Sunteți pe pagina 1din 35

Introducere Procesul de tranziie de la economia planificata la economia de pia impune o restructurare a vieii economice.

Sarcina principal a restructurarii este dezvoltarea sectorului privat al economiei naionale ceea ce ar duce la o cretere economica durabila. O relansare economica durabila este posibila doar n condiiile sporirii investiiilor, a surselor financiare proprii, precum si a celor imprumutate de care poate beneficia orice ntreprindere i a utilizarii la maximum a capacitailor de productie. Totalitatea acestor cerinte presupune luarea unei decizii de finantare, deoarece orice crestere economica necesita o gestionere corecta si adecvata a patrimoniui intreprinderii.. na din barierele principale in realizarea cu succes a tranzitiei la economia de piata este lipsa unui mecanism de mobilizare si gestiune a resurselor financiare existente ale agentilor economici. !n conditiile "epublicii #oldova intreprinderile nu au multe alternative de finantare, iar lipsa finantelor duce implicit si la limitarea posibilitatilor de crestere economica. $n concluzie putem meniona ca orice alegere a unei surse de finantare trebuie sa fie analizata in raport cu alte surse asupra carora poate avea consecinte semnificative asupra activitii intreprinderii. %stfel trebuie determinata acea strategie investiional a intreprinderii ce va permite cresterea rentabilitatii acesteia si implicit cresterea valorii de piata a intreprinderii. %legerea unei strategii investiionale nu e altceva decit nivelul de risc pe cere il accepta si&l asuma actionarii intreprinderii. Strategia investiional, reprezint un element central al managementului unitilor economice contemporane, element absolut necesar, cu implicaii profunde n vederea asigurrii supravieuirii i dezvoltrii activitii ntreprinderilor n condiiile unei capaciti reduse de autofinanare, insuficiene de mi'loace circulante, existenei unor preuri nalte la resursele materiale i energetice, unei instabiliti generale ale ntregii viei economice a "epublicii #oldova. Toate aceste circumstane nu fac dec(t sa amplifice importana aplicrii unei gestiuni financiare ec)ilibrate, tiinific fundamentate i adaptate la condiiile "epublicii #oldova, determin(nd actualitatea temei acestei lucrri. $n condiiile actualei dezvoltri ale economiei "epublicii #oldova, i implicit, a deficienelor cu care se confrunt agenii economici n privina surselor financiarea, importana gestiunii fluxurilor de capital, este )otr(toare sub aspectul asigurrii unei creteri a competitivitii ntreprinderilor, i a *sntii financiare+ a ntregii economii naionale, dat fiind faptul c ntreprinderilor le revine aportul primordial la realizarea acestui deziderat. $n acest context, importana analizei activitii economico&financiare i identificarea eficienei politicii financiare, este determinativ n cadrul procesului de fundamentare a oricrei decizii manageriale, contribuind la o cunoatere c(t mai obiectiv a situaiei ntreprinderii prin prisma sc)imbrilor intervenite pe pia. ,eci pentru a asigura o activitate de producie profitabil sunt necesare anumite condiii specifice de desfurare a ei pe o perioad durabil. %ceasta se explic prin faptul c n condiiile economiei de pia numai o astfel de activitate asigur prosperarea i dezvoltarea previzional a ntreprinderilor. -u regret muli productori din rile tranziionale,
3

totodat i #oldova, pn n prezent nu se pot adapta la condiiile pieei . .le duc povara unui ir de datorii n cretere fa de salariai, bnci comerciale, stat i practic n prezent nu pot iei din criza n care unele din ele au intrat. $n contextul cerinelor dure ale economiei de pia raiunea productorului const n faptul c el niciodat nu&i va permite s produc marfa, care nu este solicitat pe piata de desfacere, sau care nu poate s&i asigure profitul scontat. Scopul fiecrui agent economic este de a obine un profit ct mai mare n raport cu efortul depus. $n practica analitic se utilizeaz un sistem larg de indicatori,care caracterizeaz potenialul rezultativ la nivelul activitii ntreprinderii. $ns, actualmente, tot mai insistent apare necesitatea selectrii acestor indicatori, pornind de la scopul i genul activitilor desfurate. %stfel n cadrul fiecrei ntreprinderi, n funcie de sfera n care activeaz este necesar elaborarea unei politici financiare care ar asigura utilizarea la maxim a tuturor factorilor de producie/ ar folosi metodele cele mai corecte i eficiente de diri'are a procesului de producie/ ar descoperi punctele critice din cadrul activitii ntreprinderii i ar previziona riscurile posibile,pentru ca apoi s calculeze ct mai real procesul de producie al ntrepriderii de mai departe. $n cadrul lucrrii date ncercm a analiza activitatea ntreprinderii S.%.+Termocom+, vom clarifica care este modul de practicare a metodelor strategiei investiionale, insi esena ei. 0om evidenia anume care latur a strategiei investiionale este mai puternic dezvoltat i care mai slab dezvoltat. ,e asemenea vom ncerca s facem o mic prognoz a strategiei investiionale, vom face unele sugestii pentru mbuntirea situaiei existente la ntreprinderea analizat. $n capitolul ! se va face o analiz teoretic a Strategiilor de investiii practicate de fiecere ntreprinderi/ capitolul !! va cuprinde aspectele practice n ceea ce privete analiza economico&financiara a ntreprinderii S.%.+Termocom+, aspectele critice ale acesteia, previziunea riscurilor i impactul rezultatelor asupra ntreprinderii si ca o generalizare a tezei subpuctul capitolului !!, privind concluzii asupra situatiei actuale a intreprinderii si unele prognazari pe viitorul apropiat, privind dezvoltarea activitatii economice a ntreprinderii.

Capitolul I : Strategiile investiionale la ntreprindere .


4

1.1. Activitatea de investiii n limitele dezvoltrii strategice a ntreprinderii !nvestitorii ca i muncitorii ntreprinderii , au un anumit scop1fie economic fie social. Scopul poate fi definit ca o stare a aciunilor ateptae n viitor. Pentru a defini mai complect acest scop i metodele de atingere a acestuia , este necesar de perfectat un plan strategic de dezvoltare a ntreprinderii. Prin realizarea planului strategic , laturile cointeresate tind spre realizarea acestui scop. !nvestitorii care la moment dispun de mi'loace bneti , i iau decizia de a investi cu scopul ca pe viitor sa&i restituie banii respectivi sau s le pstreze ntr&un cont de depozit pentru a primi un anumit procent, sau investitorul poate s i mai participe la gestionarea ntreprinderii . $n acest caz scopul ntreprinderii este de a utiliza raional sursele , n aa mod ca pe viitor s obina venituri n activitatea ei operaional, financiar i investiional, care s acopere c)eltuielile privind plile obligatorii ctre stat , plata dividentelor , ac)itarea datoriilor i procentelor corespunztoare . $n acelai timp este necesr de a crea condiii pentru pstrarea i dezvoltarea capitalului , de care depinde gradul de implicare al investitorilor . #uncitorii au i ei o contribuie considerabli n desfurarea activitii ntreprinderilor ,prin calificae ,capacitatea de minc, pentru care lucrtorii trebuie remunerai .$n acest caz ntreprinderea va trebui s dein i resurse pentru satisfacerea la timp a obligaiunilo fa de personal . !ar pentru o producere mai eficient sar putea de creat nite fonduri pentru stimularea muncitorilor ceea ce presupune plata unor premii pentru ndelinirea sau suprandeplinirea normei de producie, pentru numrul de ore n plu lucrate i alte situaii prevzute de conducerea ntreprinderii n acord cu codul muncii . Statul efectueaz controlul asupra dreptului i instituie diferite pli pe care contribuabilii trebuie s le ac)ite n termenul stabilit de lege care au menirea s formeze bugetul statului i alte fonduri extrabugetare. 2urnizorul i consumatorul snt n legtur strns cu ntreprinderea. 2urnizorul este cel care asigur ntreprinderea cu materie prim , pentru ca ea s nu nceteze procesul de producie , iar consumatorul este acel care folosete produsul finit . %stfel aceti componeni snt unii ntr ei cu un lan care formeaz un circuit nc)is de Producere&Prelucrare&"ealizare. ,esigur c cele mai cointeresate pri n realizarea scopului propus snt investitorii , personalul precum i cei care gestioneaz activitatea ntreprinderii .
5

Pstrarea , funcionarea eficient a ntreprinderii i dezvoltarea ei , precum i ndestularea consumatorilor cu produsele necesare , prezint inta spre care tinde oricare ntreprindere. %ceste obiective se pot realiza doar daca n planul de activitate este expus o astfel de strategie de dezvoltare din care sar realiza profituri. -apitalul permanent reprezint o verig important n desfurarea activitii intreprinderii . ,ac am diminua capitalul permanent cu capitalul atras am obine mrimea capitalului propriu realizat de ntreprindere. Strategia de utilizare a capitalului pemanent i a celui propriu este efectuat n dependen de tipul de constituire a societii fie unitar sau acionar. $n caz c la ntreprindere se prevede micorarea capitalului , managerii trebuie s ia decizii asupra mririi acestuia fie prin limitarea creanelor din partea acionarilor i a personalului, fie prin realizarea unor proiecte investiionale care ar putea atrage noi investitori sau n cel mai ru caz lic)idarea ntreprinderii . $n aa fel ntrepriderea este prezentat ca un centru de aciuni i interese ntre proprietari, investitori, personal, furnizori, consumatori ,stat. ,ar ca i un sistem economic , social , cuscop de realizare i maximizare a profitului. ,atele contabile i determinarea precis a obiectivelor ntreprinderii se reflect n strategia de dezvoltare a ei au rol de baz n realizarea bussines&planului activitii . Strategia de afacere poate fi formulat ntr&o form general , ca un set de obiective de lucru detaliat pe mai multe seciuni specifice ale planului de afaceri .pentru o ntreprindere care opereaz n economia de pia cu orientare social , scopul principal este de a obine rezultate financiare maxime, exprimate n valoarea capitalului.Strategia de relaii i un plan de afaceri pot fi , de asemenea , definite ca un proces de specificare a obiectivelor generale ntreprinderii i reflectarea sa n seciunile individuale ale planului de afaceri. $n limitele planificrii strategice , pentru a dezvolta un plan de investiii i evaluarea proiectelor de investiii pot fi invocante i discutate modalitile de punere n aplicare a acesto obiective 3cu excepia principalului41 de a satisface ateptrile investitorului ,de a crete rata rentabilitii capitalului propriu , reducnd perioada de amortizare a investiiei . Pentru a evalua investiiile mari , care au un rol )otrtor n dezvoltarea ntreprinderilor , ca obiective de realizare snt evaluai indicatori de profitablitate, de lic)iditate , i actualizare a asortimentului. $n elaborarea strategiei , planului de afaceri i a planului de investiii a ntreprinderii n primul rnd se ia n vedre intresele economice ale proprietarilor, investitorilor, anga'ailor ,consumatorilor , furnizorilor. $n faza urmtoare , sarcinile de utilizare a capacitilor optime de producie , inclusiv materiale ,de munc ,resurse financiare, inovare , i investiii.$n sfrit , la etapa final de dezvoltare pe termen
6

