Sunteți pe pagina 1din 10

I.

Economia stiinta economica fundamentala


1. Activitatea economica. Tipologiabunurilor economice 2. Factori de productie (FP) . Agentii economici si flu!urile economice 1. Activitatea economica reprezinta activitatea umana care are ca scop producerea de bunuri materiale si servicii (bunuri economice) necesare satisfacerii nevoilor nelimitate. Bunurile economice reprezinta ansamblul mijloacelor care satisfac nevoile vietii si activitatii oamenilor. Potrivit stiintei economice bunurile se impart in: a) dupa provenienta: - bunuri libere dar ale naturii, nelimitate in raport cu nevoile, oricine avand acces la ele consumandu-le dupa nevoi (Ex: lumina solara, caldura solara etc) - bunuri economice: -rezultatul activitatii economice ele exista numai in masura in care sunt produse au drept caracteristica raritatea (respective limitarea in raport cu nevoile), apa plata imbuteliata. b) dupa forma lor materiala bunurile economice se impart in: - bunuri materiale: palpabile, tan!ibile (masina, parfum) - bunuri nemateriale, nepalpabile, respective serviciile (invatamantul, sanatatea, turismul, constructiile etc) - informatiile. c) dupa modul cum circula in economie, deosebiri: - bunuri marfare: marfa, orice bun apt sa satisfaca o nevoie si care face obiectul sc"imbului prin vanzare-cumparare pe piata - bunuri nemarfare: bunuri care nu fac obiectul sc"imbului prin vanzare-cumparare (Ex.:cadou primit) d) dupa !radul de prelucrare distin!em: - bunuri primare: bunuri preluate direct din natura - bunuri intermediare: bunuri care trec prin mai multe faze de prelucare (Ex: faina) - bunuri finale: bunuri care nu mai trec prin nici o faza de prelucrare e) dupa destinatie distin!em: - satisfactori # bunuri de consum # bunuri care satisfac direct nevoile umane la randul lor bunurile de consum se impart in: bunuri alimentare, nealimentare si servicii, bunuri care pot fi de folosinta curenta (imbracamintea), de folosinta indelun!ata (o locuinta) - produfactori # bunuri care satisfac indirect nevoile umane si participa la producerea altor bunuri in aceasta cate!orie se include materiile prime, materialele, combustibilul, masinile, utilajele, cladirile si pamantul care din punct de vedere economic include si apa. f) dupa le!atura creata intre diferitele cate!orii de bunuri distin!em: - bunuri substantiale$bunuri concurente # bunuri care satisfac aceleasi nevoi insa sunt alese de catre consumatori in functie de preferinte, venit, preturi etc - bunuri complementare # bunuri care satisfac nevoi numai impreuna (Ex: pixul%mina pixului). 2. &P reprezinta totalitatea resurselor atrase si consummate in activitatea economica. 'e impart in: a) &P clasici: munca ((), natura (P), capital ()) b) neofactori de productie: informatiile, cunostintele, pro!resul te"nic etc. *unca ((): - reprezinta o activitate specific umana care are o finalitate precisa - reprezinta un &P primar, ori!inar, active si determinant al activitatii economice, al productiei in !eneral

