FEMEIA ANTREPRENOR Femeia antreprenor

Decenii de-a randul, cercetarea si educatia economica au fost centrate pe firmele mari.Odata evidentiat rolul fundamental ucat de antreprenoriat in cresterea economica, literatura economica a inceput sa acorde o atentie deose!ita acestui su!iect, recunoscand rolul sau vital,dinami"ator si inovator. In ultimii #$ de ani, impactul po"itiv al activitatii intreprin"atorilor a fost resimtit in toate sectoarele economice. In fapt, cresterea rapida a firmelor antreprenoriale formea"a esenta sistemului economic mondial in plina sc%im!are. Traim intr-o era a antreprenoriatului, spri inita deopotriva de institutii educationale, entitati &uvernamentale si corporatii. Educatia antreprenoriala nu a fost niciodata atat de importanta in termeni de cercetare academica si cursuri de specialitate. Numarul universitatilor care ofera cel putin un curs in domeniul antreprenoriatului a crescut continuu nu numai in '(A, dar si in Europa si in alte "one ale &lo!ului. Oferta in crestere a cursurilor in domeniu a fost insotita de intensificarea cercetarii academice, de cooptarea a noi cercetatori, dar si de aparitia speciali"arilor si masteratelor in antreprenoriat, de de"voltarea centrelor antreprenoriale. Numarul tot mai mare al pro&ramelor de cercetare derulate, al articolelor stiintifice si al cartilor pu!licate pe aceasta tema tre!uie sa asi&ure suportul teoretic necesar sustinerii evolutiilor viitoare ale fenomenului antreprenorial. Antreprenoriatul nu ec%ivalea"a doar cu un mi loc de crestere a venitului national sau o sursa de noi locuri de munca, ci repre"inta

un important vector de crestere economica prin formarea unei punti de le&atura intre inovatie si piata. Interesul ma or al femeilor pentru antreprenoriat repre"inta un potential urias pentru crearea de !unastare si pro&res economic. Acest potential poate fi pe deplin fructificat doar in conditiile cresterii accesului la educatie antreprenoriala si a intele&erii superioare a modului de depasire a !arierelor din calea de"voltarii &andirii si actiunii antreprenoriale. )resterea numarului de afaceri desfasurate de femei si contri!utia lor la dinami"area economiei sunt indiscuta!ile si acceptate pe scara lar&a, desi impactul complet al firmelor lor nu este inteles in toate aspectele sale.(na dintre principalele surse de date statistice referitoare la afacerile detinute defemei la nivel mondial este )entrul pentru )ercetarea Afacerilor Femeilor *)enter for +omen,s -usiness Researc%.. )onform datelor pu!licate de acesta, la inceputul anului /$$0, in '.(.A. e1istau circa 2$,3 milioane de afaceri detinute de femei, repre"entand 45,5 6 din totalul firmelor private e1istente in '.(.A. Practic, la inceputul lui /$$0, una din 22 femei era proprietara7co-proprietara unei afaceri, iar afacerile lor private repre"entau apro1imativ umatate din totalul firmelor e1istente in '(A. De altfel, in aceasta tara, afacerile detinute de femei au constituit un element ma or in evolutia economica a ultimelor decenii. Femeile intreprin"ator constituie o forta motrice atat su! aspect numeric cat si al veniturilor reali"ate. Ele au &enerat in /$$4 van"ari de peste 22$$ de miliarde de 8 si au asi&urat un loc de munca pentru 5,/ milioane de persoane, la nivel national. Intre 2995 si /$$0, procentul cresterii firmelor detinute de femei a fost aproape du!lu fata de totalul cresterii firmelor din '(A *4/,# 6 fata de /#,#6.. De asemenea, numarul persoanelor an&a ate in aceste firme a crescut cu $,46, iar van"arile anuale au crescut cu 4,46. Aceste firme sunt in continua e1pansiune, e1tin"andu-se de la sectoarele traditionale *servicii, comert etc. catre industrii netraditionale, precum constructii *cu o crestere de #$6 in perioada de referinta., transporturi, comunicatii