lung se realizeaz planurile operaionale de afaceri a ntreprinderii i a planului de investiii . $n fiecare etap a strategiei este recomandabil s se fac un plan de afaceri i planuri de investiii a a'ustrilor dictat de cursul real al evenimentelor . %stfel , ideea unui plan de afaceri este pus n aplicare n mai multe etape , inclusiv stabilirea obiectivelor identificarea poziiei pe pia , dezvoltarea unui set de activiti pentru atingerea scopurilor . n plan de afaceri are nevoie de un studiu atent . $n acest scop , el i gsete desfurarea n sistemul privat de sarcini 1de producie , de pia , de inovare , de investiii , de dezvoltarea capacitilor de producie , financiare i altele . Problema de baz este realizarea inovaiilor ..a formeaz un compex de cercetare tiinific care vizeaz satisfacerea nevoilor consumatorilor i dezvoltarea potenialului tiinific ,te)nic i industrial al ntreprinderii .Pentru a facilita pregtire pentru cercetrile tiinifice complexe 3un plan de punere n aplicare a inovaiei 4 precizeaz mar'ele de profit ateptat , i necesarul de c)eltuieli de capital 3investiii4. %ceast informaie este punctul de plecare pentru elaborarea unor planuri financiare i de investiii a ntrepriderii 5 principalele pri componente ale planului de afaceri . -omponentele planului sunt inovatoarele tiinifice , te)nice , te)nologice , inovaii sociale ,organizatorice i te)nice care formeaz coninutulului de investiii i planurile financiare . !novaiile se disting dup obiect , coninut , structur , gradul de noutate , precum i nivelu de influen asupra realizrii obiectivelor ntreprinderii . ,e exemplu , dup structura obiectului inovaiile sunt mprite n 1 te)nologice , produse alimentare , te)nice , sociale , informaionale etc. Obiectivele de inovare a ntreprinderii pot participa la supraveuirea ntreprinderii , creterea profitului , creterea cotei de pia , de mrfuri , crearea de locuri de munc , reducerea polurii mediului , creterea prestigiului i independenei ntreprinderii etc. "ealizarea de inovaii in cele din urm vizeaz mbuntirea eficienei socio&economice i financiare a ntreprinderii . Punerea n aplicare a inovaiilor se bazeaz pe elaborarea i pregtirea proiectelor de investiii care fac parte din planul de investiii . -rearea i punerea n aplicare a planului de investiii include o serie de etape . -oninutul acestor faze i caracteristicile lor snt prezentate n continuare . 6ivelul de desfurare a etapelor planului de investiii este stabilit n mod individual de fiecare ntreprindere . ,ac am avea nevoie doar pentru a demonstra ideea i eficacitatea proiectului este suficient pentru a da antreprenorilor un studiu preliminar al planului de investiii i o evaluare preliminar a eficienei sale economice . ,ar dac dorim desfurarea unui proiect de investiii trebuie s realizm un g)id pentru aciuni , s prezentm n detaliu toate etapele de dezvoltare a acestuia . -a parte component a planului de afaceri este i determinarea cronologic de ncepere ,
7

procesul de realizare , punerea n aplicare i finisarea lui.-olectarea de date privind sistemul de proiecte de investiii i a sarcinilor acestora prezint un program de investiii . Programul de investiii pentru ntreprindere dezvluie coninutul de baz al proiectului de investiii i servete ca o surs important de informaii pentru dezvoltarea de planuri de mar7eting , de producie , planul financiar i planul de afaceri ca un ntreg . Planul de afaceri este un instrument de important pentru a comunica ideile sale de baz investitorilor, cu toate aceste planul de afaceri permite de acoordona programele de investiii cu sigurana lor financiar . $n cele din urm, planul de afaceri este un instrument de lucru, care permite monitorizarea progresului punerii sale n aplicare i, dac este necesar, face sc)imbrile necesare n seciunile separate, inclusiv n planul de investiii. %stfel, n planul de afaceri ar trebui s fie efectuate legturi ntre prile sale componente, ceea ce creeaz condiii favorabile pentru realizarea programelor de investiii i a strategiilor. 8i strategiile de investiii la r(ndul su, ar trebui s articuleze clar scopurile i obiectivele ntreprinderii, precum si planurile de afaceri i proiectele inovaionale ,care iau n consideraie perspectivele pe termen lung ale ntreprinderii. 1.2. Tipuri de strategii de investiii na dintre principalele caracteristici care caracterizeaz activitatea de investiii, este scopul acestei activiti, care, dup cum se arat prin monitorizare reflecta motivul activitii de investiii. -lasificarea strategiilor de investiii ale ntreprinderilor cuprinde1 9curate9 3n cazul n care persista doar un singur motiv4 i 9mixte9 strategiile de investiii 3n cazul n care exist mai multe motive4. 6umrul total de posibilele tipuri de strategii este foarte mare. Tipice au fost toate strategiile pure iar cele mixte 5 au avut motivaia de 9meninere a puterii la intensificarea i modernizarea produciei,9 extinderea produciei , intensificarea i modernizarea capacitilor de producie, extinderea acesteia i ntreinerea puterii de producere. %lte tipuri de strategii de investiii n domeniul practic nu au loc. Strategiile pure snt urmtoarele1 :4 ;onservativ/ <4 .xtinsiv/ =4 !ntensiv/ >4 Progresiv, $n strategiile mixte se includ1 :4 -onservativ&intensiv/
8

<4 .xtinsiv&progresiv/ =4 .xtinsiv&intensiv >4 -onservativ&progresiv/ 1.3. Alegerea strategiei de investiii . %legerea strategiei de investiii a ntreprinderilor poate fi afectat de diveri factori care pot 'uca un rol la creterea sau micorarea volumului de producie. Strategia ?Pur+ de investiii a ntreprinderii are menirea s determine nivelul de influe a unui singur factor 3cu excepia pentru strategia datoriei4. Strategia conservativ este asociat cu o lips de fonduri de capital , cea extinsiv e determinat la un grad mai mare de lips de personal calificat, ca urmare a concurenei intense la nivel nalt cu produsele importate, progresiva & o lipsa de cerere. @ipsa fluxului de numerar pentru finanarea activitilor n curs de desfurare ca un factor de preferin care presupune alegerii strategiei conservativ&progresiste, mai degrab dec(t cea de mprumut. %cest lucru se datoreaz, probabil, unor motive contradictorii de activitate de investiii 9capacitate de sub&)olding9 i de 9produse noi9. Strategia de mprumut mai des este aleasa de ctre ntreprinderile cu un deficit mai mare de cerere. @ipsa fluxului de numerar pentru a finana activitile de investiii sunt mult mai probabil s conduc la alegerea strategiei de investiii conservativ&intensive, i este logic. Selectarea strategie progresive sau extensiv&progresive este determinat de nivelul ridicat de restricii din partea cererii. $n opinia mea , n aceste condiii, strategia mai raional ar fi conservativ&progresiv, care implic actualizarea nomenclaturii, dar nu i extinderea acesteia la conservarea nici a cererii pentru produsele extensiv progresiv de anc)et. %cesta din urm este de preferat n cazul unui deficit mai mare de ec)ipamente necesare i personal profesionist. Strategia de investiii -onservator& progresiv implic o competitivitate redus, n comparaie cu produsele importate, pe fonul unui nivel ridicat a deficitului de mi'loace banesti. @ipsa forei de munc calificate conduce la necesitatea de a aleger strategia de investiii conservator& intensive.%ceste explicaii nu sunt foarte favorabile climatului de investiii n "epublica #oldova. -u toate acestea, acest lucru nu este singura explicaie. ,e asemenea, un rol important il detine si atitudinea elitei politice prin posibilitatea de a organiza functionalitatea economice i, prin urmare imbunatatirea climatului investiional. 1. . Strategiile optime de investiii

Prin strategie optim de investii se subnelege o strategie aleas de ntreprinedere care va duce la atingerea obiectivelor puse. .vident est efaptul c , creditorii pot lua n consideraie aceast caracteristic a strategiei de investiie a ntreprinderii n cadrul politicii creditare. $ntreprinderile care folosesc strategia conservative&intensiv mai mult rentabil investesc n cldiri, structuri, maini i ec)ipamente. $n acelai timp, ele se confrunt cu deficitul de resurse bnesti n numerar nectnd la politica de amortizare i primirea unor mi'loace din realizare leasingului. %cest lucru se datoreaz faptului c se evit recurgerile la creditele bancare. %v(nd n vedere c acest tip de strategie este nsoit de mbuntirea constant a situaiei financiare a ntreprinderii 3de exemplu, este singurul tip stabil optim de 9strategii mixte de investiii94, organizaiile de credit, n opinia mea, ar putea fi interesate n acordarea de credit pentru a spori activitile de investiii a acestor ntreprinderi. $ntreprinderile care folosesc strategia extensiv &progresiv, cu minim de investiii n cldiri i structuri astfel redirecionind anumite sume ctre investiii financiare. .i nu au spri'in bugetar, activitile sale de investiii utilizeaza incorect resursele i tot mai des recurg la creditele bancare. Situaia financiar a acestor ntreprinderi a nceput s se mbunteasc de la 'umtatea anului <AA:, rm(n(nd pn la moment la un nivel sczut. $ntreprinderile cu strategii de tip extinsiv&intensiv se caracterizeaz prin investiii considerabile n maini i ec)ipamente, i investiii foarte puine n active pe termen lung, inclusiv n filiale. .le investesc destul de mult n cldiri i structuri, utilizeaz leasingul 3c)irie4, i alte surse de finanare. %ceast politic a nceput s aib un impact pozitiv asupra situaiei financiare din anul <AA<. %plicarea strategiei conservative&progresive este nsoit de cea mai mare investiie n contractul de leasing 3c)irie4 i a filialelor sale, nsa veniturile din leasing 3nc)iriere4 nu sunt folosite ca surse de finanare a investiiilor. %ceste ntreprinderi sunt caracterizate prin primirea fondurilor alocate pentru programele de stat. 2iind caracterizate i printr&o volatilitatea ridicat a situaiei financiare a acestor ntreprinderi care folosesc in practica srategia conservator&progresiva. Pentru startegia de investiie progresiv se caracterizeaz prin investitii minime n utila'e i ec)ipamente i destul de mare & n contractul de leasing 3c)irie4. %stfel de ntreprinderi utilizeaza mai active profitul ca o surs de finanare, n timp ce fondurile de amortizare i mprumuturile bancare au o atracie mai redusa.. $n ceea ce privete reducerea cererii de produse, o astfel de strategie, n general, raional, dar formele de manifestare nu concordeaz scopurile propuse. %ceasta tendin poate determina deteriorarea situaiei financiare a acestor ntreprinderi, care iniial a fost cele mai bune n contextul 9strategii pure de investiii9. -u toate acestea, ea a rmas una dintre cele mai bune strategii.
10

