Sunteți pe pagina 1din 223

~

~.

ENIGME

colecthl , fenomenelor

.

colecfia i~t.mplirilor

stranii .

en.igmatice

colecfia realului ingemanat cu fantasticul

colectia '. frontierelor cunoasterii , .

-

,

ZECHARIA SITCHIN

A DOUASPREZECEA.

I

t

[

I.

r

I

,.

;.
I

I

!

r

L.

.

ow

PLANETA

ALDO PRESS

THE TWELFTHPLANET by Zecharia Sitchin

Editor ALDO PRESS s.r.t, Bucure~ti

Copyright «J1976 by Zecharia Sitchin

Traducere

Cristian Banu

Descrierea CIP a ]J~b"otecii Naponale SITCHIN,.ZECIIARIA. ' .

, A douasprezecea

planetii

AIdo Press, 1999

. 448 p.: il.; 20 cm-{Zona) Bibliogr. ISBN 973-97079-9-8

573.5

i ZechariaSitchin- Bucure~ti:

.

Informalii C. P. 76-161,

~i comen~i

ramburs:

Bucure~ti,

77450,

Romania.

cf qiUpJdraqaprril

fed

print

sa

osocietateButanG~V

I

\

I

I

~

!

, I

I

f

r

t

B-dJI Tudor

VladmJrescu;

nr. 31, sector

5; BiJcure$1i, ROMANIA

. Telelon:

335.93.18;

335.97.47

,

.

. Fax: 337.33.77

'.- -

-

I ~~,: '~"'''.:;.':' ,' ,: .'!., "0 OJ' Multumiri , Autorul
I
~~,:
'~"'''.:;.':'
,'
,: .'!.,
"0
OJ'
Multumiri
,
Autorul dore~tesa-~iexprime multumirile celor care, mai
bine de un secol, au descoperit, descifrat, tradus ~iexplicat tex-
tele ~irelicvele Orientului Antic
~i, de asemenea, numeroaselor
institutii, precum ~ipersonalului acestora, care au pus la dispo-
zitia autorului textele ~iilustratiile ce stau la baza acestei dirti.
Autorul dore~tesa multumeasca in mod special urmatoa-
relor institutii: New York Public Library (Oriental Division);
Research Library (Reading Room ~i Oriental Students Room) a .
British Museum; Research. Library, de la Jewish Theological
Seminary din New York; lucratorilor ~i custodelui. British Mu-
seum, pentru asistenta acordata la procUrarea fotografiilor ~i
imaginilor reproduse in aceasta carte; directoru.lui Vordera-sia-
tisches Museum, Staatliche Museen, din Berlinul de Est; Mu-
zel!lui Universitalii Philadelphia; Reunion des Musees Natio-
naux, France (Musee du Louvre); curatorului Muzeului Ant~chi~
talilor din Aleppo; U.S. National Aeronautics and Space Ad-
ministration (NASA).
.
.
"
'
-
'
,.
-

~

--

_'

"_'.,,,

----

,,0.'.--"

----

--

-~

I

I

I.

t

1

t

Cuprins

Nota autorului

;.:

~

;

Prolog:

Capitolul I.

Geneza

Ve~nictiltnceput ~

:

~

9

11

15

Capitolul2. Civilizapanepreviizutii

27

Capitolul3. ZeiidinCer ~ide pe Piimant

67

Capitolul4.

Sumer: Tiirfunulzeilor

103

.

Capitolul5.

Nefilimii:.Oameniicu rachete de foe

141

Capitolul6.

A DouiisprezeceaPlanetii

185

Capitolul 7;

Epopeea creatiei

217

-

--

!

j I

1_-

Capitolul8. tmpiiriitiacerurilor

:

Capitolul9.

Aterizarea pe planeta Piimant

. CapiiolullO.Ora~elezeilor

249 "

271

297

Capitoluili.

Revolta anunnakilor

,'

325

Capitolul12. Facerea omului

:

351

Caoitolul13. Sffirsituloiimantenilor

379

Cappolul14.

Cand zeii pleacii de pe Piimant

405

Capitolul15. Regatul de pe Piimant

 

"'".433

Bibliografie

,445

I

.1

,

Nota autorului

p

Sursa primara pentru versetele biblice din Vechiul Testa-

ment, pe _care Ie-am utilizat

evreiesc: Trebuie spus de .Ia 'bun .inceput ca toate traducerile

consultate- principalele

sunt doar atat, simple traduceri sau interpretari. Ceea ce contea- za pentru concluzia finaHi este ce spune originalul.

in aceasta carte, este textul original

fiind mentionate

la sf'ar~itul caqii

-

.

Pentru. versiunea

finala, cea care este utilizata: in 'cartea

de fata, am comparat traducerile pe care Ie-am awt la indema- na ~i apoi cu textul original, utilizand ~i textele/pove~tile sume- riene ~i acadiene asemanatoare, pentru a obpne ceea ce eu con- sider a fi cea mai fidela varianta. Analiza textelor sumeriene, asiriene, babiloniene ~i hitite a angajat 0 ~ata intreaga de savanti, timp de'mai bine de un secol. Descifrarea scrisului ~i a limbii a fost urmata de transcri- ere, transliteratie~i abia apoi de traducere. in multe cazuri, am

putut alege intre diferitele traduceri

~i interpretari

numai

verifi-

cand unele mult anterioare. in alte cazuri, cercetarile modeme au fost cele care au adus 0 lumina noua asupra variante~or ma~

I

vechi.

.

'

D~ci lista textelor Orientului Antic care apare la s~itul acestei cfu1:icontine amt versiunile cele mai vechi, cat ~i pe cele, mal nOl,aHitun de 0 llsttl a pUOllcaJlllorsnmpnce m care au

fost publicate cele ma~ interesante contnbutii

la intelegerea

acestor

texte.

Autorul

12

ZECHARIA

SITCHIN

Toti oamenii din vechime credeau in zei care au coborat pe Pa- mdnt ~i care se vor ridica II!ceruridupa ce i~i vor incheia meni- rea. Dar nu a fost acordata' niciodata credibilitate acestor texte, Bind taxate de oamenii de ~tiinta, inca de la inceput" ca 'fiind

doar legende.

'

'

Scrierile

Orientuluianti~,

incluzand

aici ~i numeroase

texte astronomice,

pe care au venit pe Pamant ace~ti astronauti sau "zei". Totu~i,

cand oamenii de ~tiinta au descoperit, desciftat ~i transcris 0 lis-

Plutonu fusese inca des-

Hi antica a corpurilor cere~ti, planeta

vorbesc in mod explicit despre 0 planeta de

coperita (ea a fost localizata abia in 1930). Cum s~ accepte ei atunci dovada existentei a inca unui membru al sistemului nos- tru solar? Dar acum noi, care la fel ca cei din vech~me, cunoa~- tern ca mai exista planete ~i dupa Saturn, de ce sa hu acceptam antica dovada a existentei celei de-a douasprezecea planete? Pe masura ce ne aventuram in spatiu, 0 privire proaspata

~i 0 accejJtarea vechilor scripturi este mai mult decat actuaIa. " Acum, ca astronautii no~triau aterizat peLuna, iar navele noas- tre spatiale teleghidate exploreaza ~i alte planete, nu mai este chiar atat de imposibil de crezut ca 0 alta civilizatie, de pe 0 alta planeta, mult mai avansata decat a noastra, a fost capabila '

sa-~itrimita astronautii,pePamant;candva, in trecut

tittr-adevar, 0 serie de scriitori au speculat ideea ca unele monumente antice, cum ar fi piramidele sau sculpturile gigan- tice, trebuie sa fi fost facute de reprezentantiiunei alte civiliza-

tii, mult mai avansate, care au'vizitat planeta noastra ., caci, cu

siguranta, cum ar fiputut poseda omul priniitiv tehnologia n,e-

cesara realizarii unor astf~lde constructii? Cum

dau alt exemplu, ca clvilizatia , din Sumer . a parut sainfloreasca

se face,'ca 'sa

UIU~\",

1I:1U1111\,,1U11 pll;;\"U1~Vl,

Dar, de,oarece ace~ti scriitori

111 U1111i1I,;U i1plVi1pt;

UVVV

n-au .reu~it, in general,

UI;; anI!

sa arate'

dim!, cum ~i, mili presus de toate, de unde au venit ace~ti astro- .nauti din vechime, intrebari,le lor provocatoare raman pure spe-

culatii.

