Sunteți pe pagina 1din 18

CURS INTRODUCTIV

ECONOMETRIE


Ce este econometria?
1930 ia fiint la Cleveland Societatea de Econometrie

1933 apare revista Econometrica

Termenul de econometrie a fost introdus de Ragner Frisch (1933) i
provine de la
eikonomia economie
metren msur



Ce este econometria?
-Definitia 1: Experienta a aratat ca fiecare din
cele trei puncte de vedere: al statisticii, al teoriei
economice si al matematicii reprezinta o conditie
necesara, dar nu si suficienta pentru o intelegere
efectiva a relatiilor cantitative din economia
moderna.Unificarea lor este singura care asigura
eficienta. Econometria este tocmai aceasta
unificare. (Ragnar Frish,1933 Econometrica)
-Definitia 2: Econometria este stiinta sociala in
care instrumentele teoriei economice,
matematicii si inferentei statistice sunt aplicate
in analiza fenomenelor economice
De ce studiem econometria?
Teoria economica face presupuneri sau
ipoteze
Nu furnizeaza informatii referitoare la
intensitatea legaturii intre variabile sau la
forma legaturii
Exemplu: Legea Cererii: Prin reducerea
pretului unui bun se asteapta ca sa creasca
cererea pentru respectivul bun.
Econometria permite realizarea verificarii
teoriilor economice si dezvoltarea acestora
Obiectivele econometriei
Formularea modelelor econometrice pentru:
estimarea relatiilor economice
testarea validitatii teoriilor sau ipotezelor
economice
evaluarea politicilor guvernamentale
Utilizarea modelelor econometrice pentru:
previziuni
anticiparea efectului unor decizii in vederea
alegerii celei mai bune politici
Model economic versus model econometric
Modelul econometric reprezint o imagine
simplificat a relaiilor dintre variabilele
economice care privete att reprezentarea
anatomic a proceselor economice (definirea
variabilelor) ct i descrierea fiziologic (relaii,
conditionari, mecanisme de functionare).
Modelul econometric este un model economic ai
carui parametrii pot fi estimati daca modelul a fost
formulat corect.
Etapele demersului econometric
Principalele etape sunt:
delimitarea ipotezelor din teoria
econometric ce urmeaz a fi testate;
formularea matematic a ipotezelor
economice;
specificarea modelului econometric;
culegerea datelor;
estimarea parametrilor;
predicia pe baza modelului;
interpretarea rezultatelor (concluzii si
recomandari)
Tipologia si structura modelelor econometrice
X


Y
S
Unde

- volumul ieirilor

- factori care
influeneaz ieirile
( )
n i
i
y Y
,..., 1 =
=
( )
m j
j
x X
,..., 1 =
=
Tipologia si structura modelelor econometrice
Tipologie:
CDup tipul legturii dintre Y i X:
-Modele deterministe
permit analiza pe factori, n timp sau spaiu, a
evoluiei proceselor economice Ex: Q=W*L


-Modele nedeterministe (econometrice)
descriu legtura statistic sau stohastic dintre
intrile i ieirile sistemului

( ) c + = X f Y
( ) X f Y =
Tipologia si structura modelelor econometrice
Tipologie (continuare):
CDup numrul factorilor luai n considerare:
-Modele unifactoriale


-Modele multifactoriale



CDup forma legturii dintre variabila rezultatativ i variabilele
cauz:
-Modele liniare
-Modele neliniare
( ) c + = x f y
( ) c + =
m
x x x f y ,..., ,
2 1
Tipologia si structura modelelor econometrice
Tipologie (continuare):
CDup modul de considerare a factorului timp (t):
-Modele statice (dependenele dintre Y i X sunt considerate
la acelai moment de timp)
-Modele dinamice
cu variabila t ca variabil explicativ


autoregresive


cu decalaj
( )
t
t x f y c + = ,
( )
t k t
y x f y c +

= ,
( )
t k t
x
t
x
t
x f y c +

= ,...,
1
,
Tipologia si structura modelelor econometrice
Tipologie (continuare):
CDup numrul de ecuaii:
-Modele cu o singur ecuaie-toate modelele prezentate
-Modele cu ecuaii multiple

