Sunteți pe pagina 1din 3

Prim ajutor-C6 Arsurile 1).

Arsurile termice reprezinta ansamblul modificarilor lezionale si functionale produse de agenti termovulneranti, care pot fi: solizi, lichizi, gazosi. gentii solizi dau arsura cea mai profunda, dar limitata ca e!tindere. gentii lichizi dau arsura limitata in profunzime, dar e!tinsa. gentii gazosi dau arsuri intermediare. gentii termovulneranti pot actiona prin contact direct, provocand arsura cutanata sau indirect "mediat) prin aerul atmosferic, aparand arsuri patologice si insolatie "sindrom de supraincalzire# secundar arsurii cutanate). $n afara de aceste cauze se mai descriu agresiunea termica, in urma actiunii razelor %ontgen, ultraviolete si a energiei atomice. Clasificarea arsurilor: $n functie de profunzimea arsurii: -de gradul $ "superficiala-eritematoasa)# -de gradul $$ "flictenulara)# -de gradul $$$ "necrotica). Arsura de gradul I se manifesta clinic printr-o congestie puternica a tegumentului, care se inroseste si da o usturime dureroasa urmata de edem periferic si de o pigmentare trecatoare "e!.: arsura solara). &demul se e!plica prin e!travazarea lichidelor in tegument, iar usturimea se e!plica pe de o parte prin distensia tesuturilor in urma edemului si tensionarea filetelor nervoase periferice si in al doilea rand prin descarcarea unor substante algogene din tesutul agresionat termic. ceasta arsura este la nivelul epidermului, se vindeca in cateva zile si lasa in urma o hiperpigmentare pasagera si o deshuamare. 'u lasa cicatrici. Arsura de gradul II poate fi superficiala si profunda. (e caracterizeaza clinic prin aparitia flictenelor, care sunt vezicule pline cu lichid. cest tip de arsura afecteaza si epidermul si dermul. ) deosebire intre arsura de gradul $$ superficiala si cea profunda este vindecarea: in cea superficiala vindecarea este fara cicatrici, pentru ca nu este lezat stratul profund germinativ al pielii# in cea profunda stratul profund este distrus, iar vindecarea se face prin epitelizare centripeta din aproape in aproape, de la marginea arsurii, ramanand cicatrice. *aca diametrul arsurii depaseste + cm, epitelizarea necesita un timp mai indelungat si ingrijiri de specialitate. ) alta deosebire intre arsura de gradul $$ superficiala si cea profunda este durerea resimtita de bolnav-este mai intensa in cea superficiala si mai putin intensa in cea profunda, datorita distrugerii terminatiilor nervoase. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin distrugerea pielii in toata grosimea ei "epiderm, derm si o parte din hipoderm). ici se incadreaza si arsurile care cuprind mase musculare, chiag osos, mergand pana la carbonizarea unui segment. in urma arsurilor de gradul $$$ rezulta un placar "eruptie necrotica) negruviolaceu, care dupa detasare lasa o plaga urata, de cele mai multe ori infectata. $n arsurile de gradul $$$ vindecarea se face cu cicatrice, iar in cazul arsurilor e!tinse este necesara grafa de piele. $n functie de suprafata arsurii: (uprafata arsurii se apreciaza prin regula lui ,allace: cap--.# trunchi1/.# spate-1/.# membre superioare--.# perineul-1.# membre inferioare-1/..