Strategia intensiv de investiii se caracterizeaz prin investiii semnificative i productive n leasing 3leasing4,precum si utilizarea activ a amortizrii i a surselor bugetare de finanare. Strategiile extensive sunt asociate cu un nivel ridicat al investiiilor n filiale/ ca surs de investiii n acest caz pot fi considerate mi'loacele estimate la ma'orarea bugetului. Bncile sunt, de asemenea,implicate activ la activitile de investiii ale acestor ntreprinderi. Strategia investiionala conservativ poate fi folosit de ctre ntreprindere la un nivel de

dezvoltare nu mai mare dec(t mediu. ,in punct de vedere financiar, se atrage atenia asupra nivelului sczut al profitului. $n acelai timp, instituiile de creditare ar trebui s ia n considerare tendina de nrutire a situaiei financiare a acestor ntreprinderi, aa cum sa manifestat n <AA= . %naliza a artat c n ultimii patru ani, preferinele de investiii ale ntreprinderilor nu au suportat sc)imbari eseniale. -u toate acestea, exist anumite tendine, iar orientarea lor arat o uoar mbuntire a calitii politicii de investiii ale ntreprinderilor, iar cu timpul ntreprinderile vor alege correct strategia optim de investiie.

Capitolul II: Analiza economico!"inanciara a ntreprinderii


2.1.#volutia si caracteristica generala a ntreprinderii. Societatea pe actiuni de tip desc)is ? Termocom+, denumita in continuare S.%. ? Termocom+ este fondata in conformitate cu ? @egea privind societatea pe actiuni+ si ? @egea cu privire la activitatea de antreprenoriat si intreprinderi+, in baza contractului de constituire la :< decembrie a anului :CC>.2iind infiintata pe o perioada nelimatata prin reorganizarea intreprinderii de arenda ?Termocom+ 5 -)isinau, in baza proprietatii de stat si a produsului de arenda . S.%. ?Termocom+ este o persoana 'uridical ce isi desfasoara activitatea de baza in conformitate cu legislatia in
11

vigoare si prezentul statut. Societatea dispune de independenta

economica, financiara si

organizationala si raspunde pentru obligatiunile asumate cu intregul patrimoniu ce&i apartine cu drept de proprietate si nu poarta raspundere pentru anga'amentele actionarilor. Sediul societatii este amplasat pe adresa 'uridica 1 strada Tudor 0ladimirescu D, orasul -)isinau, "epublica #oldova cu adresa postala <A<>. Societatea a fost creata in scopul desfasurarii activitatii de producere a marfurilor 3 lucrarilor, serviciilor4 si obtinerii venitului in baza acestei activitati. %stfel conform statutului sau S.%. ?Termocom+ practica urmatoarele genuri de activitate1 producerea sigura si calitativa / distribuirea si livrarea energiei termice in abur si apa fierbinte / sporirea efecientei economico&te)nice a productiei si imbunatatirea calitatii serviciilor prestate consumatorilor municipiului -)isinau. -apitalul statutar al societatii constitue =<>>CCAA lei, divizati in D>ECCE actiuni nominale ordinale de o singura clasa de prFt de GA lei fiecare. Organelor municipiale de conducere ale municipiului -)isinau le apartin H: I din actiuni , adica >DA=:E de actiuni in suma de <=A:GCAA lei si proprietarilor individuali 5 persoane fizice <C I , adica :EEDEA de actiuni in suma de C>=>AAA lei. -apitalul de rezerva al S.%. ?Termocom+ este stabilit in marime de :G I din capitalul ei statutar. Pe parcursul ultimilor ani de activitate a intreprinderii acesta a fost utilizat pentru acoperirea pierderilor suferite de societate. ,eci in cadrul municipiului -)isinau intreprinderea ?Termocom+ este unica in genul sau de prestare a serviciilor , alimintind cu caldura si apa fierbinte aproape in intregime doar orasul -)isinau , cu exceptia doar a celor persoane fizice sau 'uridice cu o incalzire autonoma si a celora cu incapacitatea de plata tarifelor legifirate la energia termica. %stfel ocupind un loc primordial in cadrul acestui segment de piata , intreprinderea ?Termocom+are un impact ma'or asupra bunastarii a municipiului -)iinu. -umparatorii eseniali i cei potentiali ai societatii sunt reprezentati de locuitorii municipiului -)isinau, atit persoane fizice cit si cele 'uridice. !ntreprinderea ?Termocom+ este unica in genul sau de activitate, fapt determinat de totalitatea actiunilor realizate de ea , astfel incit in domeniul sau de activitate fiind pus accentual ma'or atit pe producere, transport 3 furnizare 4, livrare cit si prestarea serviciilor catre consumatorul final. 2ormarea pretului de comercializare este determinat in baza metodologiei determinarii , aprobarii si aplicarii tarifelor de livrare a energiei termice consumatorilor finali. %stfel metodologia in cauza stabileste 1 componenta consumurilor si c)eltuielilor , care se includ la calcularea tarifelor/ metoda de calculare a rentabilitatii investitiilor efectuate de catre intreprindere si modul de determinare, aprobare si aplicare a tarifelor de livrare a energiei termice a consumatorilor finali. -onform acesteia tarifele sunt calculate de intreprindere si prezentate spre aprobare %gentiei 6ationale pentru "eglementare in .nergetica 3 %.6."... 4. Tarifele sunt aprobate la nivel mediu pentru intreaga perioada a anului calendaristic , inainte de incepere a sezonului de incalzire, de unde reiesa ca S.%. ?Termocom+ poate fi considerata o intreprindere sezoniera. !n scopul excluderii posibilitatilor de discriminare a consumatorilor , tarifele aprobate sunt tarife plafon , unice pentru toate categoriile de consumatori. .valuarea
12

activitatii economice de baza a S.%. ?Termocom+poate fi efectuata in aplicarea a unui sir de indicatori purtatoare de informatii generale privind asortimentul productiei fabricate sau a volumului veniturilor nete, numarul mediu al anga'atilor in cadrul intreprinderii precum si totalul consumurilor si c)eltuielilor suferite de intreprindere pe parcursul anilor <AAE&<AAC. 6ecesitatea analizei veniturilor din vinzari rezulta din importanta informatiei analitice necesare pentru elaborarea strategiei de dezvoltare si organizarea activitatii curente a intreprinderii de catre ec)ipa de conducere. Pentru desfasurarea reusita a activitatii economice este foarte importanta capacitatea intreprinderii de a genera venituri din vinzari suficiente pentru acoperirea consumurilor si c)eltuielilor, precum si pentru formarea profitului, a rentabilitatii si situatiei financiare pozitive a intreprinderii. .xaminarea veniturilor in dinamica ne va permite totodata si evaluarea volumului activitatii operationale, drept punct de pornire la intocmirea diferitelor materiale analitice de uz intern si extern. !n acest scop vom examina in comparatie cu anul precedent suficienta veniturilor, in baza unui tabel analitic si a rezultatelor obtinute din calcule.

!ndicatorii de baz a activitii economice a ntreprinderii

Tabelu <.:

13

Sursa1.laborat de auror in baza rapoartelor statistice. ,eci din informatia de'a examinata rezulta ca activitatea operationala a S.%. ?Termocom+ este multilateral diversificata si cuprinde trei directii componente 1 comercializarea energiei termice, !ndicatori <AAE <AAC %baterea3KL&4 <AAC&<AAE 3mii lei4 :.0enit din vnzri <.-onsumuri c)eltuieli totale =.6umrul mediu de salariai,oameni >.6umrul mediu de muncitori,oameni producerea ei si prestarea serviciilor spre consumatorul final3 furnizarea 4. !n componenta tipurilor de activitate operationala ca genul principal clar se evedentiaza prestarea serviciilor, cota carora este predominanta si crescatoare in anul <AAC, energie termica livrata circa :>HA,E mii Jcal fata de anul precedent 3 <AAE 4, circa :>=A,: mii Jcal, ceea ce este cu <,E la suta mai mult. %stfel din calculele efectuate in tabelul <.:. rezulta ca la societate veniturile din prestarea serviciilor au inregistrat o crestere relativa in anul <AAC fata de anul precedent in suma totala de <:ED>,>G> mii lei. !n urma analizei factoriale s&a depistat ca ma'orarea venitului a fost conditionata in primul rind de crestera volumului energiei livrate cu circa >A,H mii Jcal ,adica cu o ma'orare de <,E la suta fata de anul precedent. -ostul vinzarilor s&a ma'orat relativ de la :EG,ADD mln. lei pina la GHG,HH> mln. lei, fapt determinat de stabilirea unui tarif de livrare a energiei termice nerentabil ce trebuie recalculat. Pierderile de energie termica in retele la rindul sau au constituit =D>,DG mii Jcal, astfel incit in comparatie cu anul precedent pierderile s&au micsorat cu EC,: mii Jcal sau cu >,< la suta , determinind astfel un aspect pozitiv in evolutia intreprinderii. @a etapa actuala a ciclului de viata a intreprinderii, conform situatiei din <C.:<.<AAC, in gestiunea S.%. ?Termocom+ se afla1 << centrale termice, :C statii de pompare, <G> 7m retele de cartier de incalzire 3 in < tevi 4, =HD puncte termice centralizate si :ED puncte termice individuale. 2.2. Structura organizatorica a ntreprinderii. !n cadrul structurii organizatorice a intreprinderii sunt incadrate un sir de subdiviziuni cu destinatii diferite , in rindul lor putem evedentia cele cu destinatie de productie, auxiliare si social&culturale. @a subdiviziunile de productie se refera acelea in cadrul carora se produce energia termica si are :::> :::< &< &A,:HC :G<D :G<D A A i HH=GDH,GHG C=<AEA,H HCG>=<,A<C :AD>EE<,= <:ED>,>G> :=<EA:,D <AACL<AAE3I4 <,E<D> :>,<GG<