- eficienta sau rodnicia acesteia se masoara cu ajutorul productivitatii muncii. Productivitatea muncii are doua forme: a) productivitatea medie a (: + , productia realizata ( , factorul de productie munca exprimat in: nr. salariati, nr. muncitori, nr. ore$om lucrate, timp de munca consumat. b) productivitatea mar!inala a (: + , sporul productiei obtinute, calculat ca diferenta intre nivelul productiei din perioada curenta si nivelul productiei din perioada de baza ( , sporul factorului de productie (. -atura (P) ca &P insumeaza pamantul (din punct de vedere economic include si apa), resursele minerale si cele cosmice la care omul face apel pentru a produce bunuri economice. Potrivit stiintei economice natura ca &P se analizeaza prin prisma pamantului. Pamantul reprezinta un &P limitat, de!radabil prin poluare si utilizare irationala. Eficienta pamantului ca &P se masoara cu ajutorul productivitatii care imbraca doua forme: a) productivitatea medie a P: b) productivitatea mar!inala a P: Asemenea &P (, P este un &P primar,pri!inar. .apitalul ()) ca &P cuprinde acele bunuri produse prin munca si utilizate la producerea altor bunuri (Ex: materialul utilizat la confectionarea unei roc"ii). Elementele care formeaza ) ca &P # ) te"nic, ) real sau bunuri de productie. /upa modul cum participa la activitatea economica se inlocuiesc si se consuma diferitele elemente ale ) se impart in: a) ) fix: - cuprinde bunuri (masini, utilaje, instalatii, cladiri, calculatoare) care participa la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat (prin amortizare) si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare - supus uzurii - fizice datorata folosirii in timp si$sau actiunii unor a!enti naturali - morale datorata pro!resului te"nic (evolutia) b) ) circulant # cuprinde bunuri (materii prime, materiale, combustibili, ener!ie, apa) care participa la un sin!ur ciclu de productie, se consuma dintr-o data si se inlocuiesc cu fiecare nou ciclu de productie. Eficienta ) se masoara cu ajutorul productivitatii care imbraca doua forme: a) productivitatea medie a ): b) productivitatea mar!inala a ): . A!entii economici si fluxurile economice .ei care realizeaza activitatea economica prin faptele si actele lor poarta denumirea de a!enti economici. Acestia reprezinta totodata subiectii vietii economice.

Potrivit teoriei economice a!entii economici sunt intreprinderile, menajele, administratiile, bancile si exteriorul lumii. A!entii economici isi desfasoara activitatea pe baza unei divi"iuni a muncii care reprezinta specializarea a!entilor economici in executarea anumitor !enuri de activitati. 0ntreprinderile - formeaza lumea producatorilor, purtatorii ofertei - produc bunuri economice destinate vanzarii si au ca scop, ca finalitate obtinerea profitulu pentru acesta: a) cumpara &P: munca((), natura(P), capital()) b) combina &P: munca si capital (( si )) c) distribuie si vand marfurile prin intermediul pietei raspunzand astfel cerintelor consumatorilor d) obtinem profit din punct de vedere al firmei profitul se calculeaza ca diferenta intre venituri si c"eltuieli si poate fi brut si net$admis, dupa plata impozitelor si a taxelor e) creaza valoare adau!ata, respective diferenta intre venituri incasate si c"eltuieli catre furnizor /in punct de vedere economic valoarea adau!ata (1.A.) cuprinde salarii, impozite si taxe, amortizarea si profitul realizat in urma vanzarii bunurilor. f) efectueaza investitii respective c"eltuieli, fie pentru a initia o afacere, fie pentru a o dezvolta. *enajele: - cuprind populatia in sens lar! - formeaza lumea consumatorilor respective a purtatorilor cererilor - participa la activitatea economica ca &P ( si cu sumele economice - ca urmare a participarii la activitatea economica menajele obrin venituri care se impart in c"eltuieli pentru consum si economii - nu sunt omo!ene ci sunt formate din someri, pensionari, persoane casnice. Administratiile (institutii): - formeaza sectorul institutiilor - produc bunuri sub forma serviciilor fara a imbraca forma de marfa - desfasoara o activitate necomerciala - se impart in: a) administratiile publice (Ex: primariile, prefecturile, ministerele, institutiile de invataman public, sanatate, cultura, si!uranta sociala etc) au rolul principal in procesul de redistribuire a veniturilor redistribuirea veniturilor reprezinta procesul de preluare a unei parti din veniturile deja impartite si de acordare in sprijinul altor a!enti economici (Ex: fondul de somaj). 0si asi!ura resursele financiare din anumite taxe dar si din sume preluate pe cale le!ala de la unitati care apartin altor sectoare economice (Ex: .A', fondul de somaj) b) administratiile private (partidele politice, fundatiile) isi asi!ura resursele financiare din contributii care provin de la unitati ce apartin altor sectoare. Bancile: - formeaza sectorul institutiilor financiare - desfasoara o activitate comerciala produc servicii prestate clientilor pentru care obtin profit - joaca rolul de intermediar intre cei care au disponibilitati banesti si cei care au nevoie de aceste disponibilitati pe care le imprumuta - reprezinta principalii actori pe piata monetara alaturi de alte institutii financiare (Ex: societati de asi!urari). Exteriorul$restul lumii reprezinta totalitatea relatiilor economice externe care se deruleaza intre diferite tari (Ex: turism international).

