s'au, cu att mai puin a lui,' sau barem soiul a cela de ginga i poetic prietenie ce se leag uneori ntre

un brbat i o femeie, prietenie din care cunotea cteva exemple. *1* Pe la sfritul postului de Sn -Petru, Agrafena Ivavna Belova, o vecin a Rostovilor de la Otradnoe, veni Moscova ca s se nchine sfinilor protectori ai oraului. 1 i propuse Nataei s se mprteasc, i Nataa se bucuroas de ideea aceasta. mpotriva oprelitilor dicale de a iei din cas prea de diminea, Nataa se h*tr s - i pregteasc sufletul nu aa cum i - 1 preg - tipu Rostovii de obicei, adic ascultnd trei slujbe acas lfl ei, ci aa cum i -1 pregtea Agrafena Ivanovna, adjc Iap s scape nici una mcar din vecerniile, liturghiile, !|gu utreniile dintr-o sptmn ncheiat. Contesei, aceast rvn a Nataei i fu pe plac ; n ei, dup insuccesul ngrijirilor medicale, contesa |gea ndejde c rugciunea va fi de mai mare ajutor jict medicamentele i, dei cu fric i pe ascuns de qiedici, ea consimi s satisfac dorina Nataei i o ls lf grija doamnei Belova. Agrafena Ivanovna se nfiina la tiei noaptea ca s- o trezeasc pe Nataa i, de cele mai aajulte ori, o gsea, tot fr s fi dat ochii -n gene. Nataa at temea s n -o fure cumva somnul tocmai la vremea \ftreniei. Se spla n grab i, mbrcndu -se smerit cu (j$a mai urt rochie a ei i cu 0 pelerin nvechit, ieea, murind n rcoarea dimineii, pe uliele pustii, n lu na fantomatic a zorilor. Dup sfatul Agrafenei Iva -rlvna, Nataa nu se ducea s se grijeasc la bise rica din pjarohia ei, ci la o biseric al crei preot, cum susinea gjjjlavioasa doamn Belova, ducea o via deosebit de i nltoare. n biseric era totdeauna puin Nataa i doamna Belova se aezau la locul lor qjjinuit, n faa icoanei Maicii Domn ului, pictat n absida $ng, i un sentiment nou, de smerenie fa de ceva i necuprins, o npdea pe Nataa cnd se uita, n acela neobinuit al dimineii, la chipul nnegrit al Domnului, luminat i de fcliile care ardeau di -igintea icoanei, pi de zorile revrsate din golul ferestrei, j jt.cnd asgu^atJcaiile iujbiii,vPelear#]e^fMuial.S& Ies

ei,