CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

SEMNE GENERALE

Atitudinea
1. Normala : activa, asemanatoare unei personae normale. 2. Pasiva : imposibilitatea de a-si schimba pozitia din cauza pierderii tonicitatii musculare. 3. Fortata :caracteristica unor boli. Pacientul adopta o anumita pozitie pentru a calma un simptom. ortopneea : pacientul sta intr-un pat cu capul mai ridicat fata de planul patului , pe 2 sau 3 perne.(insuficieta cardiaca globala) 4. Decubit lateral : in pleurezie. La inceputul bolii pacientul sta pe partea sanatoasa pentru evitatrea durerii, iar mai tarziu, o data cu acumularea lichidului, schimba pozitia si sta pe partea bolnava pentru a face posibila expansiunea plamanului sanatos. 5. Decubit ventral : in crizele de ulcer gastric sau duodenal. Bolnavul sta ghemuit apasand cu pumnul pe regiunea epigastrica. 6. Cocos de pusca : decubit lateral , capul in hiperextensie, gambele flectate pe coapse si acestea pe abdomen (in meningita) 7. Rugaciune mahomedana : sprijinit pe coate si genunchi (pericardita exudativa) 8. Torticolis : inclinarea unilaterala a capului si limitarea miscarilor din cauza contracturii muschilor latero-cervicali ( boli ale coloanei vretebrale cervicale) 9. Opistotonus : decubit dorsal, extensie fortata a capului, care descrie un arc, avand ca puncte de sprijin capul si calcaile (tetanos, pozitia fatului in uter) 10. Alte pozitii fortate : decubit dorsal cu coapsele in semiflexie, la bolnavi cu dureri abdominale cu componenta peritoneala (colecistita acuta, ulcer perforat). 11. Cautari de noi pozitii antalgice si agitatie psihomotorie : colica renala si colica biliara

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

Criza epileptica
Definitia convulsiilor : contracturi muscular, involuntare, de variate tipuri, determinate de anomalii paroxistice ale activitatii electrice ale neuronilor. Definitia epilepsiei : este o afectiune cronica de diferite etiologii caracterizata prin

repetabilitatea crizelor convulsive.

Tipuri de convulsii Convulsii partiale : starea de constienta a bolnavului in timpul crizei este pastrata. Convulsii generalizate : cele mai importante sunt convulsiile tonico-clonice. Ele sunt cele mai severe, debutul este precedat de un tipat sau de aura. Bolnavul isi pierde constienta si cade. Faza initiala contractie musculara sustinuta (faza tonica). Maxilarele sunt puternic stranse si bolnavul isi musca limba. Salivatia este abundenta, apar varsaturi, pierderea controlului vezical si sfincterian. Faza clonica- globii ocuari pot fi deviati in sus sau intr-o parte. La sfarsitul unei convulsii, bolnavul se relaxeaza si respiratia revine la normal (la inceputul crizei respiratia este zgomotoasa). Statusul epileptic este o mare urgenta medicala si consta in convulsii tonico-clonice care survin repetat fara perioada de relaxare musculara si revinirea constiintei. Poate determina sechele neurologice permanente datorita lipsei de oxigenare a creierului. Durata crizei poate depasi ore. Cauza cea mai frecventa este intreruperea medicatiei.

Clasificarea epilepsiilor 1. Idiopatica aparent fara o cauza definita. Se remarca prin predispozitie genetic. Intre crize copilul este normal neurologic si are o dezvoltare psihomotorie si cognitiva corespunzatoare varstei. a. Epilepsia cu crize tonico-clonice (tip grand mal) la copilul mic frecvent prima criza de convulsie este declansata de febra si incadrata initial ca si convulsie febrila. Repetabilitatea crizelor ulterior si in afebrilitate permite corect incadrarea.

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

Situatii care pot precipita criza de convulsie: oboseala, citit indelungat, privitul timp indelungat la televizor sau computer, emotii si medicamente. Tabloul clinic este descris la convulsiile tonico-clonice. EEG in timpul crizei prezinta modificari caracteristice, intre crize aspectul este normal. b. Absentele tipice (tip petit mal) apar in copilarie, dupa cinci ani. Manifestarea clinica nu este sub forma de convulsie, ci de crize scurte de pierdere a cunostintei, intreruperea activitatii motorii sau verbale, privire in gol, fara pirdere de tonus sau cadere si fara stare confuzionale postcritica. c. Epilepsie fotosensibila crizele sunt declansate de lumina scantietoare si au aspectul de absente sau crize tonico-clonice 2. Simptomatica (secundara) cauzele cele mai frecvente ale afectarii cerebrale sunt sechelele anoxiei la nastere, traumatismele, tumorile, marformatiile cerebrale. Epilepsia poate aparea imediat dupa aceste evenimente patologice sau dupa un interval de timp (luni, ani). Bolnavul cu epilepsie simptomatica prezinta deficit intelectual spre deosebire de cel cu epilepsie idiopatica.