0ntre a!entii economice se deruleaza un ansamblu de flu!uri economice care pot fi reale (Ex: bunuri economice). &irmele platesc impozite si taxe si in rest sucventii firmele produc bunuri economice. *enajele primesc salarii si platesc impozite si taxe ac"izitioneaza buniri destinate satisfacerii nevoilor.

II. Teoria comportamentului consumatorului


1. #tilitatea economica. Ec$ilibrul consumatorului 2. %ererea 1. *enajele formeaza lumea consumatorilor. 0n centrul comportamentului consumatorului se afla utilitatea economica. 0n sens economic utilitatea reprezinta satisfactia pe care considera ca o va resimti un consummator in urma consumului unei anumite cantitati dintr-un bun economic in conditiile date de loc si de timp. 0n sens economic utilitatea are un caracter subiectiv in sensul ca depinde de raportul pe care un anumit consummator il stabileste intre cantitatile unui anumit bun si nevoile sale. 2ipolo!ia utilitatii economice a) #tilitatea individuala - reprezinta satisfactia pe care o aduce consumul unei cantitati dintr-un bun (prima ti!ara dintrun pac"et de ti!ari). Pe masura ce consumul dintr-un bun creste utilitatea individuala scade. b) #tilitatea totala 32 # reprezinta satisfactia pe care o aduce consumul unor cantitati successive dintr-un anumit bun. c) #tilitatea marginala 3m! # reprezinta satisfactia suplimentara resimtita in urma consumului unei cantitati in plus dintrun anumit bun. /in punct de vedere matematic: 3m! , 32 , sporul utilitatii totale 4 , sporul cantitatii consumate dintr-un bun. Analiza corelatiei: 32 # 3m! 4 5 6 8 : 9 ; < 5 7 66 6: 69 69 6: 32 3m! 7 9 8 6 5 -6

Pe masura ce consumul dintr-un bun creste 32 creste, ramane constanta dupa care scade, 3m! scade tot timpul # 3m! poate fi nula (cand 32 este constanta) si c"iar ne!ative (32 scade). /atorita limitarii resurselor consumatorul va alle!e din doua variante, de exemplu, varianta cea mai optima din punct de vedere al preferintelor, al preturilor si venit. Aceasta varianta optima ii asi!ura consumatorului ca si in viata un ec"ilibru, respective o maximizare a satsifactiei. /in punct de vedere matematic ec"ilibrul consumatorului se asi!ura daca sunt indeplinite cumulative urmatoarele doua conditii:

P , 95 lei P , 85 lei 1/ , venitul disponibil al consumatorului 3m! , 3m! , unitatile mar!inale ale celor doua bunuri Tip 1 Problema examen 7$:5 A, B , = 3m! , 85 # A 3m! , 6> # 8B P , P , 8.555 u.m. 1/ , 65555 u.m.