"

A fost nevoie de treizeci de ani de cercetari, de intoarcere la sursele antice, de acceptare a acestora .ad litteram. pentru a crea in mintea mea un scenariu coerent ~i plauzibil aI' eveni-

,

.

--

A DouisprezeceaPlaneti

mentelor 'din vechime. A Douasprezecea Planeta Wpropune

deci sa ofere cititorului 0 poveste care sa raspunda la itlttebarile

de mai sus

, Am incercat in aceaSta carte sa descifrez 0 cosmogonie sofisticata care explica, poate la fel de bine ca ~iteoriile ~tiinti- fice modeme, cum s-ar fi putut forma sistemul nostru solar: 0 planeta invadatoare a fost prinsa pe' orbita solara, iar Pamantul

13

Dovezile

aduse de mine consista, in primul rand,

chiar din inse~itextele ~i'deseneleantice.

~i alte paTti ale sist~mului

solar

au fost' create.

'.

'

,

Dovezile prezentate de mine includ ~i 0 harta celesta a

de pe

a doua-

-unui zbor spatial

catre Pamant

aceasta planeta,

sprezecea. A urmat apoi dramatica infiintare a primelor colonii pamante~ti ale nefilimilor. Sunt date chiar ~i'numele liderilor lor, sunt descrise sentimentele lor:'iubirea, gelozia, acumul1irile

~iluptele lor, este explicata natura lor ,,nemuritoare". Dar, mai presus de toate, A Douasprezecea Planeta i~i propune sa descdpere succesiunea evenimentelor care au dus la facerea omului ~imetodele avansate prin care acest lucru a fost intaptuit. Ea sugereaza complicata legatura care exista intre om ~i "zeii" lui ~i arunca 0 noua lumina asupra semnificatiei unor evenimente, asupra Gradinii Edenului, Turnului Babel,-asupra Potopului. ~i, omul - imbogatit biologic ~imaterial de cei care

'

I-aufacut- star~e~teprin a-~ialungazeii.

-

,

Aceasta carte sustine ca nu suntem singuri in sistemul nostru solar. Mai degraba 'mare~tedecat scade credinta intr-o putere supranaturala, pentru ca, daca nefilimii au creat omul pe Pamant, ei nu au facut decat sa indeplineasca un mult mai vast Plan Universal.

-.-.-

-

-

-

---

Z. Sitchin New York, februarie

~.<~: ,-:),

;Ji)

1977

I

I

."

;',,',

.,

Capitolull ."

Ve~nicul Inceput

Dintre toate dovezile pe care Ie-am adunat pentru a ne sustine teoria, cea cu care trebuie sa incepem este insu~i omul. In multe privinte, omul modem - Homo Sapiens - este un stra- in pe aceasta planeta. De cand Charles Darwin i-a ~ocatpe oamenii de ~tiinta ~i pe teologii vremii sale cu dovada evolutiei omului, s-a conside- rat ca viata pe Pamant a ajuns la om tredind prin primate, ma-. mifere, vertebrate ~i, mai departe, la cea mai slab dezvoltata forma de viatii. intr-un punct, acum diteva milioane de ani in Ilrma, cand se presuptineca a aparut viata pe Pamant. Dar, ajungand la aceste inceputuri ~i incercand ,sa anali- zeze problema existenteivietii in aM parte, in cadrul ~iin afara sistemului nostru solar, oamenii de ~tiintaau devenit nesiguri in ceea ce prive~teproblema vietii de pe planeta noastra: cumva, ea nu aPartineacesteia. Daca viata a inceput datorita unor reac- tii chimice spontane, de ce are doar 0 singura sursa ~inu () mul- titudine de surse aleatoare? ~i dece toate materiile vii de pe Pa- mant contin foarte putine dintre elementele care se gasesc aici din bel~ug~ifoarte multe dintre cele rare? "a 11lOSLaLunCIVla~almponala pe ramanr t Pozitia omului in lantol evolutiei a niarit incurcatura. Ga- sind un craniu aici, cateva oase dincolo, oamenii de ~tiinta au considerat la inceput ca omul a aparut in Asia, acum 500.000 de ani. Dar, cum au fost descoperite fosile din .ce in ce mai vechi; a devenit cIar ca acest lucru s-a petrecut cu mult. mai mult timp in urma. Str~o~ii omului sunt acum plasati in urma cu aproape 25.000.000 de ani. Descoperiri In estul Africiiau

-- .--

18

ZECHARIA

SITCHIN

~tim cum a apiinit civilizapa ~icum s-a dezvoltat ace~sta o data ce a aparut Intrebarea tara raspuns este insa de ce - de ce a aparut aceasta civilizatie?Caci, ~iasta 0 afinna acum ~ioa- menii de ~tiinta- cu oarecare frustrare -, confonn tuturor date- lor cunoscute in prezent, omul nu ar fi trebuit sa ajunga inca la civilizatie.Nu exista nici un motiv aparent pentru care noi sa

 

.

fim mai ciVilizapdedit triburileprimitive din.jungla amazonia- na sau .deprin alte zone Dar, ni se spune, aceste triburi traiesc inca la fel ca in epoca de piatra, deoarece au fost izolate de restul lumii. Dar izolati de ce? Daca ei au trait pe acee~i planeta cu iioi, nu ar fi trebuit oare sa ajunga la acele~icuno~tinte ~tiintifice~i tehno- logice, a~acum se presupune caam tacut ~inoi?

.

.

 

Totu~i adevarata problema nu este gradullor' de inapoie- re, ci gradul nostru de dezvoltare; c~ci acum se recunoa~te ca

gradul nonnal de dezvoltare este cel al triburilor aniazoniene, ~i nu al nostru. I-a trebuit omului peste doua milioane de ani pen-

tru a realiza epocala "revolutie tehnologica"

 

a trecerii de la fo-

losirea pietrelor

a~a cum Ie gasea, la ~lefuirea ~i ascuprea

 

lor.

De ce nu tot doua milioane de ani pentru a trece la folosirea al-

tor materiale sau zece.milloane de ani pentru stapanirea mate-

mati~ilor,inginerieisau astronomiei?~i to~i

iata ca, la "nu-

mai" 50.000 de ani de la omul din Neanderthal,astronautii

no~tri aterizeaza pe Luna.

 
 

Intrebarea

care se pune in mod evi<ient este: am obtinut

 

oare noi ~i stramo~ii no~tri din zona Mediteranei

aceste cuno-

~tintesinguri?