si utilitati pu!lice *crestere de /:,26., servicii in domeniul a&ricol *crestere de /4,#6.. In Romania, de"voltarea antreprenoriatului in &eneral si a celui feminin ca parte componenta, constituie o reala provocare, in conditiile in care a!ia dupa 299$, s-a pus pro!lema recrearii si de"voltarii proceselor antreprenoriale, dupa decenii de economie centrali"ata. 'tudierea femeilor de a intreprin"atoare, inclusiv a celor potential intreprin"atoare, constituie componente fundamentale ale oricarui demers de consolidare a le&aturii dintre inovatie, crestere economica si revitali"are, atat de importante pentru prosperitatea unei tari. In privinta IMM-urilor conduse de femei pe pietele internationale, s-a constatat ca marimea firmei este determinanta pentru forta economica si puterea de van"are pe piata (E. Procentul firmelor care au reusit sa faca van"ari pe piata (E creste direct proportional cu marimea acestora. Diferene ntre brbaii i femeile ntreprinztor De;i tr<s<turile caracteristice ale !<r!a=ilor ;i femeilor >ntreprin"<tor sunt >n &eneral foarte asem<n<toare, femeile >ntreprin"<tor difer< de !<r!a=i su! urm<toarele aspecte? motivare, motive, surse de finan=are, pre&<tire, caracteristici de personalitate, condi=ii de mediu, &rupuri de spri in, domeniul afacerii. Motivare. -<r!a=ii sunt motiva=i s< se implice >n afaceri de dorin=a de a-;i controla propriul destin, independen=<. Aceasta poate re"ulta din de"acordul pe care >l au cu ;efii lor sau din sentimentul c< ei pot face mai !ine anumite lucruri. Femeile, >n sc%im!, tind s< fie mai motivate de nevoia de >mplinire re"ultat< din frustrarea la locul de munc< provocat< de lipsa posi!ilit<=ilor de promovare ;i de manifestare a talentului. Femeile sunt mai putin interesate de recompensa financiara comaparativ cu !ar!atii, ele urmarind prin afaceri ;i atin&erea altor scopuri precum, c>sti&area unui plus de independenta.

Motive. At@t !<r!a=ii c@t ;i femeile au motive similare de a se implica >n afaceri. Ai unii ;i al=ii au >n &eneral un interes puternic ;i o e1perien=< !o&at< >n domeniul afacerii >n care doresc s< intre. Totu;i, pentru !<r!a=i, tran"i=ia de la vec%ea ocupa=ie la intrarea >n afaceri este adesea facilitat< c@nd afacerea este o de"voltare a activit<=ii curente, un domeniu >nrudit sau un %o!!B. Femeile, pe de alt< parte, p<r<sesc fostul loc de munc< adesea cu un sentiment de frustrare profund ;i cu un entu"iasm deose!it pentru noua afacere, f<r< a =ine cont prea mult de e1perien=<, f<c@nd tran"i=ia cumva mai dificil<. Mai multe femei dec>t !Cr!a=i >nfiin=ea"a firme pentru a profita de diverse oportunitati de afaceri, pentru a fi propriul lor ;ef sau pentru a continua o tradi=ie e1istenta >n familie. Pre&<tire. Ai >n domeniul pre&<tirii e1ist< diferen=e semnificative >ntre !<r!a=i ;i femei. De;i am!ele &rupuri tind s< ai!< e1perien=< >n domeniul afacerii lor, !<r!a=ii au mai mult< e1perien=< >n produc=ie ;i, >n &eneral, >n domeniile te%nice. Iar cele mai multe femei au o e1perien=< de administra=ie. )ea mai mare parte a intreprin"atorilor au atit studii superioare , cat si studii de specialitate in domeniul mana&ementului. Femeile antreprenor cu studii superioare sunt in proportie de 596 si studii de specialitate in domeniul mana&ementului in proportie de 056 , comparativ cu !ar!atii care au studii superioare in proportie de 536 si studii de specialitate in proportie de 046. )aracteristici de personalitate. )ele mai multe caracteristici de personalitate sunt similare at@t !<r!a=ilor c@t ;i femeilor >ntreprin"<tori. Ai !<r!a=ii ;i femeile sunt ener&ici, independen=i, socia!ili. Totu;i, !<r!a=ii sunt adesea mai >ncre"<tori >n ei ;i mai pu=in fle1i!ili ;i toleran=i dec@t femeile, ceea ce poate duce la e1isten=a unor stiluri de mana&ement foarte diferite. )ondi=ii de mediu. 'imilarit<=i e1ist< ;i >n privin=a condi=iilor de mediu. Totu;i, cele mai multe femei sunt ceva mai >n v@rst< dec@t !<r!a=ii atunci c@nd >ncep afacerile *#0-4$ ani, fa=< de /0-#$