14

loc asigurarea prestarii ei , adica controlul efecient a procesului de livrare spre consumatorul final. %stfel in sectia de baza evedentiam 1 ,epartamentul Operare, Jenerare , ,istributie cu sectiile sale1 Sectia Te)nologica/ Sectia ,istributie -iocana, -entru, "iscani,Botanica si Buiucani/ Sectia -entrala Termica Sud, 0est/ etc. %cest department este preocupat in general de volumul pronosticat anual , trimestrial si lunar al energiei termice produse de sursele proprii si al energiei termice procurate/ volumul pronosticat al pierderilor energiei termice cu specificare pe luni , trimestre si anual pe raionele retelelor termice / consumul lunar de combustibil si apa initiala, etc. ,epartamentul Te)nic si "eparatii in care este inclus Serviciul de Proiectare si Supraveg)ere Termica/ Serviciul Transport %uto/ Sectia Te)nica / Serviciul .lectric / Serviciul "eparatii. %cest department este preocupat de volumul anual al lucrarilor de constructie, reconstructie, reparatie capitala si curenta cu specificarea pe trimestre si pe subdiviziuni/ calcularea necesitatii de carburanti si lubrifianti pe un an cu specificarea pe trimestre / darea de seama lunara privind folosirea transportului. ,epartamentul #ar7eting, 0inzari, %c)izitii si !nformare care&si desfasoara activitatea in asociere su Serviciul #ar7eting, 0inzari si "elatii cu -lienti / Serviciul %c)izitii/ Sectia -ontracte ,%c)izitii si %sigurare Te)nico&materiala/ Sectia de calcul si evidenta consumului de energie termica , etc. %cest department este ingri'orat de datele lunare privind furnizarea energiei termice diferitor categorii de consumatori / datele privind consumul energiei termice pentru necesitatile de uz gospodaresc ale societatii/ pierderile comerciale pe raioane / informatii lunare privind datoriile de incasat pentru energia termica ale consumatorilor. !n sectiile auxiliare sunt incadrate1 Serviciul Muridic si Serviciul %udit. ,epartamentul Te)nologii !nformationale 3 Serviciul NardOare si Serviciul SoftOare 4 si ,epartamentul Planificare si ,ezvoltare 3 Sectia Strategii, Programe, !nvestitii/ Sectia ,ezvoltare si Te)nologii moderne4. =4 ,epartament 2inante si %naliza .conomica 3 Sectia %naliza .conomica si -ontabilitatea Jenerala 4. %cest departament asigura analiza activitatii economice si de producere a intreprinderii , precum si elaborarea propunerilor de sporire a activitatii de producere / calcularea tarifelor pentru producerea energiei termice / elaborarea planurilor de perspectiva/ analiza gestionarii patrimoniului intreprinderii/ descifrarea lunara a c)eltuielilor reale pe S.%. ?Termocom+/ calcularea uzurii fondurilor de baza in general pe intreprindere/ informatii lunare privind datorii

15

debitoare si creditoare / calcularea salariilor in general pe intreprindere si aparte pe subdiviziuni , etc. ,epartamentul Social&-ultural al S.%. Termocom 5 este reprezentat de -omitetul Sindical in frunte cu !urie Stegari. %cest department este axat pe apararea drepturilor lucratorilor in cadrul intreprinderii , protectia si securitatea lor , organizarea festivitatilor si oferirea unor privelegii prind sustinerea lor in cadrul unor situatii exceptionale. 2.3. Structura de conducere a ntreprinderii S.A. Termocom . Structura de conducere a societatii este reprezentata de1 %dunarea Jenerala a %ctionarilor 3 %J% 4/ -onsiliul de observatori 3 -onsiliul Societatii 4/ Organul executiv, ,irector general& ,ionisie %ntocel si -omisia de cenzori. Organul suprem de conducere este %J% , care are dreptul sa decida asupra oricaror c)estiuni , in limitele stabilite de lege si care&i sunt atribuite in competente. Notaririle ei sunt obligatorii pentru persoanele cu functii de raspundere si actionarii societatii. -onsiliul societatii este organul colectiv de conducere ales, care reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre adunarile generale si care, in limitele atributiilor sale , exercita conducerea generala si controlul asupra activitatii societatii. #embrii consiliului sunt alesi la %J% pe un termen de un an dintre actionari si alte personae in numar de C persoane,cu toate acestea actionarii trebuie sa constitue ma'oritatea. -ompetentele, componenta numerica, modul de infiintare si de desfasurare a consiliului societatii sunt stabilite de legislatia in vigoare, care se aproba de %J% , deoarece acesta este subordonat %J%. ,irectorul general exercita functiile organului executiv, care actioneaza in numele societatii si toate c)estiunile curente privind activitatea ei, exceptind c)estiunile date in competenta %J% sau a -onsiliului Societatii. Organul executiv in persoana directorului general este ales de catre %J% pe un termen de < ani. %tributiile lui sunt stabilite in legislatia in vigoare si el este subordonat -onsiliului Societatii si %J%. -omisia de cenzori exercita controlul activitatii economico&financiare a societatii si a organului executiv si se subordoneaza numai %J%. #embrii comisiei de cenzori se aleg in numar de = persoane de catre %J% pe termen de < ani. Presedintele acesteia se alege la sedinta comisiei de cenzori. #embrii comisiei pot fi atit actionari cit si alte personae ce dispun de calificarea respectiva in domeniul evidentei contabile, finantelor sau economiei, cu exceptia membrilor -onsiliului societatii, anga'atii structurii executive si ai contabilitatii. -ompetentele comisiei de cenzori, componenta numerica si modul de infiintare si de functionare se stabilesc potrivit legislatiei. %ceasta asigura verificarea obligatorie a activitatii economico&financiare anuale a societatii si efectueaza controale extraordinale din propria initiativa. 2. . Analiza patrimoniului $ activului % a ntreprinderii S.A. Termocom.

16

Pentru desfasurarea activitatii economico&financiare, fiecare intreprindere trebuie sa&si formeze patrimoniul sau ,care reprezinta totalitatea resurselor economice controlate de fiecare agent economic in parte. %naliza situatiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de intreprindere, indefirent de sursele de finantare a acestora. 6ecesitatea analizei situatiei patrimoniale rezulta din importanta informatiei obtinute in urma analizei pentru elaborarea deciziei de diferit gen necesare pentru programarea activitatii intreprinderii pe viitor. %stfel in vederea analizei generale a marimii si evolutiei activelor disponibile la intreprinderea S.%. ?Termocom+, efectuam aprecierea acestora in comparatie cu dinamica veniturilor si totodata in concordanta cu dinamica volumului activitatii intreprinderii. ,eci in baza datelor "aportului privind rezultatele financiare, anul <AAC, intocmim tabelul analitic si interpretam rezultatele obtinute in el, prin calcularea atit a abaterilor absolute, cit si a indicilor relativi, adica a ritmului sau a sporului de crestere a activelor disponibile fata de perioada precedenta, ceea ce ne va permite aprecierea efecientei folosirii patrimoniului existent la ntreprindere. %naliza mrimii i evoluiei patrimoniale a ntreprinderii 6r.crt. !ndicatori Tabelul <.< "itmul creterii3I4 CC,ED

@a finele anului de gestiune,mii lei Precedent -urrent :==D:H<,A=>

0aloarea total a activelor

:==EA>:,H:E

< =

0enituri din vnzri 0enituri toate din

HH=GDH,GHG EAAEDE,AAE

HCG>=<,A<C E<<G:=,HD

:A<,E< :A<,HA<

tipurile

de activiti Sursa1 .laborat de autor n baza raportului financiar3<AAC4 al S.%. Termocom ,in datele prezentate in tabel rezulta ca in dinamica se evedentiaza diminuarea patrimoniului disponibil, fapt ce semnaleaza de existenta tendintelor negative in activitatea intreprinderii, cum ar fi1 restringerea activitatii din lipsa comenzilor si din alte motive/ acumularea pierderilor/ rambursarea surselor imprumutate atrase peste limita de siguranta, etc. !n aceste conditii, iesirea activelor disponibile de sub controlul intreprinderii este conditionata atit de vinzarea activelor care nu se mai folosesc in activitatea de intreprinzator, cit si transferarea lor nemi'locita pentru stingerea unor datorii. %cest fapt intr&o masura oarecare semnaleaza de reducerea potentialului economico&financiar al intreprinderii si semnifica incapacitatea de a continua activitatea de baza la acelasi nivel. -u toate acestea efecienta folosirii patrimoniului existent se poate aprecia pozitiv, din faptul ca o data cu reducerea activelor controlate de intreprindere, are loc ma'orarea considerabila a veniturilor obtinute in urma utilizarii acestora in activitatea de intreprinzator, astfel incit ritmul
17

cresterii a veniturilor depaseste indicatorul similar al modificarii activelor cu circa <,E>< I. !n asemenea conditii devine evident gestiunea reusita a patrimoniului din partea managerilor intreprinderii S.%. ?Termocom+. @a rindul sau in cadrul analizei structurale a activelor, precum si a dinamicii valorii acestora necesita examinarea corelatiilor existente intre diferite elemente patrimoniale reflectate in activul intreprinderii, astfel cum ar fi activele pe termen lung si cele curente cu componentele sale de baza. Pentru studierea structurii si a valorii activelor in dinamica merita sa efectuam interpretarea continutului economic al fiecarui component patrimonial, reflectat pe posturile activului. !n baza acestui indiciu intocmim tabelul analitic, referitor la activul intreprinderii si interpretam rezultatele determinate.

,inamica valorii si structurii activelor intreprinderii S.%.+Termocom+,mii lei.

Tabel <.=.