2. .ererea reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun economic pe care un a!ent economic (toti a!enti economici) este dispus (sunt dispusi) sa o ac"izitioneze in functie de pretul sau unitar de vanzare si alti factori care o influenteaza, astfel putem vorbi despre o cerere individuala respective o cerere totala (o cerere a pietei). Evolutia cereri se afla sub influenta unori factori, si anume: a) pretul unitar de vanzare b) venitul consumatorului c) numarul consumatorilor (cumparatorilor) d) preferintele si intensitatea nevoilor consumatorilor e) preturile altor bunuri. .ei mai importanti factori care influenteaza evolutia cererii sunt pretul unitar de vanzare si venitul consumatorului. Analiza cererii presupune cunoasterea urmatoarelor concepte: a) &egea generala a cererii potrivit careia intre pretulunitar de vanzare si cantitatea ceruta dintrun bun exista o relatie ne!ative: creste pretul scade cantitatea ceruta, scade pretul creste cantitatea ceruta. b) &unctia cererii imbraca forma: . ,a#bP . , cantitatea ceruta dintr-un bun (4) a, b , doua constante P , pretul unitar al bunului 4 ,,-? , releva relatia ne!ativa pr@t # cantitate ceruta c) /ia!rama cererii (reprezentarea !rafica a functiei cererii in raport de pretul unitarA de vanzare) Ex.: . , < # P P ,6 . ,; P ,8 . ,9 P ,: . ,: P ,9 . ,8 P ,; . ,6

Bradul de sensibilitate a cererii la modificarea factorilor care o influenteaza poarta denumirea de elasticitate a cererii, aceasta se masoara cu ajutorul coeficientului de elasticitate. /eoarece pretul unitar de vanzare si venitul consumatorului sunt cei mai importanti factori care influenteaza evolutia cererii, teoria economica analizeaza doi coeficienti de elasticitat

%oeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret

C. , modificarea procentuala a cantitatii cerute Ex: - daca cantitatea ceruta dintr-un anumit bun creste cu :C - daca cantitatea ceruta dintr-un anumit bun scade cu :C CP , modificarea procentuala a pretului

C , :C C . , -:C

0n functie de marimea coeficientului de elasticitate a cererii in functie de pr@t intalnim cinci situatii: a) la un coeficient supraunitar () D6) cererea este elastica la pret. 0n realitatea economica aceasta cerere este specifica bunurilor care nu sunt de stricta necesitate pentru consummator. b) la un coeficient subunitar E) (5,6)F cererea este inelastica la pret. 0n realitatea economica aceasta cerere este specifica bunurilor de stricta necessitate pentru consummator. c) la un coeficient e!al cu 6 cererea este unitara la pret. 0n aceasta situatie la o modificare a pretului cantitatea ceruta se modifica in sens contrat dar cu aceasi intensitate. d) la un coeficient e!al cu 5 cererea este perfect inelastica la pret. 0n aceasta situatie pretul nu se modifica. e) la un coeficient e!al infinit cererea este perfect elastica la pret. %oeficientul de elasticitate a cererii la venit

0ntalnim trei situatii: a) cerere elastica la venit () , 6$supraunitar) b) cerere inelastica la venit ) (5,6) c) cerere unitara la venit (coeficient , 6) .oeficientul de elasticitate a cererii la venit poate lua: a) valori pozitive # in cazul bunurilor denumite de catre teoria economica ca bunuri normale b) valori ne!ative # in cazul bunurilor denumite de catre teoria economica drept bunuri inferioare. Tip 2 Problema examen 89$:9 /aca pretul unitar al unui bun scade cu 65C, iar cantitatea ceruta creste cu :5C, determinati elasticitatea cererii in raport de pr@t. .e efect va avea scaderea pretului unitar asupra venitului vanzatorului=