ani.. De asemenea ;i educa=ia este ceva mai diferit<, !<r!a=ii av@nd cu predilec=ie o pre&<tire te%nic<. Drupuri de spri in. 'u! acest aspect e1ist< diferen=e importante. -<r!a=ii apelea"< mai >nt@i la spri inul consilierilor *avoca=i, conta!ili. ;i apoi la so=ie. Femeile apelea"< >n sc%im! mai >nt@i la sfatul so=ului, apoi al prietenilor apropia=i ;i numai dup< aceea la speciali;ti. De asemenea, femeia mai apelea"< la spri inul diferitelor asocia=ii comerciale ;i &rupuri feministe. Domeniul afacerii. Natura afacerilor >ntreprinse de !<r!a=i ;i femei difer< ;i ea. 'tudiile mai arata ca femeile reinvestesc mai !ine veniturile familiei, iar numarul firmelor conduse de femei este in crestere in Romania. Femeile de afaceri se orientea"a cu precadere catre industria usoara, te1tile, cosmetice, consultanta, trainin&, servicii de turism, a&roturism si saloane de coafura, decat catre cercetare si industriile &rele. Prin divese pro&rame de instruire femeile au fost incura ate sa se oriente"e si catre industria financiara si !ancara. -<r!a=ii intr< mai de&ra!< >n afaceri >n domeniul industriei, construc=iilor ;i al te%nolo&iilor de v@rf. Oportunit<=ile de afaceri pentru femei au o tendin=< de cre;tere f<r< precedent >ntruc@t domeniul serviciilor >nre&istrea"< o accentuat< tendin=< de de"voltare. Dificulti ntmpinate de femeile ntreprinztor Entre !<r!a=ii ;i femeile >ntreprin"<tor e1ist< diferen=e de personalitate. De asemenea, ;i educa=ia acestora difer<. En plus, femeile >nt@mpin< o serie de dificult<=i pe care !<r!a=ii nu le au >n mod o!i;nuit. -<ncile ;i alte institu=ii financiare sunt mai conservatoare >n a acorda >mprumuturi femeilor >ntreprin"<tori. O e1plica=ie este faptul c< unele !<nci atri!uie tr<s<turile >ntreprin"<torilor de succes >n special !<r!a=ilor. (n alt motiv este acela c< femeile >ntr< >n afaceri >ndeose!i >n sfera serviciilor ;i comer=ului cu am<nuntul ;i

