Facultatea: Limbi si Literaturi straine

Denumirea disciplinei: Introducere n filologia romanica

Coordonator:
Anatol CIOBANU , ef Catedra LRLGR, dr. hab., prof. univ.
,USM.
e-mail:

Cod
Credit
e
Specialitate
Semes
trul
Total
ore
Teorie
Semin
ar
Labor
ator
Lucru
individu
al
F.03.A.020
F.03.A.021
2 Limba francezafengleza !!! 60 16 1+ 30

Descrierea disciplinei
Obiectul n cauz ocup un loc din cele mai prestigioase n formarea specialistilor filologi, care
urmeaz a preda (n nvtmntul preuniversitar si universitar) una sau mai multe limbi romanice.

Obiective
Obiectivele generale graviteaz n jurul temelor principale ale cursului (vezi infra, punct.IV). Aici
vom mentiona doar cteva dintre ele, cum ar fi: constientizarea importantei cursului audiat; intelegerea
modului de formare, crestere si descrestere a limbii latine clasice si vorbite n Imperiul Roman, cnd
Roma devenise Regina mundi, Caput Orbis Terrarum, Urbs aeterna; aventura vechilor romani de a
romaniza un supra-vast teritoriu cucerit (de 3.300.000 km2) din Europa, Africa, Asia, Caucaz etc.;
reflectii asupra variatelor opinii cu privire la originea limbilor romanice (rolul elementului germanic
pentru limba francez, al elementului arab pentru limba castilian-spaniol, al elementului Slavic
pentru limba romn de la nord de Dunare si pentru dialectele acestei limbi de la sud de Dunre:
aromn, istroromn, macedoromn); cum si de ce s-a produs migratia popoarelor, care pan la urm a
condus la prbusirea Imperiului Roman (a. 476 a.e.n.); rolul latinei medievale n trile neoromanice,
germanice, slave etc., unde se spunea: ,Savoire le Latin c'est tout savoire"; rolul unor scoli lingvistice si
al unor savanti la studierea problemelor de romanistic: Fr. Diez (printele filologiei romanice), W.
Meyer-Lubke (principele filologiei romanice), A. Meillet, Ch. Bally, A. Sechehaye, H. Schuchardt, C.
Vossler, B. Croce, L. Spitzer, A. Martinet, E. Coseriu, C. Tagliavini, R. Budagov, T. Repina, Gh.
Stepanov, V. Gak, I. Iordan, Al. Rosetti, E. Referovskaia etc.

Finaliti de studii
La finele cursului studen[ii vor fi capabili:
Facnd cunostint cu disciplina "Introducere in filologia romanic studentii si vor da seama de locul
fiecrei limbi n ansamblul glotic att din grupul limbilor romanice, ct si din grupul celorlalte limbi
neoromanice. Mai mult dect atta, nsusirea disciplinei "Romanistica" va ajuta studentilor s nteleag
mai bine att istoria neamului nostru, cit si a popoarelor: francez, spaniol, italian, portughez etc., s
vad evolutia limbilor romanice actuale, rspndirea lor teritorial si numeric si multe alte probleme
(vezi infra).



1
Pre-recuzite (precondi[ii)
Din aceast "Introducere..." studentii afl (si se conving) c limba latin vulgar a generat, dup
cderea Imperiului Roman (a. 476 i.e.n.) aparitia treptat a limbilor neoromanice, inclusiv romna;
simbioza romano-local, interferentele lingvistice, mprumuturile (cci nici o limb nu se dezvolt sub
un capac de sticl zicea A. Martinet, marele lingvist francez), diversele si specificile conditii istorice
si socio-culturale (dupa Meyer-Lubke) au facut ca pe ruinele ntinsului imperiu (n Europa: de la
Moldova pn la Portugalia, de la Sicilia pin la Belgia) s se nasc de la aceeasi mater mai multe
limbi, fiecare cu specificul ei fonetic (sonor), lexical, morfologic si sintactic. Desi latina este
fundamentul orisicrei limbi romanice, totusi romnul zice cal, fr. cheval, it. cavallo, sp. caballo, port.
cavalo; sau: rom. plug, fr. charrue, it. aratro, sp. arado, port. charrua.
Evaluarea curent
(Nodalitatea, formele concrete pentru disciplina data)
Not. Evaluarea sumativa sumar se face prin teste dup modelul stabilit. Ele se anexeaz la prezenta
Programa analitic la disciplina Introducere n filologia romanic".
Model al