 

.

 

Cu toate ca omul de Cro-Magnonnu construiaigarie-

.

nn"';

~:

On.,

;

'rn

:1:_".

_""'

1,

:

=-

:

:

_

~

J

:_1~

_~

_

 

-- - --

 

1

;

prezentat un moment revolutionar.Mobilitatea sa, faptul ca-~i putea construi adiiposturi,dorinta sa de a se imbraca, uneltele sale, arta sa - toate acestea reprezintii0 'civilizatie inaWi care apare brusc, initiind ve~niculinceput al culturii umane, intinsa

pe milioane de ani, avansandcu p~i dureros de lenti.

De~i oamenii de lui Homo Sapiens ~i a

un dubiu in ceea ce prive~telocul de origine al acesteia: Orien-

. ~tiintiinu poseda 0 explicape a aparitiei civilizati~iCro-Magnon, nu exista nici

A Douasprezecea Ptaneta

19

tul Apropiat. Podi~urile~i lanturile muntoase care seintind

arc de cerc de la Muntii.Zagros in est (unde se afla azi granita dintre Iran~i Irak), spre Muntele Ararat ~iMuntele Taurus, spre nord, apoi sprc sud ~i vest, in josdealurile Siriei, Libanului ~i Israelului sunt pline de pe~teriin care s-au pastrat urmele omu- lui preistoric. (Fig. 2)

in

Fig.2

, Una dintreaceste pe~teri,Shanidar, es~elocalizati in pa,-

tea nord-esticaa

noastre, multe triburi kurde i~i gasesc adapost in pe~terile din 7nn!.1imnrp.nnHcn :mimalde lor in timnul lunilor Reroase de-

iarna. Decj era 0 noapte de iarna geroasa, cu 44.000 de ani in

urma,cando

cautat adapostintr-o pe~teradin Shanidar. Rama~itelelor - ei au fost.pmoratf de 0 ciidere de pietre

- au .fostdescoperite in 1957 de Ralph Solecki, care venise in

regiune in diutarea urmelor omului pnmitiv. Ceea ce a desco- perit el a fost mai rriu:Itdecat se a~teptase. Pe masura ce strat dupa strat era tndepartat, a devenit evident ca pe~tera .pastra

acestui arc de cerc at .civilizatiei. In zilele

familie de ~apte perso~e

(una fiind un copil) a:

.

20

. ZECHARIA

SITCHIN

urme de locuire umana, datand de Circa 100.000 de ani, pana cu

circa 13.000deaniin urma.*

"

Ceea ce indicau aceste urme era mult mai surprinzator dedit urmele insele. Cultura umana inregistrase nu un progres, ci regresase. Incepand cu un anumit standard; generatiile care

. urmasera prezentau un regres claro~i incepand cu 27.000 i.Ch.

pana in 11.000 r.Ch. regresarea ~i mic~orarea populatiei au atins un punct in care viata aproape ca disparuse. Din motive care se presupun a fi de ordin climateric, omul aproape ca Ii dispamt din zona pentru aproape 16.000 de ani. ~i apoi, aproximativ prin'll.OOO i:Ch., omul a reaparut

plin de vigoare ~icu 0 cultura de un niveUncredibil de ridicat.

'

 

De parca un antrenor neviiZut, urmarind,jocul

~ovait,oral

omenirii, ar fi inlocuit echipa obosita ~i uzata cu umi proaspata ~i mai bine aritrenata.

 

*

 

pe-a

lungul milioanelor de ani ai ve~nicului sau inceput,

 

omul a fost copilul naturii; a rezistat adunandu-~i hrana de prin paduri, vanand animale salbatice, prinzand pasan sau pescuind.

Dar, aproape imediat ce ~ezarile

~.ealocuintele,

cand realizarile

1Jmane slabeau ~i el i~i para- -

chiar

sale artistice

dispareau

atunci,

bruse, tara vreun motiv aparent

~i tara 0 perioada

de

 

pregatire anterioara - omul devine agricultor.

 

Cercetand munca unor eminenti oameni de ~tiinta din

 

~

acest domeniu, R.J. Braidwood ~,iB. Howe, in lucrarea lor,

Prehistoric

-.- --.------ genetice auconfirmat descoperirile arheologice ~i nu lasa nici 0 urmii de indoiala c~ agrlcultura a apamt 'exact acolo unde apa- ruse, cu catva timp inainte, Homo Sapiens: in Orientul Apro- piat. Nu mai exista nici un dubiu ca agrlcultura s-a extins din arcul muntilor ~i dealurilpr Orientului Apropiat. Folosind sofis-

investigation

in lraqui Kurdistan (Cercetarea preis-

nn

n:

;

1,

,

1

=_

_~

_L

J~~1

tnr1Pt

J(11rrli'-!tan11111t

;1'"611,;n9"'l\

*,Profesorul

Solecki mi-a spus cAau fost descoperite

nouA schelete, dintre

care numai patru fusesem zdrobite de 0 cAdere de pietre (n.a.)

A Douiisptezecea Planetii

ticate metode de'datare

 

21

cu carbon radioac1iv ~i cercetari

geneti-

ce, s-a stabilit,ca primele culturi agricole ale omenirii au fost' cele de grau ~i orz. Presupunand ca intr-un anwne fel omul a reu~it sa invete singur sa cultive plantele salbatice ~i cerealele necesare supravietuirii, cercetatorii au fost insa uimiti de marea varietate 'de plante ~i cereale de baza pentru supravietuirea ~i dezvoltarea civiliz~tiei,care apareau 'din Orientul Apropiat. Aceasta lista cuprindea, intr-o succesiune rapida, mei, secara~, printre cerealele comestibile; in, pentru fibrele sale, dar ~ipen- tru ulei, precum ~i 0 mare varietate de arbu~ti ~i copaci fructi- feri.

De fiecare data, 0 planta a fost mai intw cultivata in Ori- entul Apropiat, cu milenii inainte de a ajunge in Europa. De

parca acestaar fi fost un fel de laborator genetico-botariic, con- dus de <>mana nevlizuta, care producea din candin cand cate 0 noua planta. Cei care au studiat originea vitei-de~vie au constatat ca aceasta a inceput sa se cultive in muntii din nordul Mesopota- miei, in Siria ~iPalestina. Nu e de mirare. Vechiul Testament

spune ca Noe

a plantat 0 vita-de-vie (ba chiar ca s-a imbatat cu

, vinul ei) dupa ce arca sa a ajuns pe qtuntele Ararat cand s-au retras apele potopului. Deci, la fel ca ~i oamenii de ~tiinta, Bi- blia plaseaza inceputul cultivariivitei-de-vie pe muntii din nor- dul Mesopotaqliei. MaruI, paml, maslinul, smochinul, migdalul, fistioul, nu-

. cuI - toti i~i au originea in Orientul Apropiat, impra~tiindu-se '

,

futr-adevar, nu putem

sa nu ne amintim ca Vechiul Testament i-a devansat pe oamenii

de aici in EUropa~iin alte paqi ale lumii

"net"';

I

r1~ "t1int~

;'