Spasmele infantile (sindromul West) Forma de epilepsie caracteristica sugarului cu debut tipic intre 4 8 luni coincizand cu varsta la care sa efectuat vaccinarea DTP, care a fost incriminate in declansarea boli. Ele au un aspect clinic caracteristic, dar nu sunt recunoscute imediat de care familie. In mod caracteristic copilul prezinta crize repetate de contracturi clonice cu flexia brusca a capului, trunchiului si membrelor, amintind de pozitia fatului in uter. Crizele dureaza cateva secunde, dar se repeta in salve, se insotesc de pierderea cunostintei si oprirea respiratiei. Spamele infantile pot aparea si in extensie si atunci cuprind in special muschii cefei, capul este aruncat pe spate si ramane intepenit in aceasta pozitie timp de cateva secunde.

Tratamentul epilepsiilor Principii de tratament : nu se trateaza prima criza de convulsii deoarece aceasta poate fi unica. Se apilca principiul stai si asteapta.
3

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

Diazepamul ; actiunea se instaleaza rapid, de aceea se recomanda in convulsiile ocazionale. Doza o,5 mg/kg/doza. Desitin este pentru administare intrarectala. Nu poate fi administrat nou-nascutilor sau sugarilor sub varsta de 6 luni. Pentru statusul epileptic se va administra Diazepam i.v. in doze ca mai sau Midazonal in doze de 0,15 -0,3 mg/kg doza. Daca medicatia de mai sus nu a avut efectul scontat medicatia de a doua linie este Fentanil i.v. in doza de 15 -30 mg/kg doza totala administarata fractionat in bolusuri de cate 10 mg/kg doza. Atentie la tensiune deoarece aceasta ar putea scadea. Orice convulsie care se prelungeste se asociaza cu edem cerebral care se trateaza cu Dexametazona sau Manitol.

Convulsii febrile Se manifesta drept convulsii tonico- clonice generalizate si sunt caracteristice sugarului si copilului mic. Criterii pentru diagnostic : Apar in context febril , febra egala sau mai mare de 38 grade C Apar la sugar si copilul mic intre 6 luni si 5 ani Febra nu se datoreaza unei infectii SNC Dureaza sub 15 min EEG normal intre crize

Etiologie : infectii acute ale cailor aeriene superioare, otita medie, rinofaringita, boli eruptive. Este esential sa excludem infectia SNC, in special meningita bacteriana, prin punctie lombara. Prognostic : favorabil. Epilepsia pare a fi o complicatie a convulsiilor febrile Tratament diazepam i.v administrat lent sau desitin intrarectal si masuri antitermice.

Redoarea cefei : imposibilitatea flexiei anterioare a extremitatii cefalice, insotita de durere

(semn de iritatie meningiala).

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

Inflamatia la nivelul encefalului (meningita) de cauza infectioasa sau virala se manifesta prin urmatoarele semne clinice : cefalee, somnolenta, confuzie, convulsii, febra, redoarea cefei, varsaturi in jet, fotofobie, hiperestezie cutanata. Diagnosticul de certitudine al meningitei bacteriene se pune prin punctie lombara. Etioogie : meningogoc, Streptococcus pneumonia, stafilococi, bacilli gram negativ, Neisseria meningitidis si Streptococcus pneumoniae. Se transmit prin stranut si saliva de la persoanele bolnave sau purtatoare. In timpul nasterii mama bolnava poate transmite fatului enterovirusuri, E. coli si streptococi de grup B. Alte modalitati de transmitere: prin contact sexual si prin contact cu sange infectat sau prin intermediul rozatoarelor si insectelor.

LCR
Aspect : normal este limpede ca apa de izvor iar patologic : limpede (neurolues), hemoragic (hemoragie meningiana), xantocromic (hemoragie subarahnoidiana si tumori cerebrale), tulbure (meningite septice).