testului preconizat pentru evaluarea curent:
TEST nr. 1
1. Indi cat i unel e t rsturi li ngvi sti ce most enite di n l i mba latin n li mbi le romanice
act uale.
2. Defi ni ti conceptul de subst rat n corelat ie cu cel de superstrat si adstrat . Cum se
mani fest unel e element e de substrat n struct ura li mbi lor romani ce?
3.Selectati din textul Les serments de Strasbourg" (a. 842) mostre care s ilustreze
sonorizarea oclusivelor surde intervocalice, sistemul bicazual n vechea francez, modelul
sintetic de formare a viitorului indicativ. Ce fenomene aprute pe teren romanic nu se
atest, deocamdat, n perioada n care a fost elaborart textul vizat?
4. Ci t i t i st udi ul l ui E. Coser i u , Geogr af i a l i ngvi st i c" ( A se vedea: E.Coseriu,
Lingvistica din perspectiv spatial si antropologic, Chisinau, 1994). Ce procedee ale
metodei mentionate relev E. Coseriu? n ce rezid utililitatea acestei metode la studierea
limbilor romanice?


Evaluarea final de examen
(Nodalitatea, formele concrete de evaluare la examenul de curs, de licen[a, de masterat)
Evaluarea finala va consta un examen la sfirsitul semestrului.
Frecvena
(Nodalitatea de luare n considera[ie a frecven[ei)
Frecventa studentilor 100
Coninutul cursului
(Enumerarea tuturor temelor la disciplina data)
Condi i i l e i stori ce pri i nd ormarea areal ul ui romani c: Romani a ca noi une generi ca
i ncl uzi nd teri tori i l e stapi ni te de romani . Caracteri zarea general a a peni nsul ei Ital i ce si a
Greci ei ,Magna Greci a,. Popoarel e de pe peni nsul a : umbri i , sabi ni i , etrusci i , l ati ni i , asci i ,
eci i etc. Col oni i l e grecesti di n bazi nul Mari i medi terani ene, Ari ca de Nord.
lormarea Romei si consol i darea Statul ui Romaan. Lati umul si Legenda despre ondarea
Romei . Peri oada regal a ,53 i . e. n-510 i . e. n,, republ i cana ,510-i . e. n-2 i . e. n,, i mperi al a ,2

2
i . e. n-46 i . e. n,. Caracteri zarea acestor peri oade i n pl an i stori co-soci al , cul tural si
l i ngi sti c.
Romani zarea popoarel or cuceri te de catre romani , cai l e de romani zare, pol i ti ca Romei i n
probl ema romani zari i , di ersi tatea gradul ui de romani zare, speci i cul romani zari i unor
regi uni ca Iberi a, Gal l i a, Daci a s. a. , ri al i tatea ci i l i zai i l or el i ne si romane, reol ta unor
popoare cuceri te i mpotri a asi mi l ari i l i ngi sti ce orate di n partea romani l or, parasi rea de
catre romani si soarta poporul ui romani zat de pe acest teri tori u: autohtona` si cea
mi grai oni sta`, ormarea Daci ei Aurel i ene.
Lati na cl asi ca si cea popul ara ,opi ni a saantul ui pol onez \i tol d Manczac La l i ngue
romai ne commune: l ati n ul gai re ou cl assi que Reue romane` Copenhague, 194, nr. 2,,
uni tatea si nonuni tatea l ati nei ul gare, peri odi zarea l ati nei ul gare, i zoarel e pri nci pal e de
studi ere a ei ,gl osel e, shol i i l e, i nscri pi i l e, l i terature l ai ca s i de cul t, Appendi x Probi `- ca
monument i ndi spensabi l pentru studi erea eol ui ei unor enomene de l i mba l ati na,, rol ul
l i mbi i l ati ne cl asi ce ,scri se: sermo l i tterari s, i n stadi ul i nci pi ent al ormari i cul turi l or si
l i mbi l or romani ce nai onal e: Saoi r l e Lati n- c' est tout saoi r ,sec. XII-XVIII,,
consonanti smul si ocal i smul l ati n si rel exel e acestora i n l i mbi l e romani ce.
Resurse bibliografice
(Ninimum 5, maximum 7 - izvoare de baza)
1. Bourciez Ed. Elements de linguistique romane. Paris, 1946 (traducere n rus,
Moscova, 1952).
2. Coseriu E. Limba romn n fata Occidentului. Cjuj-Napoca, 1994.
3. Coseriu E. Lingvistica din perspectiv spatial si antropologic. Chisinau, 1994.
4. Dumitrescu Ctlin. Torna, torna, fratre precizri bibliografice. // Analele
Universittii din Craiova. Seria stiinte filologice. Lingvistica, anul XVIII, nr. 1-2, 1996,
p.37-41.
5. Guicu Simona. Limba si civilizatia francez n opera lui I.L. Caragiale // Limbaje si
comunicare, vol. VI, Partea I. Suceava, 2003, p. 347-357.
6. Iancu Victor. Consequens linguistiques de la colonisation romaine de la Dacie. //
Buletin Stiintific al