1""11,

St~TQ

1T't11pn11 1" irlpntifit"arpQ

Qr-~1pl'!:IC!i 7nnp

,

ca fiind prima gradina a lumii: "Apoi Domnul Dumnezeu a , sadit 0 gradina in Eden, spre.rasariL. ~i a tacut sa rasara din Pamant tot felul de pomi placuti la vedere ~ibuni la mancat". Locul in care se afla' Edenul era cu siguranta cunoscut generatiilor biblice. Se afla "spre rasarit" - la est de pamanturi- Ie neaJ1luluilui Israel. Era un teritoriu udat de apele a patru mari rauri, doua dintre ele fiind Tigru ~iEufrat. Nu poate exista nici un dubiu oii Geneza localizeazaprima gradina pe deajurile

23

22

ZECHARIA

SITCHIN

de unde izvorasc aceste raun, in nord.,.estul Mesopotamiei. Bi- blia ~i oarnenii de ~tiinta sunt 4e acord. De fapt, daca citim textul Genezei nu ca pe 0 lucrare teo- logica ci cape una ~tiintifica, descoperim ~i procesul prin care s-a inceput cultivarea 'acestor plante. ~tiinta ne spune ca mai intai s-au cultivat ierburi salbatice, apoicereale, urmate de cul- tivarea arbu~tilor ~i pomilor .fructifen. Acesta este exact- proce- sui descris in primul capitol 'al

~i Dumnezen a zis: "Sa dea pamintul verdeata,

iarba cu

soiullor, ~icarl sa aiba in ei samanta lor pe Pamfutt."~i

a~aa fost. Pamfuttul a dat verdeata, iarba cu samfutta dupa soiulei ~ipomi care sa faca rod.~i care i~i au samfuttain ei, dupa'soiullor.

samfutta, pomi roditori, cari sa faca rod dupa

~iblia ne mai spune apoi ca, dupa.ce a fost izgonit din gradina raiului, omul a trebuit sa munceasca din greu pentru a-~i

obtine hrana. "Din sudoarea fiimtii taleiti vei mfutca painea",

spus Dumnezeu Cain era plugar".

;Biblia, curand dupa ce a devenit agr\cultor.

i-a

lui Adam. lar dupa asta ,,Abel era cioban, iar

Omul a'devenit

crescator-de

vite, ne spune

.

Oarnenii de ~tijntasunt perfect de acord ~u aceasta suc- "

cesiune a evenimentelor. Analizfutd diferitele teorii referitoare la domesticirea animalelor, F.E. Zeuner, in cartea sa Domesti- cation of Animals. (Domesticirea animalelor), afirma ca "omul nu a putut capata obi~nuinta de a pne animalele in capfivitate ~i

,.1

n

1~

A

A""~".

~

n1"ta.

Aa.

~

qttl''UYD

~t~r1tnl

1P

Q 10';111

'1'n nn;t(iti

-

.

sociale de anumife dimensiuni". Aceste comunitati stabile, ne- cesare pentru trecerea la domesticirea animalelor,au fost 0 con- secinta a schimbariicatre agricultura. Primul animal care a fost domesticit a fost cainele, dar nu ca "cel mai bunprieten al omului", ci, dupa toate proba- bilitaple, tot pentru hrana. Se crede ca acest lucru s-a Rftrecut in jurullui 9500 i.Ch. Primele ram~ite de caini au fost desco- perite in Iran, Irak ~iin IsraeL

, A Douiisprezecea Planem

Tot earn in aceapenoada a fost domestiCita~i oaia;pe'~- tera de la Shanidar continearama~itele'unor oi~datfuldearn din

jurul anului 9000 tCh.,ce

indica faptul ca 0 mare parte din

miei erau taiati pentruhrana sau pentru pielea lor. Capre1e, ~i

ele datatoarede lapte,au urmatcurfutd;porcii,bovinele~i alte .

vite au fost domesticite la scurt timp.

. De fiecare data domesticirea lor a inceput in Orientul

Apropiat. Schimbarile bru~tecare au aparut carn pe la anul 11.000" i.Ch. in Orientul Apropiat (~i'cu circa 2000 de ani mai tfuziu in Europa) i-au rncut"peoarnenii de ~tiinta sa descrie aceasta pe- rioada ca fiind star~itulunei ere, paleoliticul, ~iinceputul alteia,

mezoliticul.

.

.

Numele este potrivit doar daca ne gfutdim la principahil material de constructie, care era.in continuare piatra. Adapostu- rile umane din munti erau construite din piatra; com1initatile erau protejate de ziduri de piatra;-prima unealta agricola, sapa,

Fig.3

------

24

ZECHARIA

SITCHIN

era mcuta din piatra.Ei

rind ~i omand mormintele co pietre sau Ie foloseau pentru a-~i

construi imagipi ale fiintelor supreme sau ale ,,zeilor" a caror , interventie benefica 0 caUtau. P ,astfelde imagine, descoperita

in nordol

i~i onorau saui~i protejau mortii acope-

Israelului,

datand

diri al 'Iioualea mileniu

i.Ch.', ne

intap~eazaun.Cap scolptat al unui,,zeu" cUun coif ~iun fel de .

"ochelari de protecpe". (Fig. 3) Privind lucrurile global, ar fi molt mai potrivit sa numim

aceasta perioada care incepe du~ 11.000 i.Ch. nu mezolitic, (partea de mijloc a Epocii de piatrii) ci Era Domesticirii. 1otr-o perioada de circa 3600 de ani -.aproape peste noapte in terme- nii ve~nicului inceput - omol a devenit agricultor, incepand sa cultive plante saIbatice ~i sa,domesticeasca animale. Apoi, in mod clar, a uimat 0 noua era. ,Istoriciio numesc Neolitic (Noua Epod de piatrii) dar, din noo, total inadecvat, pentru ca ceea ce

a marcat aceasta perioada a fost aparipa ceranlicii.

Din motive necunoscute inca oamenilor de ~tiintii ; dar

care vor deveni clare pe ma80ra ce se va derula povestea noas- tra - mar~ul omenirii catre civilizape a fost limitat - pentru cateva mileniidupa 11.000 i.Ch.la dealurile din Orientul Apro- piat. Descoperirea numeroaselor foloase pe care i Ie poate adu-

ce lutul a fost eontemporana

pe

i.Ch. civilizatia Orientu-

lui Apropiat este plina de obiecte de argila ~i lut, de omamente, ustensile sau statuete; 10 jurul anului 5000i.Ch., omul produeea obieete eeramice de 0 excelenta calitate ~1un qesign fanta~tie

Dar, inea 0 data, ritmul progresului a seazut ~i, meepand

cu pariisirea a~posturilor

sale de-

munte ~i coborfu-ea in vaile argiloase.

10cepand cu mileniul al ~telea

,.11,.;

,."

LLA\f\f\ ~rh

1

,,.n

,;

;I

"rh

nlnm,

""

I

""t

,.1\tnt111

regresase: ceramica devenise mai simpla, iar uneltele de piatra

- relieve ale UItei epoci mult anterioare - devin predominante.

A~eziirile apar ca nelocuite., {Jnele locuri; care fusesera centre

sa fie abandonate ~i me~te~ugul, ca

atare, dispare. "A fost 0 istovire generala a colturii", spune James Melaart in eartea sa Earliest Civilizations of the Near East (pri-

mele civilizapi ale Orientulw Apropiat); unele locuri pow in mod clar semnele acestei ,~oi faze de inapoiere".

ale culturilor ceramice, incep

A Douiisprezecea Planetii

25

Omul ~i eultura sa erau; in mod clar, in deelin.