SANGELE

Sngele este compus din elemente celulare (44 %, celule rosii, celule albe si

trombocite) i plasm (55 %), care conine (90 % apa), proteine, sruri minerale i substane cu molecule mici ca monozaharide, hormoni, gaze dizolvate, i substane nutritive (glucide, lipide, vitamine), mai conin produse de catabolism destinate excreiei (rinichi) ca ureea. . Sangele transporta oxigen de la plamani la toate tesuturile corpului, iar la intoarcere transporta substante nefolositoare, in special CO2 la plamani. Alimentele care au fost transformate de sistemul digestiv in proteine, grasimi si carbohidranti sunt de asemenea transportate la tesuturi de catre sange. Pe langa O2 si nutrimente, sangele mai transporta si hormoni. Miscarea acestora permite unui organ sa controleze functia altuia desi cele doua organe se situeaza la o anumita distanta unul de celalalt. Astfel, sangele joaca si rolul de sistem de comunicatii intre anumite organe ale corpului. Sangele mai este responsabil si de activitatile sistemului imunitar, ajutand la combaterea infectiilor si a bolilor. De asemenea, sangele mai transporta si substante care il impiedica sa curga din organism in urma unei rani, lucru realizat cu ajutorul coagulatorilor, care isi incep activitatea la cateva secunde dupa ranire.

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

Sangele este vital si pentru mentinerea unei temperaturi corporale stabile; la oameni aceasta temperatura este de 37grade C. Producerea de caldura si pierderea de caldura in diferite parti ale corpului sunt echilibrate de transferul de sange prin vasele de sange. Acest lucru are loc datorita variatiei diametrului vaselor de sange din piele. Atunci cand o persoana se supraincalzeste, vasele de sange se dilata, iar un volum marit de sange circula prin piele. Caldura se imprastie prin piele, reducand in mod eficient temperatura corporala. Din cauza maririi volumului de sange ce trece prin piele, aceasta poate deveni roz. In conditii de temperatura scazuta, pielea devine palida, odata cu micsorarea diametrelor vaselor de sange, acesta nemaiajungand in piele si reducand astfel pierderile de caldura. Grupe sanguine : exista 4 grupe de sange. Sistemul ABO : O(1), A(2), B(3), AB(4). Sunt foarte importante in cazul in care pacientul prezinta o hemoragie. Transfuzia de sange se face in functie de compatibilitatea pacientului. Grupa 0 este donator universal, iar grupa AB primitor universal .Sistemul RH : RH negativ si pozitiv. Sngele Rh- se poate administra att la Rh-,ct i la Rh+,fr probleme. Este de menionat c totui, teoretic, indivizii Rh- ar putea primi o data n via snge Rh+,urmnd ca dup aceea s dezvolte anticorpi anti Rh. Cea mai des ntlnit problema o reprezint incompatiblitatea de Rh n sarcin, cnd mama este Rh(-) i tatl Rh(+).

SPUTA
Expectoratia : eliminarea pe gura, in timpul tusei, a substantelor secretate de caile aeriene. Caracteristicile sputei Cantitatea variaza de la cativa ml la cateva sute de ml. Pentru aprecierea cantitatii este necesara recoltarea sputei intr-un pahar gradat, timp de 24 ore. Culoarea poate fi albicioasa, vere-galbui, ruginie (pneumonie)., rosie (hemoptizie), negricioasa la mineri. Mirosul obisnuit fara miros, poate fi fetid in bronsiectazii infectate, abces pulmonar

Aspectul si compozitia-mucoasa (transparenta sau albicioasa, gelatinoasa aderenta), apare la debutul traheobronsitelor. Daca contine dopuri mici asemanatoare unor perle (sputa perlata) vorbim despre astm bronsic Seroasa- ca albusul de ou batut, spumoasa (edem pulmonar acut) Muco-purulenta opaca, galbena sau verzuie (pneumonie, tbc) Purulenta- alcatuita din puroi galben- verzui (abces pulmonar)

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

Sanghinolenta- prezenta sangelui in cantitate variabila, in oricare forma din sputele descrise (tbc, ccancer pulmonar) Rozata-peltea de coacaze in cancer pulmonar. Examenul microscopic al sputei se poate citi direct pe lama(flora microbiana) sau pe culturi (se izoleaza un germen si se face testarea sensibilitatii lui la antibiotice.