Universittii de Nord din Baia-Mare. Fasc. Filologie, seria A, vol. XV,
2005. Baia-Mare: Editura Universittii de Nord Baia-Mare, 2005.
7. Iberiea. Cultura de los pueblos de la peninsula Iberiea. Leningrad, 1983.



TEMATICA SI REPARTIZAREA ORIENTATIV A ORELOR
a)Tematica si repartizarea orientativ a prelegerilor

Nr.

Continuturi
Nr. de ore
1. Introducere. Obiectul si sarcinile cursului. 0,5
2. Caracterizarea numeric si teritorial a limbilor romanice.
Controverse privind aspectul cantitativ al limbilor romanice
actuale (limba literar, dialect, grai).

1
3. Conditiile istorice privind formarea arealului romanic: Romania
ca notiune generic incluznd teritoriile stpnite de romani.
2

3
Caracterizarea general a peninsulei Italice si a Greciei (Magna
Grecia). Popoarele de pe peninsul : umbrii, sabinii, etruscii,
latinii, ascii, ecvii etc. Coloniile grecesti din bazinul Mrii
mediteraniene, Africa de Nord
4. Formarea Romei si consolidarea Statului Romaan. Latiumul si
Legenda despre fondarea Romei. Perioada regal (753 .e.n-510
. e. n), republican (510-.e.n-27 .e.n), imperial (27 .e.n-476
. e. n). Caracterizarea acestor perioade n plan istorico-social,
cultural si lingvistic.
1
5. Cuceririle romanilor n peninsula Apenin, asimilarea lingvistic
si etnic a popoarelor cucerite, preluarea de la acesrea a valorilor
lingvo-culturale n sens larg. Contactul cu entruscii si
consecintele lui. Roma ca urbs aeterna, Regina mundi; Caput
orbis terrarum.
2
6. Expansiunea romanilor n afara peninsulei Italice, pe continentul
European, African, si Asiatic (ocuparea Siciliei, Sardiniei,
Corsicii, Macedoniei, Iberiei, Greciei, Cartaginei; alte teritorii
ca: Dalmatia, Fracia, Siria, Pontul, Tracia, Egiptul, Moesia,
Panonia s.a. ). Politica lingvistic a romanilor fat de popoarele
cucerite.
1,5
7. Rzboaiele romano-dacice. Din istoria Dacilor si a regatului dac
de la Burebista la Decebal; monumentele Tropaeum Traiani
(Adanclisi) si Forul lui Traian (Columna) ca piese de istorie si de
art.
1
8. Romanizarea popoarelor cucerite de ctre romani, cile de
romanizare, politica Romei n problema romanizrii; diversitatea
gradului de romanizare; specificul romanizrii unor regiuni ca
Iberia, Gallia, Dacia s. a. ; rivalitatea civilizatiilor eline si romane;
revolta unor popoare cucerite mpotriva asimilrii lingvistice
fortate din partea romanilor; prsirea de ctre romani si soarta
poporului romanizat de pe acest teritoriu: autohton si cea
migrationist; formarea Daciei Aureliene.
2
9. Migratiaa popoarelor barbare (germanice, mongolo-turcice si
slave) n europa; conditiile (contradictiile) social-economice si
poletice n Imperiul Roman;divizarea Imperiului n Imperiul
Roman de Apus si Impreriul Roman de Rsrit (Bizantul);
asezarea popoarelor barbare (franci, burgunzi, goti, ostrogoti,
vandali, langobarzi s. a. ) pe pmnturile Imperiului Roman;
sosirea bulgarilor, maghiarilor, arabilor, n Europa; destrmarea
si prbusirea Imperiului Roman de Asfintit (a. 476 .e.n).
2
10. Soarta de mai trziu a popoarelor fostului Impreriu Roman;
conturarea ramificatiilor etnolingvistice: galo-romanic, italo-
romanic, ibero-romanic, balcano-romanic (daco-romanic);
conditiile istorico-sociale de mai trziu (sec. VII-XIV);
diferentierea dialectic a Romaniei si consolidarea treptat a
limbilor neoromanice.
1
11. Slavii n Balcani, inclusive n Dacia; elemental slavic n graiurile
(dialectele) est-romanice si n limba romn.
2
12. Problema originii limbilor romanice; cile de explicare a
deosebirilor transante ntre limbile romanice: teoria etnologic
1