~poi - bruse, pe nea~teptate,inexplicabil - Orientul ,

Apropiat cun<?~teinflorirea celei mai mari eivilizatii imagina- bile, 0 civilizatie din eare ne tragem ~inoi radaeinile. o 'manamisterioasa il seoate, din nou, pe om din declinul sau ~iit ridiea la un nivel Ghiarmai ridieat de culturii,cuno~tin-

te ~ieivilizatie.

,

"{

,

'

----------.----

"""

Capitolul 2

Civ~izatia neprevazuta

Mult timp, occidentalii au erezut ea eivilizatia lor este

darnl romanilor ~ial greeilor, dar filosofii greci in~i~iau seris in

mod repetat ca ei se trag' din surse ~imai vechi. Mai wziu,

latorii reinto~i in Europa au semnalat existenta in Egipt a unor piramide impozante ~i a unor ora~e-ternple,pe jurnatate ingro- pate in nisip, protejate de ni~teanimale stranii nurnite sfine~i. Cand Napoleon a ajuns'in Egipt in 1799, el a luat eu sine speciali~ti pentru a studia~~iexpliea aeeste monurnente. Unul

dintre ofiterii sai a deseoperit langa Rosetta 0 piatra pe care se gasea 0 inscriptie datand din 196 LCh., serisa atat eu hieroglife

egiptene, cat ~iin alte-doualimbi.

Deseifrarea scrisului ~i limbii egiptene ~i descoperirile arheologiee care au urmat au reIevat ea in Egipt a existat 0 eivi-

lizatie foarte inalta, eu mult inainte de n~terea celei grece~ti. Texteleegiptene vorbese de dinastii care au aparut in jurul anu- lui 3100 LCh. - eu aproape doua mii de ani inainte de aparipa eulturii elene: Atingandu-~imaturitatea in seeolele einei ~i pa- tru i~ainte de Christos; civilizati~ gre~ea a fost mai degraba 0

ca-

.~

,

,",Vl11.U1UQ.LVW."

U"",","'"

V

}II. "''''u

&."vu

&.

"'.

Sa fie oare r~dacinileeivilizapei rioastrein Egipt? Orieat de logica ar parea aeeasta eoncluzie, exista eateva fapte care militeaza impotriva ei. Istorieii greci deseriu nurne- roase vizite in Egipt, dar veehile surse ale cuno~tintelor lor se gaseau in aIta parte. Culturile preeleniee din zona Marii Egee - cultura minoica din insula Creta ~ieultura rnieeniana din Grecia

- aduc dovadaea OrientuiApropiat,~i nu Egiptul,constituie

- "----

-

u

28

 

~_A,_"

-~8_"

"

ZECHARIA

SITCHIN

punetul depleeare.

Siria '~i Anatolia au fost caile prin care 0

civilizape anterioara a patrunsinGrecia. Observand ca invaziadorica in Grecia ~icea israelianain , Caanan, de dupa exodul din Egipt, au avut loc cam in, acela~i timp (aproximativ sec. XIII i.Ch.), istoricii au fost fascinap de numarul crescand de similitudini dintre civilizatia semitica ~i cea helenica. ProfesorulCyrus H. Gordon,in ForgottenScripts; Evidence for the Minoan Language (Manuscrise uitate; Dovezi despre limba minoica), a deschis un nou domeniu de studiu, aratand ca scrisul minoic.timpuriu, numit A Liniar, este de fapt de origine semitica. EI trage concluziaca ,,modelul civilizapilor ebraice ~iminoice (dincol.ode continut) este, pana la un anume punet, aeel~i" ~i a aratat ea numele insulei Creta, in minoica

Ke-re-ta, este identic cu un cuvant ebraic Ke-re-et ("Ora~ul ingradit") ~ii~i are corespondentintr-o poveste semitica a unui anume rege al Keretului.

"

.

Chiar ~ialfabetul grecesc, din care deriva eel latin, provi- ne din Orientul Apropiat. Vechii istorici greei sustin ca alfabe-

fenician, pe nume Kadmus ("Ba- numar de litere ~i in aeeea~i ordine

ca eel ebraie; era singurul alfabet utilizat in Grecia pe vremea razboiului troian. Nun'1arulliterelor a fost marit la douazeci ~i ~ase de poetuI Simonidesdin Ceos in seeolul'al V-leai.Ch.

tul lor a fost adus de' un tranul") ~i eontinea aeel~i

Ca alfabetul grecesc ~i.eel latin.~i deci intreaga fundatie culturala oecidentala au fost adoptate din Orientul Apropiat poate fi demonstrat foarte u~or comparand ordinea, numele, semnele, ba chiar ~i valoarea numerica a alfabetului original, din Orientul Apr9piat cu cele din mai vechiui alfabet grecesc ~i

- -.

.-. ~:

I

--- --

1,

1

.

t

.'

,

,- "0'

,

',/

Istoricii er~u eon~tienp de contactele grecilor cu Orienhil Apropiat din primul mileniu inainte de Christos culminand eu inftangerea per~ilor de catre Alexandru eel Mare, in 331 i.Ch.

Textele grece~ti fae deseori referire la ace~ti pe~i ~i la teritori-

'ile lor (apfoximativ teritoriuI. actual

al Iranului). Judecand dupa

numele regilor lor - Cyrus, Darius, Xerxes - ~i dupa eele ale

zeilor acestora, care se pare ca aPartin ramurii lingvistice indo-'

europene,

istoricii au ajuns la conciuzla ca fac parte din famdia

-,

,.,

A' Douisprezecea

,Ianeti

Nume/e

{eniciano-

ebraic .

canaanitif

I18pIa

B8tb

0181

"lnl,

'"'

-"\

.

,

II *'

-

Z8yJD

!8tb (1)

'htb

fad

ph

Y

"rtt:

.

.

'"

"( ,

d 'J,

II-.

"',

'-Ida -

"'ID

_un

II1Ipb

IIuI8

lid.

t.

,.,

,

T'

Qg

,,)

fl.,

.,.,.,

IL

.,

)(

,

greaca

greacif

;,ouii

lIeche

Nume/e

grecesc

A

51

1

A

i

,

::J:

B

.

I

,.

-

"-11

"'1

\1

:I:

a

' 'I

.

.q

T

A

r

/!" D81U

Alpha

IRa

c.-

E

'I'

:I:

I

.

S

k

1.1\

£(plllcnd

Y

let.

(H)eu

'1'h8til

lote

lilppa

tadlda'

,

!:E

a

r

M

q

.

III

XI

aCDlc:11011]

Pi

11ft.

Iapp8

lUIa

ra-

t 81

T

,'I'eu

Fig. 4

lati"ii

A

B

CG

D

E

FV

H

r

L

M

N

X

0

p

Q

R.

S

-T

(I) "H" sumerian, transliterat de obteet ea ,,11", pemru a 11l11al

u~or, in sumerianii ~i inalte limbi-semitiee se pronuntii, de rapt, ca grupul de litere "CH" din limba germanii. (2) "S" sumerian, transliterat de obieei prin "S", pentru a fi

mai u~or,el este pronuntat in sumerianii ~iin alte liqtbi'semi- .

tiee ea "T".

---------

29

30

ZECHARIA

,.,.".

,.,

SITCHIN

:;,,

t~",.I.

ariene ("de origine divina") care au apffi11!de unde-

va de la estul Marii Caspice la sfiir~itul celui de-al doilea mile- niu in.ainte de Christos ~i s-au impra~tiat spre vest in Asia Mica, spre est in India, iar spre sud in tinutul numit de Vechiul

popoarelor

Testament "al moesilor~ial paqilor".