18

!ndicatori

<AAE3mii lei4 <AAE3I4 <AAC3mii lei4

<AAC3I4 %baterea 3<AAC&<AAE4

"itmul

absolut3KL&4 creterii3I4 3<AACL<AAE4 &:,A:

:.%ctive

pe

GD=GCH,<ED

><,:<

G>C=<H,>HE

>:,::

&:><DC,EAE

termen lung :.:.%ctive nemateriale :.<.%ctive materiale termen lung :.=.%ctive financiare pe termen lung <.%ctive curente HH>>>>,>=< <.:.Stocuri da mrfuri i material <.<.-reane pe termen scurt <.=.!nvestiii pe scurt <.>.#i'loace bneti <.G.%lte active curente Total active :==EA>:,H:E :AA :==D:H<,A=> :AA &:EDC,DE> A EGC,::A A,:< E>H,:E< A,:: &::,C<E &A,A: D=:<E,GE< E,:G :HE==,=DH <,<H &>G<CG,<:G &G,HE termen & & & & & & DGGHEA,DCD E>,DH H<AGE>,HH< C:,GE D>EA>,AHD D,C: G>DHD,A>> GH,EE H,AD HEDE>>,GGD >HGHC,<=G GE,EC D,A> :<>AA,:<> &HACD,EAC :,A: &:,A< =H<,A:A A,AH H<,A:A A,A= &=AA &A,A> pe GD:DH<,A=H CC,DD G>DDGC,A=E CC,G &:GA:<,CCC &A,:D :GG=,<=C A,<H <GCD,>=A A,>H :A>=,:C: A,<A

!nformatia continuta in tabelul prezentat mai sus atesta faptul ca in structura patrimoniului S.%.+Termocom+ prevaleaza activele curente si anume creantele pe termen scurt, determinate totodata si de o crestere absoluta si relativa a acestei grupe de active cu circa C,EE<I in anul <AAC fata de anul precedent. %stfel daca la inceputul perioadei de gestiune, creantele pe termen scurt au constituit E>,DH la suta din totalul activelor curente, care au format la rindul sau ma'oritatea din patrimonial disponibil, circa GH,EE I, atunci la sfirsit cota acestora a constituit de'a C:,GE I, adica
19

cu D,C: la suta mai mult. -onsiderabil s&a redus cota mi'loacelor banesti, care in anul <AAE constituia E,:G I din totalul activelor curente, pe cind in anul <AAC a format doar <,<H I, adica cu G,EE la suta mai putin fata de anul precedent. @a fel se observa o micsorare relativa si absoluta a activelor financiare pe termen lung in anul <AAC fata de anul <AAE, cu toate ca acestea au constituit doar circa A,AH I din totalul activelor pe termen lung. "estul modificarilor intervenite in structura patrimoniului S.%.+Termocom+ nu sunt atit de insemnate in baza tabelului analizat, dar destul de importante pentru desfasurarea activitatii economico&financiare prospere a intreprinderii pe viitor, din motiv ca la etapa actuala societatea este proclamata insolvabila. -a o generalizare la momentele de'a examinate putem confirma ca patrimoniul intreprinderii poate fi analizat nu numai la valoarea de bilant, dar si la valoarea neta a acestuia, datorita carui fapt putem pune accentual pe aspectul de plasare a surselor de finantare a activitatii intreprinderii si anume a patrimoniului ei. !n scopul de a determina si reflecta marimea activelor controlate de intreprindere si anume a celor care sunt formate numai pe seama surselor proprii de finantare si nu sunt impovarate de datorii, efectuam calculul patrimoniului net si studiul influentei factorilor asupra modificarii acestui indicator in baza unui tabel analitic. !n rezultatul examinarii acestuia vom deduce o dependenta financiara absoluta a intreprinderii S.%.+Termocom+ fata de creditorii sai, esentiali la momentul actual in dezvoltarea intreprinderii.

-alculul i analiza factorial a patrimoniului net

Tabelul <.>.

Sursa1 elaborat de autor n baza raportului financiar3<AAC4 al S.%. ?Termocom+

20

,in calculele efectuate in tabel rezulta ca la sfirsitul perioadei de gestiune 3 anul <AAC 4, S.%.+Termocom+ dispune de un patrimoniu net negativ, fapt ce ne confirma de o stare de criza prezenta la etapa actuala la intreprinderea+Termocom+,adica societatea nu dispune de active formate pe seama surselor proprii si activitatea ei pe deplin se finanteaza datorita surselor !ndicatori <AAE <AAC %baterea,3KL&4 !nfluena asupra patrimoniului net :.Total active,mii lei <.,atorii pe termen lung, mii lei =.,atorii pe termen scurt, mii lei >.Patrimoniu net, mii lei imprumutate. Totodata din motivul ca datoriile totale prevaleaza asupra activelor prezente la intreprindere, suma activelor nete rezulta a fi si ea negativa, ceea ce ne semnaleaza de existenta a unor aspect destul de dificile in dezvoltarea intreprinderii. %stfel marimea negativa a activelor curente nete 3 %-6P%-&,TS 4, confirma incalcarile disciplinei financiare privind faptul ca atit creditele, imprumuturile, precum si alte surse atrase pe termen scurt3 datorii fata de furnizori, salariati, buget 4, au fost plasate in activele pe termen lung. %cest rezultat ne aduce la concluzia ca regula fundamentala de baza a ec)ilibrului financiar nu este respectata, care prevede la rindul sau ca activele pe termen lung trebuie finantate doar pe seama capitalului permanent 3 -PermanentP-propriuK,T@ 4. &::HAD<G,==: &:>:DCD:,D<C &<>D==D,<CE Q <>E=HGA,CHC <H=HCHC,D>: <G><<E,DD< &<G><<E,DD< <>C:D,AHA :G:G>,A<< &CHD<,A>E KCHD<,A>E :==EA>:,H:E :==D:H<,A=> &:EDC,DE> &:EDC,DE>

2.&. Analiza surselor de "inantare a intreprinderii S.A.'Termocom' ,upa examinarea patrimoniului necesar pentru desfasurarea activitatii economico&financiare a intreprinderii , deducem ca formarea optimala a acestuia se efectueaza pe seama diferitor surse de finantare. -omponenta surselor de finantare a activelor, predominarea anumitor componente asupra altora, evolutia structurii pasivelor in mod direct, determina stabilitatea si independenta financiara a intreprinderii. ,e aici si rezulta necesitatea analizei pasivelor din partea conducerii
21

intreprinderii pentru stabilirea strategiei de dezvoltare, precum si diri'area activitatii curente. %naliza surselor de formare a activelor intreprinderii porneste de la aprecierea generala a structurii pasivelor. !n acest scop calculam indicatorii cu privire la coeficientul de indatorare a intreprinderii sau coeficientii ai capacitatii de plata a ei1 -!JP,TL-propriuP &:,C><C si -!TP,T@L-propriuP &A,A:AD. !n baza calculelor efectuate si a rezultatelor obtinute, deducem ca coeficientul de atragere a surselor imprumutate3 de conceptare a datoriilor 4, ce caracterizeaza structura surselor de finantare a activelor din punctul de vedere al cotei surselor imprumutate, nu se include in limitele standard 3 A&A,G 4. ,eoarece acest coeficient dimensioneaza nivelul de indatorare a intreprinderii reiese ca S.%.+Termocom+ este insolvabila si nu poate apela la credite, din motiv ca activitatea ei de baza e de'a intretinuta in baza finantarilor imprumutate. ,at fiind faptul ca sursa initiala de finantare a patrimoniului intreprinderii o constituie capitalul propriu, in continuare vom efectua analiza mai profunda a acestuia, studiind marimea si evolutia lui in baza unui tabel analitic.

.voluia valorii i structurii capitalului intreprinderii,mii lei !ndicatori <AAE3mii lei4 <AAC3mii lei4 %baterea absolut3KL&4 3<AAC&<AAE4 :.-apital propriu 3::HAD<G,==:4 3:>:DCD:,D<C4 &<>D==D,<CE

Tabelul <.G. "itmul creterii3I4

<:,A>=
22

:.:.-apital statutar :.<."ezerve :.=.Profit nerepartizat :.>.-apital secundar <.,atorii termen lung <.:.,atorii financiare pe

=<>>C,ECH :=HD::,CAC 3:><GE>G,=HE4 H=AH=,:GD <>C:D,AHA

=<>>C,ECH :=HD::,CAC 3:DH:H=E,DD:4 H<D=A,AC: :G:G>,A<<

A A &<>GEC=,<== &>>=,ADG &CHD<,A>E

A A :H,<>G &A,DAD &=C,:HC

:>=GH,E<<

GHA:,G=:

&EDGD,<C:

&DA,<EC

pe termen lung <.<.,atorii calculate :AGGE,<>E C>G<,>C: &::AG,HGH &:A,<=G

pe termen lung =.,atorii pe termen scurt <>E=HGA,CHC =.:.,atorii financiare D=:,C:< <H=HCHC,D>: EAG,D:G <G><<E,DD< :H=,HA= :A,<=G <H,>EE

pe termen scurt =.<.,atorii comerciale <<=CGEG,>A> <>C=E=E,D=< <G><G=,<<E ::,=G<

pe termen scurt =.=.,atorii calculate pe termen scurt Total pasiv :==EA>:,H:E :==D:H<,A=> &:EDC,DE> &A,:=C <>E=HGA,CHC <>=HCHC,D>: &>GHH:,==E &:,E><

Sursa1 elaborat de autor n baza raportului financiar3<AAC4 al S.%. Termocom

,in datele prezentate in tabelul <.G. se observa ca componenta surselor imprumutate de S.%.+Termocom+ este foarte variata si neomogena1 totalitatea datoriilor intreprinderii cuprinde diferite elemente componente, care se deosebesc considerabil atit dupa continutul economic, cit si dupa cota lor in totalul pasivului. %trage atentie deosebita si instabilitatea structurii datoriilor. %stfel incit daca la inceputul anului de gestiune o cota preponderenta au avut datoriile calculate pe termen scurt, atunci la sfirsitul perioadei de gestiune ponderea cea mai mare le revine datoriilor comerciale pe termen scurt. .xaminarea mai profunda a datoriilor intreprinderii poate fi efectuata in baza urmatoarelor indicatori1 "atadatoriilor pe termen lungP,T@LTotal,atorii3<AAC4PA,GG si ",T@3<AAE4PA,CC I. %cest raport reflecta cota imprumuturilor cu durata mai mare de un an in suma totala a datoriilor intreprinderii S.%.+Termocom+. -resterea in dinamica a acestui indicator contribuie la ma'orarea capitalului permanent, pe seama caruia se finanteaza activele pe termen lung. Practic aceasta inseamna ca firma cu rata ridicata de atragere pe termen lung a mi'loacelor imprumutate, are posibilitati mai mari pentru efectuarea investitiilor de capital, adica pentru
23

dezvoltarea potentialului de productie 3 reinoirea utila'ului, modernizarea te)nologielor, etc. 4, ceea ce nu se poate atribui intreprinderii ?Termocom+. !n mod similar poate fi calculata si interpretata "atadatoriilor pe termen scurtP,TSLTotal,atorii3<AAC4PCC,>> si ",TS3<AAE4P CC,AAD I. ,in punct de vedere al riscului de a nimeri sub influenta externa sau a riscului de faliment, totusi cele mai periculoase pentru orice intreprindere sunt datoriile fata de bancile comerciale. ,e aceea in cursul analizei cu o atentie deosebita putem examina urmatorul coeficient de structura a datoriilor1 "atacreditelor bancareP-redite bancare pe termen scurt si lungLTotal,atorii3<AAC4PA,<AH: si "creditelor bancare3<AAE4PA,GH<= I. ,eoarece coeficientul dat in cauza se micsoreaza stabil in dinamica, devine insuficienta aprecierea rationalitatii atragerii surselor imprumutate de catre conducerea intreprinderii S.%.+Termocom+. @a fel informatia continuta in tabelul <.G. ne demonstreaza ca S.%.+Termocom+ dispune de o marime negativa a capitalului propriu pe parcursul anilor <AAE&<AAC, ceea ce ne indica la existenta multor tendinte defavorabile in dezvoltarea intreprinderii. %stfel analiza structurala a capitalului propriu presupune examinarea corelatiei dintre elementele componente ale acestuia. ,in acest motiv vom incerca sa analizam modificarile survenite in structura capitalului propriu al S.%.+Termocom+ in cursul perioadei <AAE&<AAC.