4
(G. Ascoli, H. Schuchardt), teoria dialectologic (G. Mohl),
teoria cronologic (G. Grober), teoria spatial-geografic (M.
Batoli), teoria social-istoric (W. Meyer-Lybke), teoria
structural (K. Togeby) s.a.
13. Substratul, suprastratul, (superstratul) si adstratul si rolul
acestora n conturarea fizionomiei fiecrei limbi neoromanice.
1
14. Latina clasic si cea popular (opinia savantului polonez Witold
Manczac La lingue romaine commune: latin vulgaire ou
classique? Revue romane Copenhague, 1974, nr.2); unitatea si
nonunitatea latinei vulgare; periodizarea latinei vulgare;
izvoarele principale de studiere a ei (glosele, sholiile,
inscriptiile, literature laic s ide cult; Appendix Probi- ca
monument indispensabil pentru studierea evolutiei unor fenomene
de limb latin); rolul limbii latine clasice (scrise: sermo
litteraris) n stadiul incipient al formrii culturilor si limbilor
romanice nationale: Savoir le Latin- c' est tout savoir (sec. XII-
XVIII); consonantismul si vocalismul latin si reflexele acestora
n limbile romanice.
2
15. Problema clasificrii limbilor romanice; opiniile (conceptia) lui
Dante, Raynouard, Diez, Ascoli, Meyer-Lybke, Serghievski,
Rohlfs, Tagliavini, Coseriu, Budagov, Borodina, Alanso, Iordan,
Corlteanu s. a. ; teoria variantelor unor limbi neoromanice (acad.
Gh. Stepanov).
2
16. Scurt istoric privind formarea unor state neoromanice (Spania,
Portugalia, Franta, Elvetia., Belgia, Italia, Romnia, Republica
Moldova) si caracterizarea lor etnolingvistic la ora actual;
privire general asupra primelor monumente scrise n aceste
limbi: Les sermants de Strasburg (842), Cantar de mio Cid
(1140), Testamenta de D. Alfonso II (1214), Chanson de
Roland (sec. XI), Placido capuana (960), Scrisoarea lui Neacsu
(1521)s. a.
1
17. Rspndirea limbilor romanice moderne pe alte continente:
America Latin, Africa, Asia etc.; Particularittile limbilor
romanice transplantate pe teritoriile europene (devieri de la
standardul literar la nivel de lexic, fonetic, paradigmatic si
sintagmatic).
2
18. Limba spaniol a safarzilor si rolul ei n studierea limbii spaniole
vechi, limbile creolice, cauzele aparitiei acestora n vastele
colonii.
0,5
19. Limba romn n sistemul limbilor romanice (afinitti, tangente
si deosebiri specifice la toate nivelele); subdialectele ei nord-
dunrene (moldovenesc, muntenesc, bntean, crisean,
maramuresean) si dialectele sud-dunrene (aromn, istro-romn,
megleno-romn), teria antistiintific si eronat despre asa-zisele
dou limbi romanice de Est: romneasc si moldoveneasc.
1
20. Actele lingvistice despre limb adoptate n 1989 (cu privire la
statutul limbii de stat, cu privire la revenirea la grafia latin si cu
privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii
Moldova) si implementarea lor n toate sferele vietii publice din
R. M.
1