.

,

Totu~i lucrurilen~ au fost chiar atat de simple. to ciuda orig~nii diferite asum~te de ace~tia, Vechiul Testament Ii trateaza ca part~ componenta a evenimentelor biblice. Cyrus, de pi Ida, este numit.in Biblie "Unsullui Yahweh" - 0 relatie cu to- tul neobi~nuita peniru un Dumnezeu ebraic cu un individ care nu era evreu. Confonn cartii 'ui Ezra, Cyrus a pritnitmisiunea

. sa reconstruiascaTempluldin Ierusalim, spunfutdca el prime~te

ordine direct de la Yahweh, pe care il numea "Dumnezeu

Ceruri".

.

din

Cyrus ~.iceilalti regi din dinastia sa se nUmeau ahamenizi - dupa titlul adoptat de fon~torul dinastiei, Hacham-Ani~. Nu era un titlu arian, ci unul perfect semitic, care inseamna "tote- leptul". tn general, istoricii au neglijat l1,1ulteleaspecte care 'pot indica 0 serie de similitudini intre dumnezeul ebraic ~i zeul pe care ahamenizii il numeau "toteleptul", pe care ei ~i-l imaginau plutind in cer intr-un glob inaripat, a~a cum apare, de exemplu,

pe un sigiliu allui Darius. (Fig. 5) .

Fig. 5

(

S-a stabilit acwil ca radaciniie istorice, culturale ~i religi- oase ale per~ilor se afla in hnperiul Babiloniano-Asirian, a ca- rui marire ~i decadere sunt Inregistrate 1'nVechiui Testament.

-

-

0

,

"d"

f'

.

ii#~

,

A Douisprezecea Planeti

-31 -

Simbolurilecare impodobesc inscriptiile ce apar pe monumen- . tele ~i sigiliile persane au fost considerate, la inceput, ca fiind doar decorative. Engelbert Kampfer, care a vizitat Perseopoli- suI, capitala Imperiului Persan, in 1686, a descris aceste semne

ca fiind "ca ni~tecuie", ca ni~te"semne sparte". De atunci,

acest scris este cunoscut sub numele de cuneifonn. Cand au inceput eforturile de descifr1!rea acestor inscrip- tii, a devenit clar ca ele fusesera serise cu acelea~i caractere ca inscriptiile de pe monumentele~itablitele din Mesopotamia, ti- nutuldintre Tigru ~iEufrat: Intrigat de aceste descoperiri dispa- . rate, Paul Emile Botta a condus in 1843 prima cercetare arheo- logica majora. EI a ales un loc din nordul Mesopotamiei~ aproa- pe de ora~ul Mosul, numit astiizi Khorsabad. Curand, Botta a reu~it sa stabileasca numele vechi allocului, scris cu litere cu- neifonne, DurSharrn Kin. Erau inscriptii semitice, 0 limba in- rudita cu ebraica, iar numele insemna "Ora~ulingriidit al cinsti- tului rege". Manualele noastre ~colare il numesc pe' acest rege Sargon al II-lea. Capitala regelui asirian avea in centrulei un palat magni- fic, ale carui ziduri erau acoperite de ni~te basoreliefuri care, daca ar fi puse cap la cap, s-ar intinde pe mai bine de 0 mila. 0 piramida in trepte, un zigurat care domina ora~ul ~i palatul re-

.

gal,serveade"scarasprecer"zeilor.(Fig.6)

"

:

Arhitectura~isculpturileor~uluidau impresialunlimod

de viata pe picior mare. ;P,alatele,,temp,leIe, casele,fiimbarele,

-- --

fig. ()

'

.-

-

32

ZECHARJA

SITCHIN

grajdurile, zidurile, poqile, coloanele, decoratiunile, operele de arHi,tumurile, meterezele, terasele, griidinile - toate au fost construite in doar cinci ani. Confonn celor spuse de George Contenau in La VieQuotidienne a Baby/one et en Assyrie (Via- ta cotidiana in Babilon ~i in Asiria) "imaginatia noastra se cla- tina in fata potenpalei puteri a unui imperiu care a reu~itsa rea- lizeze atat de mult intr-un rastimp atat de scurt", cu aproape 3000 de ani in unna. Pentru a nu fi surclasap de francezi, in scena apar ~i en- glezii, in persoana lui Sir Austen Henry Layard, care ~i-astabi- lit ~antierul arheologic la zece mile de Khorsabad, pe fluviul Tigru. B~tina~ii numeau acest loc ~yunjik; a reie~it <;aeste. vorba, de fapt, de capitala ImperiululAsirian, Ninive. Numele ~i evenimentele biblice ies la iveala. Ninive era capitala regala a Asiriei sub ultimii trei marl imparati ai ei: San- herib, Esarhadon ~i Asurbanipal. "in al patrusprezecelea an al imparatului Ezechia, Sanherib,imparatul Asiriei, s-a suit impo- triva tuturor cetatilor intarite din Iuda ~ia pus stapanirepe ele", ne spune Vechiul Testament (II Regi 18:13) ~i, cand Ingerul Domnului i-a ucis soldatii, "Sanherib ~i-aridicat tahara, a ple- cat ~is-a intors; ~ia locuit la Ninive". Colinele pe care era ~ezat or~ul au dat la iveala palate, temple. opere de arm care Ie intrec pe eele ale lui Sargon. Zona in care se crede ca se afla palatul lui Esarhadon nu a putut fi cercetata, deoarece acolo s-a construit 0 moschee, pe .presupu- suUoc in care ar fi fost.ingropatprofetul Iona, eel inghipt de un chit fiindciia refuzat sa duca mesajul Domnuluiin Ninive. Layard citise .intr-oveche insenuiare greceasca faptul ca

.

un

ofiter

allni

AIp.x:mclnl

r.p.1M~rp

"0711""

11n I""

-

li

,1", ~;M

.

.miqe ~i de ram~itele ingropat in timpullui

unui or~ vechi" - un or~. care era deja Alexandru eel Mare! Layard I-a cercetat

~ipe aeesta ~is-a dovedit a fi Nimrod, centrul militar al Asiriei. Aici ridicase ~almaneser un obelisc pentru a-~i cinsti victoriile militare. Pe acest obelisc, aflat acum la British Museum, putem descoperi prlntre numele eelor care au fost p~i sa plateasca tri- but asirienilor ~ipe cel allui ,,lehu, fiullui orini, regele Israe- lului".

.

t

A Douisprezecea Planeti

33

Din nou, inscriptiile f sustin reciproc!

mesopotamiene

~i textul

biblic

se

Uluiti de frecventele coroborari intre

textele bib lice ~i

descoperirile arheologice, asiriologii - cum au inceput sa fie numiti cercetatorii in domeniu - s-au aplecat asupra capitolului

zece din cartea Genezei: Acolo Nimrod - "viteaz vanator

inain-

tea Domnului" -este lor din Mesopotamia:

descris ca fiind fondatorul tuturor regate-

EI a domnit la inceput peste Babel, Erec, Acad ~i carne, in tara ~inear. Din tara aceasta a intrat in Asiria; a zidit Ninive ~i Calah' . ~iResen intre Ninive ~i Calah; aceasta este cetatea cea mare.

.