aceste domenii au dificult<=i mai mari de a o!=ine >mprumuturi dec@t cele din sfera produc=iei. Femeile >ntreprin"<tor >nt@mpin< o dificultate >n plus ;i prin faptul c< tre!uie s< se ocupe ;i de pro!lemele familiale. (nele cercet<ri relev< faptul c< e1ist< o le&<tur< direct< >ntre satisfac=ia >n afaceri ;i fericirea familial<. En plus, femeile >ntreprin"<tori au o mai mare satisfac=ie >n munc< dec@t cele care sunt mana&eri, satisfac=ie &enerat< de posi!ilitatea de a-;i controla propriul destin. Profilul femeii intreprinzator in Romania Profilul demo&rafic Femeile >ntreprin"Ctori poten=iali au o v>rstC medie de #0 de ani, ;i o e1perien=C de lucru de apro1imativ : ani. Ma oritatea lor*3/6. dispun de studii sau pre&Ctire >n mana&ement ;i &estiunea afacerilor. Femeile proprietari de firme recent infiin=ate*ma1im/ ani. auo virstamedie de #4 de ani ;i o e1perienta >n muncC de : ani. Ele dispun de studii sau pre&atire >n mana&ement>n propor=ie de 0$6. Entreprin"atoarele proprietari de firme care operea"C pe piatC de mai mult de / ani au o v>rstC medie de #5 de ani ;i o e1perien=C >n muncC de apro1imativ 22 ani. Ele dispun at>t de studii superioare *596. ;i de pre&Ctire >n domeniul mana&ementului *056..En timp ce femeile >ntreprin"Ctori poten=iali ;i noi, declarC cC principala lor motivatie pentru a intra >n afaceri este posi!ilitatea de a o!=ine venituri superioare, proprietarele de IMM-uri considerC cC principala lor motiva=ie este detectarea unei oca"ii de afaceri de care au vrut sa profite. Profil socio F cultural En Rom@nia statutul social asociat >ntreprin"Ctorilor ;i sentimentul de respect fata de acestia sunt factori de perceptie ce influentea"a po"itiv deci"ia de a deveni >ntreprin"ator. Acesta este

;i ca"ul femeilor >ntreprin"Ctori din e;antionul anali"at de )E-R. E1isten=a unor modele antreprenoriale po"itive stimulea"C activitatea >ntreprin"Ctoarelor din Rom@nia. #:6 din femeile care nu au demarat >nca o afacere >nsC intentionea"a sC o facC, declarC ca au cunoscu=i care sunt >ntreprin"Ctori, >n cercul lor social *familie, prieteni.. Acest procent se reduce >nsC >n ca"ul femeilor care au infiin=at de a o firmC, acesta fiind de /26 >n ca"ul >ntreprin"Ctoarelor cu firme mai GtinereHde / ani ;i de /56 >n ca"ul celor care au o firmC ce operea"a pe piata de mai mult de / ani. Profil de afaceri Diferen=a de v>rsta >ntre firmele >ntreprin"Ctoarelor ;i >ntreprin"Ctorilor din Rom@nia este, >n medie de / ani, firmele >n proprietatea femeilor fiind mai GtinereH. At>t femeile c>t ;i !Cr!a=ii, folosesc ca principalC sursC de finan=are, economiile proprii. En 456 din firmele infiin=ate de femei, acestea sunt proprietar unic, >n 596 din ca"uri femeile fiind ;i cele care se ocupC de mana&ementul afacerii. En firmele >n co-proprietate, femeile auo cota medie de participare de 506. En medie, unul sau doi al=i mem!ri al familiei sunt co-proprietari >n firmele pe care femeile le au >n co-proprietate cu familia. Femeile tind sC infiinte"e afaceri de dimensiuni mai mici dec>t cele infiin=ate de !Cr!a=ii >ntreprin"Ctori. )onsider>nd drept criteriu de marime a afacerii numarul ini=ial de an&a ati, acesta este de # an&a a=i >n ca"ul femeilor ;i 4 >n ca"ul !Cr!a=ilor. )u toate acestea, afacerile >ntreprin"Ctoarelor din Rom@nia tind sC se de"volte mai rapid, cu o ratC de cre;terede #96 fata de un #26 >n ca"ul !Cr!a=ilor. Entreprin"atoarele din Rom@nia se implicC mai mult dec>t >ntreprin"Ctorii, >n afaceri interna=ionale. 2#,/6 din produsele sau serviciile firmelor create de femei sunt

dedicate e1portului >n timp ce acest procent este de 2#,246 >n ca"ul !Cr!a=ilor. De;i aparent micC, aceastCdiferen=Ceste semnificativCdin punct de vedere statistic.

-i!lio&rafie )onstantin 'asu - Initierea si administrarea micilor afaceri, Editura Polirom, Iasi, /$$# )ER)ETARE 'TIINTIFI)A 'I ED()ATIE EN DOMENI(I ANTREPRENORIAT(I(I FEMININ - Prof.univ.dr. Mariana Dra&usin /$$3