5
21. Precursorii filologiei (lingvisticii) romanice (Fr. Diez- printele
si W. Meyer-Lybke- principele ei); Militarea (lupta) n sattele
romanice n sec. XIV-XVII pentru limbile nationale independente
si de sine stttoare fat de Lingua mater- limba latin; studiul
lui Dante Aligheri De vulgare eloquentia; crearea academiilor
nationale cu sarcina primordial de a ntocmi gramatici,
dictionare si norme literare: Academia de la Crusca-1583;
Academie Fransaise -1634 s.a. Real Academia-1713; Rolul
academiei din Bucuresti (prima scoal superioar din Moldova-
1835-1847) n elaborarea normelor unice literare pentru limba
romn vorbit pe tot masivul daco-roman.
1
22. Lingvistica romanic n sec. al XIX-lea: scoli, curente, doctrine;
studierea comparative-istoric a limbilor romanice (Fr. Diez, W.
Meyer-Lybke, G. Paris s.s.); scoala neogramaticienilor (Hermann
Osthoff, K. Brugman, H. Paul) s.a.
1
23. Lingvistica romanic din sec. al XX-lea: directii noi de cercetare:
scoala sociolingvistic (F. de Saussure, A. Meillet, CH. Bally, A.
Sechehaye s. a. ), scoala idealist-stilistic (K. Vossler, B. Croce,
E. Lerch, L. Spitzer s.a.), scoala Worter und Sachen (R.
Meringer, H. S. Schuchart), scoala structuralist (L. Tesniere
s. a.), scoala functional (A. Martinet s.a.); congrese,
simpozioane, conferinte, publicatii periodice s.a.; figure de
romanisti celebri din ultimele decenii ale secolului trecut: E.
Coseriu, C. Togliavini, B. Pottier, J. Dubois, A. Martinet, G.
Guillaum, B. Nigliorini, Gh. Stepanov, V. Gah, C. Vasilieva,
Svede, T. Repina, R. Budagov, I. Iordan, Al Rosseti.


a) Tematica si repartizarea orientativ a seminarelor

Nr.

Continuturi
Nr. de ore
1. Vocalismul latinei-limba de origine a idiomurilor romanice. 2 ore
2. Cantitatea vocalelor latinesti. Modificri ale vocalelor n latina
trzie.
2 ore
3. Accentul n latin si n limbile romanice 2 ore
4. Diftongii n latin si n limbile romanice. 2 ore
5. Modificri pozitionale si combinatorii ale vocalelor. Sincopa,
apocopa, asimilarea, disimilarea etc.
2 ore
6. Modificri ale consoanelor n latina trzie. Reducerea consoanelor
si a grupurilor consonantice n diverse pozitii (diereza, amutirea
consoanelor finale etc. ).
2 ore
7. Asimilarea si disimilarea consonantic n limba latin si n
limbile romanice.
2 ore
8. Tipurile disimilrii consonantice (betacismu, vetacismul,
rotacizarea, derotacizarea s.a.).
2 ore
9. Palatalizarea consoanelor si a grupurilor consonantice n latin si
n limbile romanice.
2 ore

6
10. Formarea africatelor n latina trzie si evolutia lor n limbile
romanice.
2 ore
11. Analiza textului Appendix Probi 4 ore
12. Analiza textului Scrisoarea lui Neacsu 2 ore
13. Analiza textului Les serments de Strasbourg. 4 ore
14. n total: 30 ore

OBIECTIVE DE REFERINT SI CONTINUTURI
a) la prelegeri
Obiective de referint
Continuturi
s-si imagineze disciplina n glob;
s nteleag importanta ei pentru
specialitatea si profesia aleas de
profesor de liceu la limba si literatura
romn;
s-si formeze o viziune proprie asupra
asimilrii de mas (glotice si etnice) a
popoarelor cucerite de romani;
s nteleag rolul osmozei n procesul
de romanizare si stabilire a limbii kone
si mai apoi a limbilor neoromanice;
s realizeze c migratia popoarelor
barbare (germanice, tataro-mongolice,
slavice, fino-undrice s. a. ) si-a lsat o
amprent adnc n fizionomia limbilor
neoromanice;
s-si dea seama c civilizatia roman
(limba latin) a avut un loc important n
stabilirea si dezvoltarea limbilor si
civilizatiilor din toate trile europene,
contribuind la conturarea gintei latine.
Latium si Alba-Longa locul de unde s-a
pornit istoria limbii latine si a poporului
roman;
Trecerea etapelor: regat (753-509 . e.n.)
republic (510-27 .e.n.) monarhie
(imperiu) (27 .e.n. 476 e.n.); specificul
fiecrei ornduiri sociale;
Premizele aprute n sec. al V-lea e. n.
pentru nceperea formrii limbilor
romanice; primele monumente scrise n
limbile: vechea francez, vechea romn
etc.;
Problema clasificrii limbilor romanice
si rspndirea lor n Europa, Africa
Central, America Latin, America
Central etc.;
Rolul substratului, superstratului
(suprastratului), adstratului pentru
stabilirea specificului fiecrei limbi
neoromanice;
Romanistica la ora actual (scoli,
directii, savanti notorii).