%naliza structurii capitalului propriu .lemente component <AAE3mii lei4 <AAC3mii lei4

Tabelul <.D. %baterea3KL&4 3<AAC&<AAE4 "itmul creterii3I4 A A :H,<>G>

:.-apital statutar <."ezerve =.Profit nerepartizat3pierdere neacoperit4 >.-apital secundar

>>G=>,CE< :=HD::,CAC 3:><GE>,=HE4

>>G=>,CE< :=HD::,CAC 3:DH:H=E,D::4

A A &<>GEC=,<==

H=AH=,:GD

H<D=A,AC:

&>>=,ADG

&A,DAD
24

Total capital propriu

3::HAD<G,==:4

3:>:DCD:,D<C4

&<>D==D,<CE

<:,A>

Sursa1 .laborat de autor n baza raportului financiar3<AAC4 al S.%.+ Termocom+. ,atele tabelului atesta faptul ca in componenta capitalului a intreprinderii S.%.+Termocom+, elementul cel mai voloros il formeaza rezervele dispuse la intreprindere, care pe parcursul anilor <AAE&<AAC nu si&au modificat valoarea la fel ca si capitaluil statutar al intreprinderii. -u toate acestea in cursul anului de gestiune s&a redus neconsiderabil ponderea capitalului secundar in structura capitalului propriu. !n ansamblu, totusi structura capitalului propriu al S.%.+Termocom+ are un caracter stabil, ceea ce se rasfringe asupra intreprinderii ca un aspect negativ, din cauza ca capitalul propriu al societatii se prezinta intr&o valoare negativa, ceea ce duce la ma'orarea pierderilor in cadrul intreprinderii. %supra marimii reale a capitalului statutar influenteaza atit nivelul de ac)itare cit si gradul de retragere a acestuia. %stfel pentru aprecierea acestui aspect al situatiei financiare a intreprinderii intocmim urmatorul tabel analitic.

-alculul ratelor de ac)itare i retragere a capitalului statutar

Tabelul <.H.

25

6r. -rt. : < = >

!ndicatori -apital statutar, mii lei -apital nevrsat, mii lei -apital retras, mii lei "ata de ac)itare a capitalului statutar, coefficient33rd: &rd<4Lrd:4

<AAE3mii lei4 ==>>C,ECH & =G,EHG :,AA

<AAC3mii lei4 =<>>C,ECH & =G,EHG :,AA

"ata de retragere a capitalului statutar, coefficient 3rd=Lrd:4

A,AA:

A,AA:

Sursa1 elaborat de autor n baza raportului financiar3<AAC4 al S.%. Termocom !ntucit intreprinderea ?Termocom+ actioneaza sub forma organizatorico&'uridica de societate pe actiuni de tip desc)is, suficienta capitalului statutar al acesteia se apreciaza in comparatie cu marimea minima stabilita in legislatia in vigoare in suma de <A mii lei. ,atele tabelului <.H. atesta faptul ca valoarea nominala a actiunilor emise de aceasta societate 3 =<>>CECH lei 4, depaseste cu mult cerinta reglementata in lege. %sadar constatam suficienta capitalului statutar al S.%.+Termocom+ pe parcursul anilor <AAE&<AAC. !n ansamblu cu gradul de A,AA: de retragere a actiunilor emise, situatia privind suficienta, nivelul de ac)itare si gradul de retragere a capitalului statutar S.%.+Termocom+, se apreciaza ca favorabila de&a lungul evolutiei sale.

2.(. #"ecienta activitatii economico!"inanciare a intreprinderii S.A.'Termocom'.

26

Pozitia financiara a oricarei intreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controleaza, de structura sa financiara, de lic)iditatea si solvabilitatea ei, precum si de capacitatea acesteia de a se adopta sc)imbarilor mediului in care aceasta isi desfasoara activitatea. Pentru efectuarea analizei financiare, un rol aparte revine obtinerii informatiilor relevante, care pot sa reflecte complex starile functiunii intreprinderii. %stfel evaluarea performantelor economice pe baza analizei financiare se poate face cu a'utorul unor indicatori, capabili sa caracterizeze efecienta utilizarii resurselor, sa evalueze pozitia pe piata a intreprinderii, sa ofere informatii necesare managementului pentru orientare si decizie in actiune economica, sa asigure posibilitatea compararii diferitelor activitati, ramuri si economii nationale. !n prezent, in conditiile intensificarii mediului concurential si adaptarii intreprinderilor la acestea, trebuie folosit un sistem de indicatori specific fiecarui sector de activitate, care sa determine promovarea ideilor novatoare cu efecte pozitive asupra activitatii intreprinderii. !n cadrul acestora, cei mai semnificativi indicatori, capabili sa caracterizeze starea financiara a intreprinderii S.%.+Termocom+ la etapa actuala sunt1 !ndicatori ai rezultatelor financiare, cum ar fi volumul vinzarilor si profitul intreprinderii. %stfel deducem ca datele prezentate in tabelul <.:. reflecta insuficienta veniturilor din vinzari, generate de intreprinderea S.%.+Termocom+, atit in cursul anului de gestiune, cit si pe parcursul perioadei precedente, pentru acoperirea consumurilor si a c)eltuielilor totale suportate de intreprindere. !n comparatie cu perioada precedenta, se observa o crestere considerabila a consumurilor si c)eltuielilor totale, cu circa :>,<GG< la suta mai mult, in cursul anului de gestiune. %cest fapt la rindul sau a si conditionat reducerea esentiala a profitului din activitatea operationala a intreprinderii, ceea ce a constituit si principala cauza a formarii pierderii nete de&a lungul anilor <AAE&<AAC. Totodata, ca indicator de efecienta a activitatii economice, profitul ar trebui sa semnifice depasirea veniturilor cistigate de intreprindere asupra consumurilor si c)eltuielilor suportate de aceasta din activitatea de intreprinzator. #etoda traditionala de determinare a profitului consta in compararea c)eltuielilor reale efectuate de intreprindere pe parcursul perioadei de gestiune cu veniturile reale obtinute in aceasta perioada. %stfel cu scopul de a examina rezultatele financiare a intreprinderii S.%.+Termocom+ pe parcursul perioadei de gestiune, anul <AAC, in comparatie cu realizarile anului precedent, intocmim urmatorul tabel analitic si interpretam rezultatele obtinute in el.

"ezultatele financiare, mii lei

Tabelul <.E.

27

Sursa1 .laborat de autor n baza raportului financiar3<AAC4 al S.%.+ Termocom+. !ndicatori <AAE3mii lei4 <AAC3mii lei4 %baterea3KL&4 3<AAC& "itmul creterii3I4 <AAE4 :.Profit brut <."ezultat din activitatea operaional =."ezultat din activitatea investiional >."ezultat din activitatea financiar G."ezultat din activitatea economico& financiar D."ezultat excepional H.PPJP! E.Profit net 3:=>CE=,>DE4 3:=:<>C,ECE4 3<>GED:,:>A4 3<>GED:,:>A4 &::AEHH,DH< &::AEHH,DH< E<,:>: E<,:>: & & & & 3:=>CE=,>DE4 3<>GED:,:>A4 &::AEHH,DH< E<,:>: :GA<,E=< H>A,DA> &HD<,<<E &GA,H:C 3>A,HH=4 3:GA,:H:4 &:AC,=CE <DE,EAC 3:::>CG,C>=4 3:=D>>G,G<H4 3<:>CCC,D=>4 3<>D>G:,GH=4 &:A=GA=,DC: &::AAAD,A>A C<,E= EA,D<

,in datele prezentate in tabelul <.E. rezulta ca S.%.+Termocom+ a obtinut de&a lungul anilor <AAE si <AAC un rezultat financiar negativ, fapt determinat in primul rind de cresterea valorii consumurilor si a c)eltuielilor si nea'unsul veniturilor pentru acoperirea acestora. n interes deosebit pentru cresterea profitului este acordat de catre creditorii intreprinderii S.%.+Termocom+, care la rindul sau este principalul criteriu de ac)itare a dobinzii si rambursarii sumei datoriei. ,eci rezultatele analizei profitului sunt destul de necesare atit pentru elaborarea strategiei de dezvoltare, cit si pentru organizarea activitatii curente a intreprinderii si prognozarea marimii profitului pe viitor. @a rindul sau generarea profitului nu este inca suficienta pentru desfasurarea reusita a activitatii economico&financiare a intreprinderii si nu mai putin importanta este repartizarea efecienta a profitului obtinut. ,e mentionat este ca aceasta etapa de repartizare a profitului este strict reglementata de prevederile legislatiei fiscale si nu este de competenta proprietarilor intreprinderii. .sentialul accent in repartizarea profitului este acordat in cazul dat pentru plata
28

impozitului pe venit in contul bugetului, care la rindul sau in cursul perioadei de gestiune a S.%.+Termocom+ a constituit A I, ceea ce a determinat un aspect destul de favorabil pentru dezvoltarea continua a societatii.%naliza rentabilitatii, care reprezinta capacitatea intreprinderii de a realiza profit necesar reproductiei, dezvoltarii si remunerarii capitalurilor intreprinderii. #asura rentabilitatii poate fi redata de un sistem de rate de efecienta, care masoara gradul in care se utilizeaza diverse resurse ale intreprinderii. %stfel cu scopul de a analiza sistemul de rate de rentabilitate, intocmim urmatorul tabel analitic, necesar pentru naliza mai profunda a rentabilitatii generale a intreprinderii. !n baza rezultatelor obtinute vom incerca sa deducem rentabilitatea vinzarilor 3"v4, rentabilitatea activelor sau economica 3"a4, rentabilitatea fata de resursele consumate 3"cost4, rentabilitatea mi'loacelor fixe 3"mf4, rebtabilitatea activelor curente 3"ac4, rentabilitatea capitalului permanent 3"cp4 si rentabilitatea financiara 3"f4. ,ate iniiale pentru analiza ratelor de rentabilitate !ndicatori <AAE3mii lei4 <AAC3mii lei4 Tabelul <.C. %baterea3KL&4 3<AAC&<AAE4 :.0aloarea avenitului vnzri <.0aloarea medie a 3::AG<D:,EG>4 3:<C=HC=,>E4 &:EEG=:,D<D :H,AGH medie din HDGH:G,>CD HE>>CC,HA< :EHE>,EAD "itmul creterii3I4 <,>G=

capitalului propriu =.0aloarea medie a patrimoniului >.Profit brut G.PPJP! D.Profit net 3:::>CG,C>=4 3:=>CE=,>DE4 3:=:<>C,ECE4 3<:>CCC.D=>4 3<>GED:,:>A4 3<>GED:,:>A4 &:A=GA=,DC: &::AEHH,DH< ::>D::,<>< C<,E=: E<,:>: EH,=<< :=:=D>C,GHD :==H:AD,EHD <=>GH,= :,HEG