= + + + + + + +
= + + + + + + +
= + + + + + + +
n m nm n n n n n
m m n n
m m n n
X c X c X c Y Y b Y b
X c X c X c Y b Y Y b
X c X c X c Y b Y b Y
c
c
c
... ...
... ...
... ...
2 2 1 1 2 2 1 1
2 2 2 22 1 21 2 2 1 21
1 1 2 12 1 11 1 2 12 1
Tipologia si structura modelelor econometrice
Structura modelelor econometrice:
Relaiile statistice pot fi:
-Relaii de identitate (deterministe): VND=C+I
-Relaii de comportament: C= a +bV
-Relaii tehnologice: Functia de productie Cobb Douglas
-Relaii instituionale:impozitul pe venit
Variabilele economice, n raport cu sistemul sunt:
-Endogene variabilele dependente
-Exogene variabilele independente din punct de vedere al
sistemului
Datele primare pot fi:
-de tip profil (date de tip seciune)
-de tip serii de timp
-de tip panel
Tipuri de date
Date tip serii de timp: reprezinta rezultatele unor masuratori
efectuate asupra unitatilor populatiei studiate de-a lungul timpului, la
momente succesive sau la anumite intervale de timp (zilnic, saptamanal,
lunar,anual)
Exemplu: Consumul si venitul disponibil pentru Malaysia intre 1990-
1992

Anul Consumul Venitul
disponibil
1990 60 130
1991 64 138
1992 68 148
Tipuri de date
Date tip profil (cross sectional data): reprezinta rezultatele
unor masuratori efectuate la un moment dat asupra uneia sau mai
multor variabile , pe multimea unitatilor populatiei.
Exemplu: Consumul si venitul disponibil pentru diferite tari din Asia in
1990
Tara Consumul Venitul
disponibil
Malaysia 60 130
Indonesia 82 120
Thailanda 75 100
Singapore 100 230
Tipuri de date
Date tip panel: reprezinta combinatii ale datelor de tip profil si ale datelor de
tip serii de timp. Ele sunt rezultatul unor masuratori efectuate, atat pentru
toate unitatile individuale, cat si de-a lungul timpului.
Exemplu: Consumul si venitul disponibil pentru diferite tari din Asia in
perioada 1990-1992
Anul Tara Consumul Venitul disponibil
1990 Malaysia 60 130
1990 Indonesia 82 120
1990 Thailanda 75 100
1990 Singapore 100 230
1991 Malaysia 64 138
1991 Indonesia 85 127
1991 Thailanda 85 130
1991 Singapore 103 237
1992 Malaysia 68 148
1992 Indonesia 92 132
1992 Thailanda 94 135
1992 Singapore 116 250
Transformari asupra datelor primare
Rafinarea datelor urmrete asigurarea
consistenei, relevanei i comparabilitii datelor. Se
ralizeaz prin:
-recalcularea datelor dup metodologii care au ca
ieire date comparabile
-interpolarea sau completarea datelor omise
-extrapolarea (completarea datelor omise la capetele
seriilor de timp)
-ajustarea datelor
Transformari asupra datelor primare
Prelucrarea primar a datelor Se ralizeaz prin:
-Centrarea observaiilor substituire valorilor fiecrei observaii cu
o valoare reprezentnd abaterea valorii originale fa de medie



-Standardizarea observaiilor se substituie valoarea individual
a fiecrei variabile cu o valoare reprezentnd raportul individual
dintre valoarea centrat i abaterea standard a respectivei variabile.
i ki
c
ki
x x x =
i
i ki
s
ki
s
x x
x

=