b) la seminare

7
Obiective de referint
Continuturi
s releve fenomenele vocalice
mostenite n limbile romanice din latin;
s compare structura silabic si
pozitia accentului n latin si limbile
romanice;
s disocieze diftongii din latin si cei
apruti pe teren romanic;
s clasifice fenomenele de ordin
vocalic n latin si n limbile romanice
Vocalismul latinei limba de origine a
idiomurilor romanice. Cantitatea vocalilor
n latin. Statornicirea accentului dinamic
n latina trzie si consecintele acestui
fenomen. Diftongii n latin si n limbile
romanice; modificri ale vocalilor n latin
si n limbile romanice.

s identifice cantitatea vocalelor n
cuvintele latinesti;
s delimiteze reflexele romanice ale
cuvintelor avnd cantitate diferit n
latin;
s releve consecintele pierderii
cantittii vocalelor n latina trzie.
Cantitatea vocalelor latinesti. Modificri
ale vocalelor n latina trzie. Deosebirile
cantitative ale vocalelor n cadrul
diferitelor prti de vorbire perderea
cantittii vocalelor si urmrile fenomenului
vizat.
s releve cuvintele oxitone,
paroxitone si proparaxitone n latin si
reflexelor lor romanice;
s dezvluie consecintele nlocuirii
accentului muzical prin cel dinamic;
Accentul n latin si n limbile romanice.
Accentul muzical si cel dinamic. Pierderea
accentului muzical; nlocuirea acestuia prin
cel dinamic. Fenomenele fonetice survenite
n urma predominrii accentului dinamic.
s identifice diftongii n diferite
perioade de dezvoltare a limbii latine;
s releve diftongii apruti pe teren
romanic;
s delimiteze variettile modificrii
pozitionale si cele combinatorii
Diftongii n latin si n limbile romanice.
Modificri pozitionale si combinatorii ale
vocalelor. Sincopa, apocopa, asimilaria,
disimilarea etc.
s indice rolul ce l-a avut amutirea
consoanelor finale n latina trzie;
s clasifice diverse modificri
consonantice
Modificri ale consoanelor n latina trzie.
Reducerea consoanelor si a grupurilor
consonantice n diverse pozitii (diereza,
amutirea consoanelor finale etc.) .
s releve asimilarea progresiv,
regresiv, partial si total a consoanelor
din latin si limbile romanice;
s delimiteze reflexele romanice ale
formelor modificate prin asimilare din
latin.
Asimilarea si disimilarea consonantic n
latin si n limbile romanice. Asimilarea
progresiv, regresiv, partial si total.
s delimiteze cazurile de vetacism,
betacism, rotacizare, derotacizare etc.;
s indice reflexele romanice ale unor
forme modificate prin disimilare din
latin.
Tipurile disimilrii consonantice
(betacismul, vetacismul, rotacizarea,
derotacizarea etc.)
s dezvluie formele continnd
consoane si grupuri de consoane
Palatalizarea consoanelor si a grupurilor
consonantice n latin si n limbile