Sursa1 elaborat de autor n baza raportului finaciar3<AAC4 al S.%. Termocom ,in datele prezentate in tabelul <.C. rezulta ca totalitatea ratelor de exprimare a rentabilitatii generale a intreprinderii S.%.+Termocom+, in baza sistemului de rate esentiale enumerate mai sus, nu are rost din motiv ca valoarea totala a acesteia este negativa, fapt determinat de rezultatele financiare negative 3 profit brut, profitul perioadei de gestiune pina la impozitare, profit net, etc. 4 de&a lungul perioadei analizate, anii <AAE si <AAC. %ceasta situatie ne aduce la iveala faptul ca intreprinderea S.%.+Termocom+ nu&si asigura potentialul sau pe piata, precum si efecienta aplicarii politicilor de piata si de preturi. Jradul de valorificare a capitalului total, al capitalului fix si al capitalului circulant la fel este nesatisfacator pentru intreprindere. !n termeni reali, rentabilitatea
29

activelor ar trebui sa remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament in economie si al riscului economic si financiar pe care si l&au asumat ?furnizorii+ de capitaluri. !n conditii concurentiale de piata, dotarea te)nica a intreprinderii ocupa si ea un loc deosebit in producerea si prestarea serviciilor furnizate de S.%.+Termocom+ catre consumatorii finali. Situatia analizata, deduce faptul ca rentabilitatea mi'loacelor fixe si ea nu aduce un impact favorabil asupra rentabilitatii in ansamblu a intreprinderii, fapt ce nu permite la momentul dat reinoirea mi'loacelor ei economice. "entabilitatea activelor curente la fel ne indica de o gestionare neeficienta a activelor dispuse in cadrul intreprinderii si anume a creantelor ei. %naliza rentabilitatii capitalului propriu reflecta incapacitatea intreprinderii de a utiliza acesta in vederea obtinerii profitului, cu toate ca el caracterizeaza efecienta investitiilor si aprecierea generala a fiecarui leu investit in capitalul propriu din marimea profitului obtinut. %naliza rentabilitatii capitalului permanent este importanta pentru dimensionarea eforturilor privind obtinerea unui anumit profit net, in raport cu rezultatele concurentei specifice domeniului in care functioneaza intreprinderea. !n conformitate cu datele generate de tabelul <.C., acesta reflecta incapacitatea societatii RTermocom+ de a utiliza capitalul propriu si sursele atrase pe termen lung efecient, in vederea obtinerii profitului net. ,eci in baza analizei efectuate asupra rentabilitatii actuale la intreprinderea ?Termocom+, putem concluziona ca atit in cursul perioadei de gestiune, cit si a anului precedent, nu a fost respectata si luata in consideratie corelatia de efecienta dintre efortul necesar si efectul economic scontat. -a o generalizare la situatia existenta, ne putem axa la unele rezerve interne ce ar putea duce la ma'orarea indicatorilor analizati in viitorul apropiat, cu scopul de a favoriza dezvoltarea intreprinderii in continuare1 reducerea costurilor fixe/ reducerea pierderilor de materie prima in procesul de productie si a produsului final in momentul prestarii serviciilor/ sporirea vinzarilor/ cresterea puterii de negociere a intreprinderii cu furnizorii de materie prima si obtinerea unor preturi de ac)izitie avanta'oase/ optimizarea c)eltuielilor si maximarea preturilor de vinzare.

%naliza lic)iditatii si a solvabilitatii, prin care se intelege capacitatea intreprinderii de a transforma activele sale in bani, precum si capacitatea de plata a acesteia. Jradul in care intreprinderea poate face fata datoriilor pe termen scurt tine nemi'locit de solvabilitatea ei si se poate aprecia prin intermediul ratelor de lic)iditate. -a un factor pozitiv se apreciaza cresterea lic)iditatii, dar pina la nivelul maximal recomandat. -u alte cuvinte, cresterea excesiva a coeficientilor nu este binevenita. ,epasirea nivelului maxim recomandat reflecta o structura irationala a activelor intreprinderii, iar nivelul insuficient al coeficientilor lic)iditatii poate cauza un sir de consecinte
30

negative la caracteristica formarii fondului de rulment net in comparatie cu normativul acestuia. %stfel cu scopul de a examina nivelul coeficientilor lic)iditatii la sfirsitul anului de gestiune sub aspect dinamic, efectuam urmatoarele calcule si interpretam rezultatele obtinute in tabelul analitic intocmit mai 'os.

-alculul coeficientelor lic)iditatii pe parcursul anilor <AAE&<AAC sup aspect dnamic

Tabel <.:A.

Sursa1.laborata de autor in baza "aportului financiar3<AAC4,bilant contabil,S.%.+Termocom+. -alculele efectuate in tabelul <.:A. atesta faptul ca la S.%.+Termocom+ a survenit perioada de insuficienta a mi'loacelor banesti disponibile pentru ac)itarea datoriilor scadente. %ceasta concluzie deriva din nivelul subunitar al coeficientilor lic)iditatii curente, absolute si intermediare. Totodata putem concluziona ca in decursul perioadei anilor <AAE&<AAC s&a evit considerabil tendinta de scadere a tuturor coeficientilor lic)iditatii in perioada de gestiune 3<AAC4 fata de anul precedent 3<AAE4. %cest fenomen negativ se explica prin faptul ca ritmul cresterii a datoriilor pe termen scurt depaseste considerabil ritmul cresterii atit a mi'loacelor banesti, cit si a activelor curente. -el mai scazut nivel, in comparatie cu intervalul optim 3 A,<&A,<G4, se situeaza coeficientul ,enumirea coeficientului @ic)iditatea curenta A,=::EA> A,<EH=E: %nul <AAE %nul <AAC %baterea absoluta <AAC&<AAE &A,A<>><= "itmul cresterii <AACL<AAE,I &H,E=<E

@ic)iditatea intermediara @ic)iditatea absoluta

A,<EC>>G

A,<DCDCG

&A,A:CHG

&D,E<=>

A,A<G>:H

A,AADG:=

&A,A:ECA>

&H>,=HG>

lic)iditatii absolute. .ste de mentionat ca acest coeficient nu corespunde la fel ca si alti coeficienti ai lic)iditatii 3 lic)iditate curenta si cea intermediara 4 cerintelor atit la inceputul, cit si la sfirsitul anului de gestiune, demonstrind evolutia negativa in urma reducerii sumei m'loacelor banesti disponibile in conditiile cresterii datoriilor pe termen scurt. -u toate ca valoarea activelor curente s&a ma'orat considerabil in anul <AAC, cu circa :<>AA,:<> mii lei fata de anul precedent, nivelul
31

activitatii curente la sfirsitul anului de gestiune s&a redus considerabil fata de anul <AAE. @a fel, in aprecierea capacitatii de plata a intreprinderii poate fi inclus si indicatorul ce releva gradul de asigarare a intreprinderii cu mi'loace banesti, calculat conform relatiei1 Sm.b. 3<AAE4P#i'loacebanestiLTotal%ctivePA,A>H:E si Sm.b.3<AAC4PA,A:==>H, care releva gradul de imbunatatire a situatiei trezoreriei. ,iminuarea valorii coeficientului atesta un aspect nefavorabil pentru ec)ilibrul financiar al intreprinderii S.%.+Termocom+ si insuficienta resurselor banesti, necesare pentru efectuarea platilor. -oncluzionam ca aprecierea lic)iditatii constituie pentru orice intreprindere un instrument operativ de control asupra capacitatii de plata a acesteia. !n baza datelor obtinute in urma analizei, conducerea poate sa intreprinda masuri de sincronizare a incasarilor cu platile, in cazul nivelului subunitar al lic)iditatii, cum ar fi reducerea volumului aprovizionarilor. ,eci costul de profit si pierdere grupeaza veniturile si c)eltuielile pe tipuri de activitati a intreprinderii 3 de exploatare, financiare si exceptionale 4 si permit calcularea indicatorilor de rentabilitate. !n cazul S.%.+Termocom+, principala preocupare a intreprinderii este productia si prestarea serviciilor si nu realizarea de operatiuni financiare, aducatoare si ele de venituri. Pentru ca sa existe o buna lic)iditate trebuie ca valoarea activelor curente 3 active circulante 4, sa fie de cel putin de < ori mai mare decit datoriile pe termen scurt, ceea ce nu se respecta in cadrul intreprinderii ?Termocom+. #ar'a de profit, denumita si rata rentabilitatii comerciale caracterizeaza efecienta politicii comerciale alese de fiecare intreprindere 3 a procesului de aprovizionare, stocare si vinzare 4 si mai ales a politicii de preturi practicate in intreprindere. %stfel rata rentabilitatii generale indica cit la suta din c)eltuieli totale au generat profit. -resterea performantei economice fara costuri suplimentare are in vedere utilizarea efecienta a capacitatii de productie si calitatea produselor obtinute. ,eci cu scopul de a determina capacitatea de productie a S.%.+Termocom+, analizam productivitatea anuala a fiecarui muncitor si salariat in parte a intreprinderii, in baza urmatorului tabel analitic1

%naliza indicatorilor eficienei economice

Tabelul <.::.

