Statutul marital +eligia .unica ! ! ! ! ! ! .unicul ! ! ! ! ! !!
>De cand este internata in $entrul %aternal mama nu a vorbit despre familia ei ci doar despre familia sotului care spune ea ca se comporta foarte agrsiv cu ea? $. Istoria problemei (.<. a ajuns in centru in urma despartirii de sotul ei. )u vorbeste foarte mult despre ea, ci dar despre felul in care se comporte familia sotului cu ea. )u este coerenta in vorbire si trece foarte usor de la o stare la alta. )u iese prea des din camera ei si nu comunica cu celelalte mame.
D. (valuare si proiectare initiala Problema principala o reprezinta starea psi0ica a mamei, care va afecta si relatia ei cu copilul.
,biective propuse& P( *(+%() S$-+*& P( *(+%() #-)'& 64
+esponsabilizarea mamei privind crestera copilului $onsilierea mamei Din punct de vedere biologic& ! s!a avut in vedere o evolutie favorabila a copilului3 $um s!a intervenitR Sedinte de consiliere in vederea depasirii situatiei de criza si adoptarii celei mai potrivite solutii3 Sedinta de consiliere cu gruplul de mame pe tema atasamentului mama!copil. $ine a intervenit in solutionarea cazuluiR Psi0olog si asistent social3 Asistenta!sef pediatrie3 *anara mama3 (. (valuare finala Asistentul social incearca sa comunice foarte mult cu mamaim dar aceasta refuza sa comunice atat cu ea cat si cu psi0ologul $entrului %aternal. 'asirea unei locuinte
$oncluzii cercetarii Problematica indusa de monoparentalitate este foarte complexa, greutatile si riscurile fiind cu atat mai mari cu cat varsta parintilor este mai mica. Dincolo de efecte insa, familia monoparentala ramane o optiune, o alternativa, o realitate sociala care nu poate fi trecuta cu vederea. Pentru a preveni sau interveni in orice problema sociala aceasta trebuie cunoscuta foarte bine atat din punct de vedere teoretic cat si din punct de vedere practic. Se urmareste sprijinirea familiei in vederea cresterii copilului ca si modalitate de rezolvare a cazului. /amilia monoparentala este tot mai des intalnita, la nivel mondial reprezentand 25C3 fara a lua masuri impotriva fenomenului ne indreptam spre un mare pericol dezvoltarea anormala a familiei si a societatii. Persoanele cu risc crescut de a forma o familie monoparentala sunt persoanele de gen feminin, tinerele adolescente si cu un nivel scazut de scolarizare, necasatorite si care provin din familii dezorganizate.. In ultimii ani numarul mamelor adolescente care benficiaza de servicii de asistenta sociala a crescut considerabil3 65
A crescut numarul mamelor adolescente cu varsta pana la ": ani3 $ele mai multe dintre mame nu sant casatorite3 %ajoritatea mamelor adolescente, beneficiare ale serviciilor sociale au un nivel scazut de scolarizare, multe dintre ele fiind absolvente de " clase. %are parte dintre mamele adolescente au abandonat scoala inainte sau dupa nasterea copilului3 -nele mame prezinta un atasament crescut fata de copii lor altele ii abandoneaza3 %ajoritatea mamelor adolescente nu au resurse materiale pentru cresterea copilului sau sunt in conflict cu familia3 Sunt foarte putine cazuri in care tanara mama tine legatura cu tatal copilului3 %ajoritatea mamelor adolescente provin din familii legal constituite, in momentul cand raman insarcinate parintii celor mai multe dintre ele sunt despartiti.
$,)$#-<II /I)A#(
/enomenul raspandit la nivel global cat si la nivel national monoparentalitatea este din ce in ce mai des intalnita. Se remarca o crestre a numarului de familii monoparentale la nivel modial acesta reprezentand 25C. In cazul familiilor monoparentale nu de putine ori responsabililitatile mamei se amplifica intrucat trebuie sa suplineasca rolul tatalui absent. )ereusind sa mai raspunda singura nevoilor copilului tanara apeleaza la diverse institutii@forme de protecie sociala Persoanele cu risc crescut de a forma o familie monoparentala sunt persoanele de gen feminin, tinerele adolescente si cu un nivel scazut de scolarizare, necasatorite si care provin din familii dezorganizate.. In ultimii ani numarul mamelor adolescente care benficiaza de servicii de asistenta sociala a crescut considerabil3 A crescut numarul mamelor adolescente cu varsta pana la ": ani3 $ele mai multe dintre mame nu sant casatorite3 %ajoritatea mamelor adolescente, beneficiare ale serviciilor sociale au un nivel scazut de scolarizare, multe dintre ele fiind absolvente de " clase. %are parte dintre mamele adolescente au abandonat scoala inainte sau dupa nasterea copilului3 -nele mame prezinta un atasament crescut fata de copii lor altele ii abandoneaza3 %ajoritatea mamelor adolescente nu au resurse materiale pentru cresterea copilului sau sunt in conflict cu familia3 66
Sunt foarte putine cazuri in care tanara mama tine legatura cu tatal copilului3 %ajoritatea mamelor adolescente provin din familii legal constituite, in momentul cand raman insarcinate parintii celor mai multe dintre ele sunt despartiti.
Anexe )r.UUUUUUU@UUUUUUUUUUUUUUUUU
A)$N(*A S,$IA#V
+ealizatE #ocul
de
asistentul Di
socialUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU dataUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Persoane prezenteUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU ScopulUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU U I. Date de identificare a copilului )ume prenume&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU #ocul Di data naDterii&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU $)P&UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@ ..I.UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Domiciliul legal&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Domiciliul fapt&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU (tnia&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU +eligia&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU 67 Fn Di
II. Date despre familie& Date despre mama )ume Di prenume&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU #ocul Di data naDterii&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU $)P& UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@ ..I.UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Domiciliul legal&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Domiciliul Fn fapt&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Stare civilE&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Studii&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU,cupaHia&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU (tnia&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU+eligia&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Stare de sEnEtate UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Date despre tata )ume Di prenume&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU #ocul Di data naDterii&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU $)P& UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@UU@ ..I.UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Domiciliul legal&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Domiciliul Fn fapt&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Stare civilE&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Studii&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU ,cupaHia&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU (tnia&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU +eligia&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Stare de sEnEtate UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Date despre copiii din familie )r. crt. )ume si prenume Data naDterii ,cupaHia #ocul unde se ,bservaHii afla copilul& familie@institu Hie " 2 4 5 6
Date despre alte persoane care locuiesc la aceeaDi adresE 6;
)r. crt. " 2 4
)ume Di prenume
8Grsta
Stare civilE
,cupaHie
6:
III. Istoricul social al copilului UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU I8. Starea de sEnEtate UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU 8. SituaHia materialE@financiarE a familiei #ocuinHa Proprietate personalE& > da > nu )umErul de camere&UUUUUUU W (lectricitate W ApE curentE W XncElzire W *elefon Starea de igienE& 8enituri Stabile&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU ,cazionale&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU SuprafaHa de teren cultivatE >tipul W SatisfEcEtoare W )esatisfEcEtoare
culturii?&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Animale&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU U
Pagina 59 din 63
Alte proprietEHi&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Pagina 6 din 63
8I. +elaHiile Fn familie Di comunitate +elaHii familie&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU +elaHiile comunitate&UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU 8II. ,bservaHii UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU 8III. $oncluzii Di recomandEri UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Fn Fn
Asistent Social
Pagina 6! din 63
'NID #('IS#A*I8 KNotararea de 'uvern nr. "649. din ": decembrie 2 'uvernului nr. " 6@2 4 pentru aprobarea )ormelor metodologice de aplicare a prevederilor ,rdonantei de urgenta a 4. privind alocatia familiala complementara si alocatia de 5 privind corectarea sutinere pentru familia monoparentala3 KNotararea de 'uvern nr. 2496. din 2" decembrie 2 limitelor de venituri si indexarea cuantumului alocatiei familiale K#egea nr.5" din "" martie 2 'uvernului nr. " 6@2 sustinere pentru familia monoparentala K,rdinul nr."47 din 27 martie 2 5 pentru aprobarea Precizarilor privind 4 4 privind alocatia 6 privind sustinerea aplicarea unor prevederi ale ,rodonantei de urgenta a 'uvernului nr." 6@2 K,rdonanta de urgenta nr. " 6 din 25 octombrie 2 K,rdonanta de -rgenta nr."5: din familiei in vederea cresterii copilului K,rdinul nr.:: din 2; iulie 2 5 pentru aprobarea Standardelor minime 2 septembrie 2 5 pentru aprobarea obligatorii privind centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii KNotararea de 'uvern nr."54: din regulamentelor!cadru de organizare si functionare a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai KNotararea de 'uvern nr."55 din 2 septembrie 2 5 privind conditiile si procedura de licentiere si de inspectie a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotire a parintilor sai KNotararea de 'uvern nr.":26 din 22 decembrie 2 nr."5:@2 6 pentru aprobarea )ormelor metodologice de aplicare a prevederilor ,rdonantei de urgenta 'uvernului 6 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului 4 noiembrie 2 6 privind sustinerea K,rdonanta de -rgenta nr."5: din familiei in vederea cresterii copilului 4 noiembrie 2 5 pentru aprobarea ,rdonantei de urgenta a 4 privind alocatia familiala complementara si alocatia de
familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala
Pagina 6" din 63
KNotararea de 'uvern nr. 64. din "9 ianuarie 2 a 'uvernului nr. "5:@2
7 pentru modificarea si
completarea )urmelor metodologice de aplicare a prevederilor ,rdonantei de urgenta 6 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, 6 aprobate prin Notararea 'uverului nr. ".:26@2
Pagina 63 din 63