8
palatalizate;
s comenteze reflexele romanice
continnd formele palatalizate ale
consoanelor [l], [n] si ale grupurilor [cl],
[pl], [fl], [ffl].
romanice. Reflexele romanice continnd
formele palatalizate ale consoanelor [l], [n]
si ale grupurilor [cl], [pl], [fl], [ffl].
s indice consoanele africate din
latine trzie: [ts], [dz], [d], [t];
s urmreasc evolutia africatelor
semnalate n limbile romanice.
Formarea africatelor n latina trzie si
evolutia lor n limbile romanice. Evolutia
africatelor romnesti [ts], [dz], [d], [t] n
limbile romanice.
s delimiteze fenomenele
caracteristice vocalismului latinei trzii;
s clasifice fenomenele fonetice
perpetuate n limbile romanice;
s releve fenomenele ce le denot
consonantismului din latina trzie;
s clasifice fenomenele de ordin
lexical din latina trzie;
s explice unele fenomene gramaticale
perpetuate n idiomurile romanice din
latin.
Analiza textului Appendix Probi.
Modificri fonetice ale vocalelor n latina
trzie. Sincopa, monoftongarea, reducerea
vocalelor n hiat etc. disparitia consoanei
H. Reducerea grupurilor de consoane,
amutirea consoanelor finale etc.
diminutivele si rolul lor n limbile
romanice. Fluctuatii de declinare la nume
etc.
s delimiteze originea etimologic a
cuvintelor din text;
s clasifice cuvintele potrivit originii
lor;
s releve multiple fenomene fonetice
caracteristice vechii romane;
s comapare unele trsturi
gramaticale n romna veche si cea
contemporan.
Analiza textului Scrisoarea lui Neacsu.
Etimologia cuvintelor din textul vizat.
Fenomene fonetice din textul vizat.
Fenomene de ordin gramatical (forme
arhaice ale numelor, verbelor etc. ).
Redundanta n folosirea pronumelui.
Corelatia dintre formatiunile sintetice si
cele analitice.
s delimiteze fenomenele fonetice din
textul vizat;
s releve fenomenele romanice
neatestate n perioada sec. IX, dar
aprute ulterior;
s explice sistemul bicazual din
vechea francez si alte fenomene
gramaticale.
Analiza textului Les serments de
Strasbourg. Sonorizarea oclusivelor
intervocalice. Disparitia vocalelor
posttonice, epenteza consonantic,
pstrarea consoanei C n pozitie initial
etc. formarea sistemului bicauzal n limba
francez.

LITERATURA SUPLIMENTAR
1. AJIHCOBA T., Pennna T., Tapunepnena. Bneenne n pomancxym ]nnonornm.
Mocxna, 1987.
2. Hccneonannx no pomancxon ]nnonornn.- Hennnrpa ,1978.

9

REFERINE BIBLIOGRAFICE

1. Iberiea. Calderon y la cultura mundial. Leningrad, 1986.
2. Iordan I. Lingvistica romanic. Bucuresti, 1962.
3. I or dan I . , Manol escu M. I nt r oducer e i n l i ngvi st i ca r omani c.
Bucuresti, 1965.
4. Lee Charmaine. Lingiustica romanza. Roma: Carocci, 2004.
5. Niculescu Al. Individualitatea limbii romne ntre limbile romanice. Vol. 1-2.
Bucuresti, 1978.
6. Oancea I. Romanitatea si istoria. - Timisoara, 1993.
7. Paraschiv Mihaela. Influenta limbii romne asupra latinei de cancelarie din
Moldova // Limbaje si comunicare, vol. VII. - Suceava, 2005, p. 135-147.
8. Pavel Mar i a. Bi l i ngui s me cot i di en au Quebec / / Li mbaj e s i
comunicare, vol. VII. Suceava, 2005, p. 485-301.
9. Pavel Mar i a. Def ance de l a nor me canadi enne. / / Li mbaj e
comunicari. Vol. IV. - Suceava, 1999, p. 105-110.
10. Res philologica. Moscova, 1990.
11. Rusu Valeriu n legtur cu statutul actual al Romnei n universittile din
strinatate // AR. Institutul de Filologie Roman Al. Philippide". Limba
Li t er at ur a Roman n spat i ul et nocul t ur al dacor omnesc si n
di aspor . I asi , 2003, p.238-250.
12. Tagli avini C. Originil e li mbil or neoromani ce (traducere di n li mba
italian). Bucuresti, 1977.
13. Evdosenco A. Introducere n studiul filologiei romanice. Chisinu, 1987.
14. Coseri u E. Li ngvi st i ca di n perspect i ve spat i al si ant ropol ogi c.
Chisinu, 1994.
15. Coseriu E. Limba romn n fata Occidentului. Cluj-Napoca, 1994
16. Martinet A. Elemente de lingvistic general. Traducere si adaptare de
P.Miclau Bucuresti, 1970.
17. Manol i u Manea M. Gr amat i ca compar at a l i mbi l or r omani ce.
Bucuresti, 1971.
18. Niculescu Al.Originile romanittii romanic. Brasov, 1980.
19. Gi urescu A. Manual de l i ngvi st i c romani c, vol . I, El ement e de
morfosintax romanic. Bucuresti, 1982.
20. Enciclopedia limbilor romanice/ M.Avram, J.Balacciu-Matei, A.Cunit
s.a.Coord.: M.Sala. Bucuresti, 1989