Sunteți pe pagina 1din 3

2 Sarea ,timpul si omul Sarea a jucat, si joac n continuare, un rol deosebit de important n evolutia societtii umane.

Dincolo de utilitatea practic a acestui mineral trebuie subliniat si faptul c, n soci-ettile traditionale, att n cele din trecutul ndeprtat, ct si n cele din prezent, i se atribuiei o serie de proprietti imaginare, simbolistica srii fiind foarte variat. Pretutindeni, din celemai vechi timpuri pn n ziua de astzi, sarea a fost considerat ca element primordial,purificator, ca simbol al vitalittii, sntii, bogiei, ospitalittii si frtiei. Aceast simbolistic a generat o multitudine de manifestri magico-religioase, fiind parte component a unor ritualuri diverse de purificare, de aflare a viitorului, de sfintire, de aflare a ursitei, de protectie mpotriva blestemelor si farmecelor, de descntec, dar si parte component a unor ritualuri negative, cum ar fi farmecele din magia Romniei este o tar ale crei resurse naturale de sare sunt dintre cele mai bogate si din lume si usor accesibile. Pe de alt parte, majoritatea teritoriilor ce nconjoar spatial romnesc sunt, fie lipsite, fie extrem de srace n acest mineral. Toate acestea au contribuit la rolul deosebit al surselor de sare din tara noastr n aceast parte a Europei, ea fiind folosit n decursul mileniilor nu numai pentru nevoile populatilor locale, dar si pentru celeale comunittilor din spatii mai mult sau mai putin ndeprtate. Mrturiile privind exploatarea srii din Romnia sunt cele mai vechi din lume. n multe zone ale Romniei,bogate n sare, spre deosebire de multe tri europene, oamenii si astzi folosesc metode traditionale de extragere, prelucrare si utilizare a srii, perpetund practici si atitudini legate de acest mineral mostenite din cele mai vechi timpuri, chiar dac originile si semnificatiile primare ale acestora s-au pierdut n negura timpurilor, iar credinta oamenilor n ele scade treptat. Un loc aparte in istoria srii l ocup srriile de la malul Mrii Negre: Tuzla, Cetatea Alb-Soani i Martaza (cu date evideniate ntre 1889-1937) din sudul Basarabiei precum si cele din lacul Tuzla (Dobrogea).Metodele de exploatare a srii se pot clasifica astfel: metode din perioada daco-roman, exploatri n form de clopot, exploatri sistematice, exploatri cu camere si pilieri(ptrati, dreptunghiulari), n solutie si prin evaporare din apele Mrii Negre. Prezenta n imediata apropiere a suprafetei a numeroase masive de sare a favorizat de-a lungul timpului existenta a numeroase exploatri de sare. Mai nti au fost observate mici aflorimente care au permis executarea unor excavatii rudimentale, dup care s-au amenajat mici exploatri.In imediata apropiere a lor au aprut asezri umane. Considerm c prezenta n aflorimenta zeci de masive de sare si multitudinea izvoarelor srate a reprezentat un factor esential de populaii n spaiul intra sii extracarpatic. Masivele de sare (la care se adaug si bogtia n aur a subsolului carpatic) reprezint factorul principal al relaiilor socio-econo-mice ce caracterizeaz migratia populaiilor in antichitate. Prezena srii si a manifestrilor saline pot contribui la cresterea economic a unei zone si implicit la cresterea nivelului de trai al comunittilor respective. Valorificarea aces-tui potential ar conduce la dezvoltarea turistic, iar impactul negativ al acestor bogtii poate fi diminuat s-au chiar eliminat.Demn de semnalat este faptul c neutilizarea manifestrilor saline care apar la suprafa (izvoare srate, fntni cu ap srat, blti cu ap srat, nmoluri srate etc.) con-duce la colmatarea lor, la ndulcirea apei din blti prin izolarea fundului de sursa salin prin sedimente aduse de apele dulci de suprafa n perioadele ploioase. n acest fel prezenta srturilor, odinioar extinse si active, ne este semnalat numai de vegetaia halofil.