32

!ndicatori

<AAE3mii lei4

<AAC3mii lei4

%baterea3KL&4 3<AAC&<AAE4

"itmul creterii3I4

:.Productivitatea anual a muncitor <.Productivitatea anual salariat =."andamentul mi'loacelor fixe >.0olumul produciei fabricate la : leu resurse material a unui unui

DC>,>AG

H:G,=:D

<A,C::

=,A::

GAD,C<G

G<:,<G<

:>,=<H

<,E<D

A,DG<

A,D<<

&,AA=

&>,DA:

A,AA<=

A,AA:G

&,AAAE

&=>,HE<

Sursa1 elaborat de autor n baza raportului statistic al S.%. Termocom Productivitatea muncii fiind calculata in cazul de fata ca raport dintre cifra de afacere si numarul mediu de salariati si muncitori, poate cunoste o crestere datorata evolutiei positive a cifrei de afacere pe viitor, in conditiile in care numarul de salariati si muncitori va ramine nesc)imbat la nivelul anilor <AAE&<AAC. %dica o ma'orare relativa a venitului din vinzari raportata la numarul constant de muncitori va favoriza cresterea productivitatii in anii consecutive fata de perioada actuala. -u toate acestea putem deduce ca de'a la finele perioadei de gestiune se evedentiaza o crestere relativa a acestui indicator in comparatie cu anul precedent cu circa de <A,C:: la suta mai mult, fapt determinat pe baza cresterii calitatii serviciilor prestate de ?Termocom+, care a dus totodata si la ma'orarea considerabila a vinzarilor si la cresterea cotei de piata detinuta de unitatea data.

).2. Concluzii generale privind situatia actuala si perspectivele dezvoltarii intreprinderii S.A. Termocom pe viitor. Prin Notarirea Mudecatoriei .conomice din <C noiembrie <AA: S.%. Termocom, a fost declarata insolvabila si s&a intentat procesul de faliment pentru producerea de reorganizare. %stfel pe data de :D ianuarie <AA<, %dunarea -reditorilor a votat pentru efectuarea procedurii de reorganizare in baza planului, elaborat de debitori cu participarea administratorului procesului de faliment& ,eonisie %ntocel. Planul reorganizarii a fost aprobat de catre adunarea creditorilor la <D.AD.<AA< si
33

confirmat in instanta de 'udecata la :D.AH.<AA<. Pe data de <D.AH.<AAD -urtea .conomica a emis inc)eierea nr.< e&:=AL<c de prelungire a termenului de realizare a planului S.%. Termocom pina la <D.AH.<AAH, iar Juvernul "epublicii #oldova a adoptat Notarirea 6 C> din G februarie <AAC prin care a prelungit termenul procedurii planului inca pe o perioada de trei ani. %stfel conform Planului de "eorganizare si a cererii suplimentare confirmate de instanta de 'udecata, cerintele creditorilor constituie :AHGGH>,G mii lei, iclusiv1 creditorii cu creantele garantate 3 clasa ! 4& HHA>>,H mii lei/ creditorii c)irografari 3 clasa !! 4&:HG<=,= mii lei/ creditorii c)irografari inferiori 3 clasa !!! 4&C::DEE,E mii lei si creditorii c)irografari inferiori 3 clasa !0 4&DC=DE,H mii lei. !n perioada indeplinirii Planului de "eorganizare pentru efectuarea ac)itarilor cu creditorii a fost acumulata o suma de :H<DE>,H mii lei si au fost satisfacute cerintele creditorilor cu creantele garantate. @a etapa actuala restantele de plata constituie D==GDG:> lei, iclusiv1 creditorilor c)irografari, clasa !! 3 #inisterul finantelor 4&:A=EA>CA lei/ creditorilor c)irografari, clasa !!!& >C<=A::H lei si creditorilor c)orografari inferiori, clasa !0&=>HGCAH lei. Soldul mi'loacelor banesti nu permite ac)itarea acestor restante. !n acelasi timp pe parcursul indeplinirii planului au aparut unele tendinte si respectiv careva devieri1 Planul de acumulare a resurselor financiare este indeplinit in mare masura prin colectarea datoriilor debitoare si prestarea a serviciilor, darea obiectelor in arenda/ Planul de acumulare a resurselor financiare nu a fost indeplinit in partea realizarii activelor materiale nefolosite1 fondurilor de baza si materialelor de la depozite/ Perioada de indeplenire a Planului de "eorganizare, stabilita de catre !nstanta de Mudecata pe perioada de > ani a fost prelungita de !nstanta de Mudecata si Juvern la E ani, ceea ce a adus anumite pierderi financiare suplimintare pentru creditori, deci necesitatea compensarii din partea debitorului. !n perioda indeplinirii Planului de "eorganizare, din cauza tarifului neadecvat la energia termica livrata, s&au adunat datorii suplimentare in suma de :>C: mln. lei. Solutionarea problemei date, atit pentru creditori, cit si pentru debitori este urmatoarea1 in perioada ramasa a procedurii planului 3 < ani 4, de utilizat resursele activelor materiale nefolosite si suma obtinuta sa fie repartizata suplimentar creditorilor. !n corespundere cu faptul ca valoarea activelor materiale nu este o valoare prestabilita si vor fi introduse diverse modificari in procesul reevaluarii si vinzarii, in completarile Planului de "eorganizare nu este introdusa suma reala obtinuta in urma realizarii acestora, insa sunt anexate listele acestor active si planul de actiuni. "epartizarea acestor acumulari va fi efectuata in corespundere cu masura de realizare a lor. %stfel toate actiunile privind realizarea activelor materiale nefolosite, precum si repartizarea acumularilor, vor fi coordonate cu -omitetul -reditorilor. @a fel conform analizei economico&financiare efectuate la finele anului <AAC, numarul
34

mediu scriptic al personalului a ramas nesc)imbat fata de nivelul anului <AAE& de :G<D de persoane. -)eltuielile anului <AAC pentru intretinerea personalului au fost de HA:=:,D mii lei si salariul mediu lunar al unui lucrator a fost de =E<C lei. -onform datelor reflectate in darea de seama a anului <AAC din sursele proprii a intreprinderii au fost produse circa >GD,> mii Jcal de energie termica contra >G=,< mii Jcal in anul <AAE, pe cind volumul energiei termice procurate a constituit :=C=,< mii Jcal sau cu G:,H mii Jcal mai putin ca in anul <AAE. -eea ce tine de ma'orarea relativa a c)eltuielilor si consumurilor intreprinderii este nemi'locit legat de pretul la apa, care a crescut cu :>I de la ::,:> leiLm= pina la :<,H leiLm=/ energia electrica cu :>,D de la A,CD leiL7O pina la :,: leiL7O/ apa de adaos procurata de la -.T&: este de ::,<> leiLm=, iar de la -.T&< este de E,C</ gazul natural s&a ma'orat de <<DH leiL:AAAm= pina la =<=< leiL:AAAm=, dupa care s&a micsorat <E:C leiL:AAAm=. %stfel in baza c)eltuielilor si a consumurilor suportate de intreprindere, pretul de cost al : Jcal s&a ma'orat fata de anul precedent de la D=C,HC lei pina la HAC,:: lei sau cu :A,E= la suta, cu toate acestea S.%. ?Termocom+ a suportat pierderi din activitatea economico&financiara in anul <AAC in suma de <>G,C mln. lei, ceea ce este cu E<,: la suta mai ma'orat fata de anul precedent. .fectuind analiza datoriilor debitoare pentru energia termica putem constata ca la finele anului de gestiune 3 <AAC 4, acestea au alcatuit cifra de H=:AGE,E mii lei, din care1 bugetului republican ii revin circa C:D>,C mii lei/ bugetului municipal& :CE:A,> mii lei/ agentilor economici&<ACCC,< mii lei/ fondului locativ&GDCEDC,: mii lei/ compensarea primariei&EA>::,D mii lei si altor consumatori circa =AEA=,G mii lei. Pe linga acestea datoriile creditoare au constitui circa <HG=,: mln. lei, in componenta carora datoriile pe termen lung sunt de :G,< mln. lei 3 rambursarea creditului B.",, constituie G,H mln. lei 4. ,atoriilor pe termen scurt le revine <H=H,C mln. lei din ele1 datorii financiare pe termen scurt&A,E: mln. lei/ datorii comerciale pe termen scurt &<>C=,E> mln. lei, dintre care datorii ing)etate constituie&CCA,C mln. lei si datorii pe termen scurt calculate circa <>=,==G mln.lei. -onform situatiei actuale la intreprinderea S.%. ?Termocom+ obiectivele principale planificate pentru realizarea lor pe parcursul anului <A:A sunt1 %sigurarea consumatorilor cu agent termic de inalta calitate in sezonul de incalzire <A:A&<A:: prin reabilitatea retelelor termice cu grad inalt de uzura cu tevi prefabricate cu izolatie termica din poliuretan/ %sigurarea consumatorilor cu apa calda mena'era de inalta calitate prin instalarea la unele blocuri locative puncte termice individuale in subsolurile blocurilor locative/ %tragerea noilor consumatori prin implementarea unor proiecte investitionale. Planul de aciuni pe viitor a S%. Termocom1

35

6r.or %ctiuni d : < = "epartizarea acumularilor,suma D==GDG:> lei %precierea activelor pe piata %probarea valorificarii activelor de

Termen de indeplinire

februarie&martie <A:A primul semestru <A:A

catre in masura valorificarii

-omitetul -reditorilor > G Organizarea licitatiei de realizare a activelor -onfirmarea rezultatelor licitatiei al doilea semestru <A:A in dependent de realizarea activelor D H !nc)eierea contractelor de ac)izitionare a % "epartizarea acumularilor intre creditori al doilea semestru <A:A !n dependent de realizarea activelor E .laborarea mecanismului de ac)itare a primul semestru <A:A

datoriilor creditare

36

Bibliografie1

@!T."%T "% ,. SP.-!%@!T%T.1 :.,,Strategii n investiii+ !oan @.-iolan editura "S" :CHE. <. 6atalia Tiriulinicova, 0alentina Paladi, @iudmila Javriliuc, 6elea -)irilova, ,iana 2urtun *%naliza rapoartelor financiare+, Tipografia -entral, -)iinu <AA>, p.=E&>A/ p.G=&GE/ p.E=&CE. =. Peter ,ruc7er, *!novaia i sistemul antreprenorial+, .ditura .nciclopedic, Bucureti :CC=, p. <:&<D/ p=C&>H/ p.G=&GG/ p.GH&GC. >.,,Jestiunea investiiilor+ #arian Stoian .

S "S. .@.-T"O6!-.1 :. OOO.expertizacontabila.roLdicionar <. OOO.financialdirector.ro =.www.cnna.md >.statistica.md

37