Erau intr-adevar ni~tecoline pe care localnicii Ie numeau Calah intre Ninive ~iNimrod. Cand echipelede arheologi, sub conducerea lui W. Andrae, au sapat in zona, intre 1903 ~i 1914, ei au scos la iveala ruinele ora~uluiAshur, capitala religioasa a imperiului ~iprima capitaIa a acestuia. Dintre toate ora~ele asi- riene amintite in Biblie, numai Resen nu a fost descoperit inca. Numele inseamna "f;au"; probabil ca acolo erau grajdUrile re-

gale. Cam in aceea~ivreme cand erau cercetate ruinele Ashu- rului, alte echipe, conduse de R. Koldewey, cercetau ruinele Bahilonului, biblicul Bapel - un vast teritoriq plin de palate,

temple, gradini suspendate ~i inevitabilele zigurate. Nu peste

'

",

a

.1&&"""'''"

at',

&

.

"

.

_&

'fa

&&

.

,

YT&&

_a

.

001

vp

--

"-

doua imperii rivale ale Mesopotamiei: Babilonia ~i Asiria, unul ·

~i decazand, luptandu-se sau coexistanrl; in

aflat in sud ~funul in nord.

tnflorind

pace, cele doua constituiau 0 civilizatie inalta care acopera aproape 1500 de ani, ambele fonnandu-se in jurul driului 1900 LCh. Ashur ~i Ninive au fost cucerite ~i distruse, in final, de babiionieni'in anui 614 ~i, respectiv, 612 LCh. A~a cum ati~a

- - -

34

ZECHARIA

SITCHIN

Biblia, Babilonul a cunoscut el insu~iun astfel de star~it, fiind cucerit de Cyrus AhameQidul,in anul 539 i.Ch. tn ciuda faptului ca cele doua imperii au fost rivale de-a lungul intregii lqr istorii, cu greu s-ar putea gasi vreo deosebire esentiala de ordin cultural sau spiritual intre ele. Chiar daca Asiria i~i nuplea zeitatea suprema Ashur ("Cel care vede tot~') ~iBabilonul, Marduk ("Fiul colinei pure"), altfel, panteonurile lor er~u aproape identice. Multe din JIluzeelelumii expun la loc de cinste p0rtile de ceremonii, taurii inaripati, basoreliefurile,~arele, uneltele ~ius- tensilele, bijuteriile, statuetele ~i alte obiecte realizate din cele mai difetite maieriale,.scoase la 'ive~la din colinele asiriene ~i babiloniene. bar adevarata comoaraa acestor regate o.constitu- ie documentele: mii ~i mii de inscriptii scrise.cu caractere cu-

neiformece includcosmogonii,poemeepice,croniciale unor .

regi, manuscrise ale templelor, contracte comerciale, inregis- trari ale cas~toriilorsa\:!divoqurilor,tabele astronomice,predic- tii astrologice, formule matematice, liste geografice, gramatici ~i texte de ~coaIa~i ultimele, dar nu cele din urma, texte care vorbesc despre numele, genealogiile,titlurile, actiunile, puterile ~iindatoririlezeilor. Limbajul comun care.forma legaturaculturala, istorica ~i rdigioasa intrt: AlSiria~i Babilon era cd ~acauian.Este prima limba semitidi cunoscuta, inrudita, dar pr~cedand ebraica, ara- maica, feniciana ~i caanita. Dar nici asirienii nici babilonienii nu au ridieat nici 0 pretentie.ca au inventat ~crisul sau limba aceasta; intr-adevar, multe din tablitele lor poseda un post- scriptum ce spune ca textele respective au fost copiate dupa unele mai vechi. Atunci cine a inventat scrisul cuneiform ~i a dezvoltat limba, griunaticaei precisa ~ivocabularulei bogat? Cine a scris . aceste manuscrise mai vechi? ~i de ce.asirienii ~i babilonienii ~i-aunumit limba acadiana? Atenti~ se concentreazadin nou asupra Bibliei. ,,$i cl a domnit l~jl1c<;pu.t.peste Ba~el, Erec~i AC;ld."Sa Ji fost acolo Acad ocapitaJa regala, precedandu-Jepc Babilon~iNinive'i

A Douisprezec~a Planeta

35

Ruinele mesopotarnieneau demonstrat cu tarie"ea demult a existat cu adevarat un regat cu numele de Acad, intemeiat de un imparat, care i~i spunea sharrukin ("dr~pt-Iegiuitorul"). EI' pretindea ca regatul sau se intindea, prin gratia zeului Enlil, de la Marea de jos (Golful Persic)la Marea de sus (probabil Marea Mediterana).El se mandrea ca la cheiul Acadului se adunau co- rabii din toate colturile lumii. Istoricii au fost uimiti:.descoperiseraun imperiu mesopo-

, tamian in cel de-al treilea mileniu inainte de Christos! Era 0 distanta in timp de aproape doua mii de ani intre Sargon Aca- dianul ~i Sargon Asirianul, din Dur Sharrukin. ~i totu~i, cerce-. tarile fiicute au dat la iveaIa literatura ~i arta, ~tiinta ~i politica, comert ~i comunicatii - 0 civilizatie in deplina maturitate -, cu mult inainte de aparitia Asiriei ~i Babilonului. Mai mult, era clar cine era predecesoarea ~i sursa civilizatiei mesopotamiene. Asiria ~iBabilonulnu erau decat ramuri ale trunchiului acadian. Misterul existentei unei civilizatii mesopotamiene atat de devreme s-a adancit, cand a fost descoperita 0 inscriptie care mentiona genealogia lui Sargon Acadianul. Aceasta spunea ca titlul sau complet era "Rege peste Acad ~i rege peste Chish" ~i explica faptul ca, inainte de a ajunge pe tron, el fusese consilier al Legiuitorilor din Chish. Sa fi fost oare un regat anterior, acela din Chish, care I-a precedat pe cel acadian? toca 0 data versetele biblice capata.semnificatie

~i Cush I-a nascut pe Nimrod:

el.este acela .care a inceput sa fie puternic pe Pa-

mant

"fA .u

U"'''''''}lU''

1 "' UVl1U1U.

}I"'~"'"

-4Ja.U,""l, J

:,lC\"

~11"'\.CilU.

Multi cercetatori au. speculat ca Sargon este biblicul Nimrod. Daca se cite~te Chish in loc de Cush, in versetele de mai sus, s-ar parea ca intr-adevar Nimrod este preeedat de. Chish, dupa cum pretinde Sargon. Istoricii au inceput apoi sa ia

ad litteram ~irestul descrierii sale: ,,El a infrant or~ul Uruk ~i

i-a daramat zidurile

'--.-

~1a le~it victonos dID batilia cu locui-

 

.t

f:J

.It!.'-"-*

-. ~

 

-J~

36

ZECHARIA

SITCHIN

 

mare. torii din " Ur

A cucerit

tot pamantul,

de la Lagash

pana

la

Sa fi fost biblicul Erec unul ~i acela~i cu Uruk, cel de pe inscriptia lui Sargon? Cand a fost dezgropata 0 a~ezare numita astazi Warka sMadescoperit ca a~a stau lucrurile. ~iacel Ur la care se refera Sargon i~ inscriptia sa nu este altul decat .biblicul

 

.

Ur,loculdena~tereallui Avraam.

.

Nu numai ca descoperirile arheologice confirma Biblia, dar aevine c1arca trebuie safi fost regate, ora~e~i civilizatie in Mesopotamia,chiar ~iinainte de celde-al treilea mileniu de di- nainte de Christos. Singui-aintrebare ramane: Cat de departe, in timp, trebuie sa mearga c~nevapentru a descoperi prima civili-

'"

~~

limba.