3 Aurul Mitul aurului Inca din antichitate, de la descoperirea lui, a provocat conflicte intre state si oameni, a generat razboaie, a iscat intrigi, starnind pasiune si moarte. Misterioasa imbinare intre frumusete si tragism, istoria aurului este fascinanta. Pentru multi, aurul este asociat cu bijuteriile. Vechii egipteni au fost primii care au confectionat obiecte de podoaba, iar inelele din aur si verighetele au fost folosite ca semn al iubirii eterne si dorinte de indragostiti. Aurul, un simbol omniprezent n istoria umanitatii, a fost, de-a lungul timpului, o modalitate de conservare a valorii sau una de schimb, un metal pretios care si-a schimbat semnificatiile de la o perioada la alta si de la o regiune a lumii la alta.. Incepand cu secolul al VI-lea i.e.n., aurul a servit ca mijloc de plata, reprezentand etalonul valorii. Aurul in stare pura poate avea diverse culori si nuante (galben, roz, alb, verde, albastru si chiar negru). Puritatea lui se exprima in carate. Marcajul, garantia calitatii ca forma de protectie a consumatorului, executat de banci, s-a introdus prima data in secolele XII XIII si reprezinta semne, simboluri, initiale (indicativul institutiei creatoare). Urmele aurului dateaza de nu mai putin de 40 de mii de ani, dar a fost folosit pentru prima data ca moneda de schimb n vestul Turciei, n jurul anului 700 nainte de Hristos. La nceput, era att de rar si att de pretuit nct era considerat un material divin, interzis claselor inferioare. O buna parte a mirajului Americii este ntretinut de povestile mirifice despre aurul care poate fi gasit pe acest continent, despre podoabele care stau la ndemna conchistadorilor.. Aurul este motivul a numeroase conflicte din diverse zone ale lumii, dar si mijlocul prin care sunt ntretinute razboaiele. El este cel mai maleabil metal, poate fi tras fie n foi extrem de subtiri, fie n fire foarte lungi. Cu numai 30 de grame de aur poate fi acoperita uniform o suprafata de 30 de metri patrati. Din aceeasi cantitate de aur se poate face un fir de 75 de kilometri lungime. Datorita maleabilitatii, aurarii pot ntinde un strat de aur de o mie de ori mai subtire dect o coala de hrtie. Aurul este si unul dintre cele mai grele metale. Un metru cub cntareste peste o tona si jumatate. Dincolo de proprietatile fizice ale metalului, raritatea aurului este si mai spectaculoasa. Tot aurul descoperit de-a lungul istoriei nsumeaza circa 120 de mii de tone, ceea ce ar ocupa doar spatiul a trei vile cu cte 12 camere. Dezvoltarea statului-natiune, n secolul XVI, este legata strns de acumularea bogatiei si a puterii, aurul fiind n centrul acestui sistem. Un curent de gndire al vremii, mercantilismul, cuantifica puterea unui stat ntr-un mod foarte simplu: n functie de ct de mult aur si argint aduna natiunea respectiva. Spania colonialista exploata nemilos aurul din colonii, iar sistemul era atat de bine pus la punct ncat coloniile erau conduse treptat catre ideea ca cedarea aurului este un lucru benefic. Astfel, daca o putere coloniala exporta mai mult decat importa din tarile vasale, se crea un deficit al balantei comerciale, iar cea mai buna metoda de a acoperi acest deficit era cedarea aurului. Aurul a dus la nfiintarea bancilor. Prima banca nationala din lume a aparut n Anglia, n 1694. Scopul sau initial a fost acela de a-i acorda un mprumut de 1,2 milioane de lire regelui William al III-lea, care nu mai avea aur cu care sa-si finanteze razboaiele. Scotianul William Paterson a fondat Banca Angliei n ncercarea de a ajuta casa regala sa si platesca datoriile. Timp de aproape o suta de ani a existat standardul aurului, ceea ce nseamna ca toti banii aflati n circulatie ntr-o tara aveau acoperire n aur n banca nationala.

Circulau monede de aur si argint, iar valoarea bancnotelor era dublata de rezerva de aur. Metoda si propunea sa ajute la atingerea a trei tinte economice fundamentale: - sa creeze stabilitate n tranzactiile internationale, - sa mentina constante ratele de schimb - sa mentina stabilitatea financiara interna. Modelul a fost aplicat n premiera de Marea Britanie n 1816. Au urmat Statele Unite si apoi multe alte tari la nceputul secolului XX. n zilele noastre, aurul si-a pierdut o parte din stralucirea sa de odinioara, cel putin pentru o parte a civilizatiei moderne. Astazi, simbolurile bogatiei lumii occidentale au devenit vacantele exotice, masinile luxoase, casele de vacanta. Metalul pretios nu si-a gasit nca un loc al sau ntr-o lume dominata de Internet, de viteze ultrarapide, de tehnologie din ce n ce mai sofisticata 4 Petrolul ~ sursa importanta de energie Petrolul brut (numit si titei) este un produs de natura organica, care se gaseste in pamant, formand zacaminte. El este un lichid vascos, a carui culoare variaza de la galben - verde pana la negru. Dintre diferitele teorii asupra formarii petrolului, teoria originii organice este cea mai acceptata. Conform acestei teorii, petrolul s-a format din malul rezultat din resturi de plante si animale inferioare din apele marilor (plancton), care, prin depunere la mare adancime in fundul apelor, in decurs de milioane de ani, a suferit procese de descompunere si transformare. Formarea zacamintelor de petrol are loc ulterior, in urma unor procese de migratie si acumulare prin care au luat nastere concentratii mari de petrol in sectoare relativ mici din scoarta pamantului. Petrolul se gaseste in zacaminte primare sau in zacaminte secundare, in care el a patruns prin migrare din zacaminte primare sub actiunea presiunii gazelor (rocile de inmagazinare, cum sunt calcarul, gresia, dolomitul, marnele si nisipul au totdeauna pori si fisuri).