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Familia monoparentala romaneasca comparativ cu situatia familiilor europene

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ap. II. $#ASI/I$A+I A#( *IP-+I#,+ D( /A%I#I(

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Adolescenta este o perioada relativ lunga si are cateva caracteristici comune&

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(., P., Serban, Asistenta sociala a mamelor adolescente, (d. #umen, 2

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

I., %arginean., Proiectarea cercetarii sociologice, (d. Polirom, Iasi, 2

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(., P., Serban, Asistenta sociala a mamelor adolescente, (d. #umen, 2

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Distributia mamelor dupa varsta

Mam e in varsta Mam e cu varsta de 17 ani peste 18 ani

$opil din strada@ Sustinut de ,.).'.

)oiembrie 2 ; Decembrie 2 ; Ianuarie 2 : /ebruarie 2 : %artie 2 : Aprilie 2 : *otal perioada

" " " 4 " " 5"

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Distributia mamelor in functie de provenienta

Fam ilie norm ala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Distributia mamelor dupa nivelul de pregatire scolara

#"solvente a 10 clase #"solvente de liceu

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Distributia cazurilor dupa tipul de relatie din care a provenit copilul

$niune li"er consimtita

%elatie legal constituita %elatie intam platoare &iol'a"uz se(ual

;, din cele 5 cu mame adolescente, 4 au fost cazuri in care

,biective propuse& P( (+%() S$-+& P( *(+%() #-)'& 64