CP , -65C C. , :5C 'caderea pretului va avea ca efecte cresterea venitu

III. Teoria comportamentului producatorului


1. 'ferta 2. %osturile de productie. Tipologie 1. 0ntreprinderile formeaza lumea producatorilor, produc bunuri economice destinate vanzarii, totodata producatorii sunt purtatorii ofertei. Gferta reprezinta cantitatea dintr-un bun economic pe care un producator (toti producatorii) este dispus (sunt dispusi) sa o produca sis a o comercializeze in functie de pretul sau unitar de vanzare si alti factori care o influenteaza. /esi!ur, oferta reprezinta doar o parte din productia totala deoarece nu tot ceea ce se produce se si ofera pe piata. Evolutia ofertei se afla sub influenta unor factori, si anume: a) pretul unitar de vanzare b) costul unitar si mar!inal de productie c) numarul producatorilor d) nivelul taxelor si impozitelor e) nivelul sucventiilor acordate. Analiza ofertei presupune cunoasterea urmatoarelor oferte: a) &egea generala a ofertei potrivit careia intre pretul unitar de vanzare si cantitatea oferita dintr-un bun exista o relatie pozitiva: creste pretul si cantitatea oferita, scade pretul scade si cantitatea. b) funcia ofertei imbraca forma: G ,a%bP c) /ia!rama ofertei in functie de pretul unitar de vanzare G P P P P ,8%P ,6 G ,8 G ,: G ,9 G ,: ,9 ,; ,<

Bradul de sensibilitate a ofertei la evolutia factorilor care o influenteaza poarta denumirea de elasticitate, aceasta se masoara cu ajutorul coeficientului de elasticitate. /eoarece pretul uinitar de vanzare si costul (unitar si mar!inal) sunt principalii factori care influenteaza evolutia ofertei. .alculam doi coeficienti de elasticitate: %oeficientul de elasticitate a ofertei la pret

0n functie de marimea coeficientului intalnim cinci situatii: a) oferta elastica la pret (coeficient supraunitar) b) oferta inelastica la pret (coeficient subunitar) c) oferta unitara la pret (coeficient , 6) d) oferta perfec inelastica la pret (coeficient , 5) e) oferta perfect elastica la pr@t %oeficientul de elasticitate a ofertei la cost

.2* , costul unitar de productie$costul total mediu

2. 2otalitatea c"eltuielilor efectuate de catre producator cu producerea, vanzarea si depozitarea bunurilor economice poarta denumirea de costuri de productie. Aceste costuri de productie trebuie sa se re!aseasca in pretul de vanzare pentru a se putea continua activitatea economica. Potrivit teoriei economice distin!em urmatoarele cate!orii de costuri de productie: a) dupa forma lor economica intalnim: - costuri materiale (Ex: costuri cu materii prime, materiale, combustibili, ener!ie, apa) - costuri salariale - alte costuri de productie (c"eltuieli cu protocolul, amenzi, impozite si taxe etc) b)dupa le!atura lor cu evolutia productiei deosebim: - costuri fixe (.&) cuprin c"eltuieli care pe termen scurt raman relative nesc"imbate independent de modificarea volumului productiei, si anume: c"irii, dobanzi, iluminatul unitatii, incalzitul acesteia, amortizarea capitalului fix si salariile personalului te"nicoadministrativ. (a o productie e!ala cu 5 costurile fixe au o valoarepozitiva dar diferita de 5. - costurile variabile (.1) cuprind c"eltuilei care pe termen scurt se modifica in raport de modificare a productiei dar nu neaparat direct proportional, si anume: materii prime, materiale, combustibil, ener!ie, apa si salariile personalului direct implicat in productie. 0ntalnim trei situatii: - la o productie , 5, costurile variabile , 5 - daca productia creste costurile variabile cresc - daca volumul productiei scade costurile variabile scad - costurile totale (.2) se calculeaza folosind mai multe metode de calcul printer care:

.2 , .& % .1 (la o productie e!ala cu 5 .1 , G .2 , . % . % alte c"eltuieli

.2 , .&)

c) raportand diferite cate!orii de costuri (.2, .&, .1) obtinem: - costurile fixe medii$unitare .&* , /eoarece costurile fixe sunt constante intre evolutia volumului productiei si .&* exista o relatie ne!ative. - costurile variabile medii$unitare .1* , - costurile total medii$unitare .2* , .&* % .1* d) raportand sporul costurilor totale la sporul productiei obtinem costurile marginale .m! , .2 , sporul costurilor totale + , sporul productie