ceasta regula este folosita in evaluarea arsurilor. *aca arsurile depasesc 06. din suprafata corporala devin mortale "o arsura de gradul $$$ nu depaseste 11. din suprafata corporala). &volutia arsurilor termice este in functie de gravitate, care la randul ei se apreciaza prin 0 factori: profunzime "adancime), intinderea in suprafata, varsta accidentatului. rsurile de peste 11. sunt grave pentru ca pielea reprezinta un 2organ3 al omului important prin cantitate "41. din greutatea corpului), prin functiile sale de protectie mecanica, termica, antimicrobiana. re si functie chimica "aciditatea sudoripara), functie de sinteza a vitaminei *, secretie a melaninei, receptie. rsurile de gradul $ si $$ superficiale au o evolutie buna, nepunand probleme terapeutice. rsurile de gradul $$ profunde si $$$ sunt arsuri grave care se vindeca in timp mai scurt sau mai lung, se vindeca prin cicatrici retractile, care devin sechele disfunctionale, in functie de localizare si intindere. $n evolutia acestora se intalnesc 0 perioade: perioada imediata de soc# perioada de resorbtie a edemelor# boala arsilorperioada to!ica si infectioasa. sistenta de urgenta si primul ajutor: pentru a interveni eficient trebuie sa tinem seama ca arsul are dureri, ca poate intra sau fi in stare de soc si ca e!ista un mare potential de infectie. Primul gest terapeutic este ameliorarea durerii prin antialgice, pentru a elimina aparitia socului. $mediat se trece la prevenirea sau limitarea infectarii, care se realizeaza printr-un pansament protector, ocluziv si usor compresiv. 5a arsi sunt necesare masuri suplimentare de asepsie# materialul folosit pentru pansament va fi steril "inclusiv vata si fasa)# se lucreaza cu manusi sterile. (e acorda o atentie deosebita flictenelor care nu se sparg, ci se conserva. *aca arsul evolueaza bine "fara febra, durere) pansamentul se poate pastra si 11-16 zile, pentru a proteja insulele de epitelizare. 'u se dau antibiotice de la inceput, pentru ca acestea agraveaza in plus organismul. 'u se aplica niciodata pomezi la o arsura grava pentru ca intarzie epitelizarea. )rice arsura grava se transporta la spital. 6).Arsurile chimice: substante chimice ce produc arsuri: acizi "sulfuric, azotic, clorhidic)# baze "hidro!id de potasiu si sodiu, varul)# saruri "pero!idul de hidrogen sau perhidrolul)# fosfor metalic. $n functie de modul de actiune a agentului chimic deosebim 6 feluri de arsuri chimice: a).arsura chimica calorica-se bazeaza pe producerea efectului caloric de contact# leziunile sunt similare celor din arsurile termice# b).arsura chimica caustica "necrotica)-determina necroze cutanate prin deshidratarea tisulara sau prin efect iritativ. Primul ajutor: pe primul plan se situeaza necesitatea dezactivarii substantei si se realizeaza cu substante specifice de dezactivare, in functie de agentul chimic care a produs arsura. tunci cand nu cunoastem substanta, se foloseste spalarea abundenta cu apa, in scopul dilutiei substantei active si eliminarii reactiei e!otermice. *upa spalarea zonei arse se aplica aceleasi masuri de prim ajutor. Particularitatile procesului de vindecare constau in faptul ca la arsurile chimice apare hiperpigmentarea si cicatrizarea se face de tip cheloid "cu cicatrizari inestetice si disfunctionale).

0).Arsurile electrice: arsura electrica este o leziune localizata care apare la trecerea curentului electric prin tesuturi. rsura electrica este o necroza cutanata uscata. Particularitatea arsurii electrice este ca, desi ca e!tindere este limitata, ca profunzime este foarte adanca determinand probleme in vindecarea tesutului subcutanat. gresiunea electrica la nivelul organismului poate sa se produca prin electricitate naturala sau artificiala. gresiunea electrica naturala apare in urma unor descarcari electrice. $n acest caz apare un efect local sub forma unor linii rosii cutanate, prin arsuri "de gradul $$$ termic), prin hemoragii cutanate. 7oartea prin trasnet se datoreaza dezorganizarii sistemului nervos central, inima putandu-si pastra pentru un timp activitatea. gresiunea electrica artificiala poate determina: leziuni locale si leziuni sistemice. &fectele agresiunii electrice depind de intensitatea curentului# caracterele lui "continuu sau alternativ)# tensiunea lui "voltaj)# rezistenta locala a tegumentului la trecerea curentului prin el# traiectul curentului prin corp# durata agresiunii electrice# marimea si natura electrozilor. ctiunea curentului electric se materializeaza prin efectl caloric. 7odificarile tisulare sunt de 6 feluri: la suprafata-leziune similara cu o arsura termica profunda# subiacent in masa musculara-manifestari similare ischemiei post traumatice. Primul ajutor este la fel ca in arsura termica profunda. )rice arsura electrica trebuie indrumata spre un centru de chirurgie plastica. &lectrocutarea este manifestarea sistemica generata de electroagresiuni. &fectele depind in primul rand de traseul curentului electric prin corp si interesarea organelor vitale. $n electrocutare pot apare: -stop respirator# -tulburari de ritm cardiac "fibrilatie ventriculara). Cand electrocutarea nu este mortala, poate fi urmata de alte tipuri de leziuni: hemiplegie, aplazie, atrofie optica, leziuni digestive sau renale. Primul ajutor: curentul alternativ de retea "661 ,) are asupra musculaturii scheletice efect tetonizant si accidentatul ramane in contact cu sursa electrica. $n primul rand se intrerupe curentul, dupa care accidentatul se inlatura de la locul accidentului. *upa aceasta se face resuscitarea respiratorie si apoi solicitarea salvarii antisoc.