.

Cheia care dezleaga

.'.

aceasta' enigma 0 constituie 0' alta

*

CerceHitorii ~i-au dat seama ca numele aveau .0 semnifi- catie, nu numai in Vechiul Test<!ment,ci in intregul Orient. Toa- te numele de oameni, zei ~i locuri acadiene, babiloniene ~i asi-

lui

S!!rgon Acadianul nu aveau nid un sens: cc<\la .curtea ciiruia

slujise Sargon sc numea Urzababa, regele care domnea in Erec se numea Lugalzagesi, ~i a~a mai departe. Conferentiind in fata Royal Asiatic Society (Societatea de studii asiatice) in 185~, Sir Henry gawlinson a demonstrat ca

aceste nume nu erau nici de origine semitica, nici de origine in-

do-asiatica;

riene aveau 0 semnificatie

Dar numele

regilor

dinaintea

intr-adevar,

'acestea

par a "im apaqine

nici unui

b.L -y

""",".l.v,""",

u.U,",

IUUUl

i:)QU Uti

jJvpUCI,.re;;

.

Dar,' daca aceste nume aveau un sens, care era limba in

care ele aveau vreosemnificatie? . Istoricii s-au intors din'nou la inscriptiile cuneiforme.tn general, scnsul cuneiform era silabic, fiecarui semn corespun- zandu-i 0 silaba. ~i totu~i acest scris utiliza 0 serie de semne care nu reprezentau'silabe fonetice, ci aveau 0 semnificape de- plinaf zeu, ora~, ~nut, viata etc. Singura explIcaJlepOSlbiiiiera

------

~,,+.,<T"t.

A Douasprezecea Planeta

37

ca acestesemne ar 'fi fost rama~ite dintr-un alt tip de scriere care utiliza pictograme. Acadian.atrebuie sa fi fost ded prece- data de 0 alta limba care utiliza acest tip de scriete, jnaintea hieroglifelor egiptene.

A devenit curfutdclar faptul ca era vorba aici de 0 eu to-

tul aIta limba, ~i nu.numai de un alt tip de scriere. SMadescope-

.

rit ca acadiana era plina de cuvinte imprumutate - tot la fel cum este astazi folosit in intreaga lume cuvantul englezesc week-end, de pilda. Aceasta sMaintamplat mai ales cu termenii

t~hni~i.~i, de .,asemenea,in terminologia referitoare la zei ~i la cefUiJ. Una din.celemaiinteresantedescopeririinmaterie.de texte acadiene a fost dezgroparea ruinelor unei biblioteci, alea-

tuita de Asurbanipalla Ninive. Layard ~i colegii lui auscos

iveala 0 sumedenie de texte, multe dintre ele fiind descrise de .

veehiiscribi ca fiind copii ale unor texte "mai vechi". Un grup de douazeci ~i trei de tablite se incheiau cu mentiunea: ,;A douazeci ~itreia tablita; limba lui Shumer n-a fost sehimbata." Un alt text poseda 0 inscriptie enigmatica, apaqinandu-i lui '

Asurbanipalinsu~i:

.

.

la

Zeul scribilor m-a cinstif dandu-mf secretul artei

sale.

Fost-am initiat in arta scrisului., Pot citi chiar ~iincaIcitul scris allui Shumer; Pot intelege chiar ~ipietrele cu enigmatice euvinte Gravate pe ele in zilele de .dinaintea l\.farelui Po- :

top.

Pretei:1tialui Asurbanipal ca el poate citi tablite "in com- plicatul scns allui Shumer" ~i ca poate intelege ;,enigmaticele cuvinte" scnse pe pietre ih zilele "de dinaintea potopului" nu a meut decat sa mareasca misteruI. Dar in ianuarie 1869" Jules Oppert sugera SocietaJiiFranceze de Numismatica sa recunoas- ca existenta unei limbi~i a unei popul~Jiipreacadie~!iAratand ca primii regi mesopotamleni se autoproclamau "Rege at Sume-

--

,-

-

--

'---'-

---

-------

.-

-.-

38

ZECHARIA

SITCHIN

rului ~ial Acadului", el a sugerat ca ace~tioameni sa fie numiti -sumerierii,iar tara-lor Sumer

excePtia pronuntiei gre~ite- ar fi trebuitsa fie Shu-

mer ~inu Sumer - oppert avea dreptate. Sumer nu era un pnut misterios, indepartat, ci 'numele -vechi al Mesopotamiei, a~a cum, in mod clar, afirma carteaGenezei: ora~eleregale Babel, Acad ~i Erec erau in "Tara Shinear". (Shinear fiind numele bi. blic al Sumerului.)

.

Cu

o datace istoricii au acceptat aceasta concluzie, portile

au fost deschise. Referintele acadiene la "texte mai vechi" au

capatat sens, ~i s-a descoperit ca lungile coloane de cuwnte

erau de fapt dictionare ~i vocabulare, realizate in Asiria ~i in Babilon, pentru studiul primei limbi scris-e,suineriana.

I Fara aceste dictionarede demult, nu am fi fost capabili sa

citim inscriptiile sumeriene. Cu ajutorul lor insa, a fost desco- perita 0 intreaga comoara literara ~iculturala. A devenit elar ca scrisul sumerian, la inceput pictografic, cioplit in piatra, in co- loane verticale, a fost trecut ulterior pe orizontala; stilizat mai apoi pentru a putea fi seris pe tablitele de lut ~itransformat ast- fel in scrisul cuneiformce a fost adoptat de asirieni, aeadieni ~i babilonieni, precum ~i de alte semintii din Orientul Apropiat. -

(Fig. 7)

. Descifrarea limbii sumeriene ~i a scrisului ~i constatarea faptului cii Sumerul fusese izvorul civilizatijlor acadiano-babi- loniana ~i asiriana a incurajat cercetarile arheologice in sudul afla Mesopotamiei. aici. - Toate dovezile indicau faptul ca inceputul se

Ap ~rhpnlnl'l';;.f'

-

Primele sapaturi importante in

n_,

; ~_ 1,0"''''

I

.-

- -

-.

Sumer au fost deelan~ate-

J

-,

.

r-aA

.t' u"""'~"

~antier a fost de prop0rtii amt de marl, indit ~i alti arheologi au contin~atcercetarile paoa in 1913, lara a reu~i sa termine. Numit de loealnici Telloh ("Colina"), ~antierul s-a dove- dit a fi un or~ vechi, ehiar acel Lagash, de cucerirea ciiruia

Sargon Acadianul se mandrea atat de

tare.

_Era intr-adevar un

-

or~ regal, ai ciirui conducatori purtau acela~i titlu ca ~i Sargon, numai ca in sumeriana: EN.sI ("drept-iegiuitoru.").

A Douisprezecea Planeti

39

SUMERIANA

CUNEIFORM1' Pronun Semnifi-

Original

.

Intars

t

& .era

, .f

.' V

t>

Arhaic Obisnuit Asirian

f

.

.

a>

t-

.

.

K;:

pe

II

UI

1M

cape

pamant

(,i planeta)

.

-

munte

om

vulva

femeie

=

?,

R

-#

Tf

(!k

tl

I:::d

t.

X>

I .

."

:0-

J#:f *

,

t

::.1).

If

or

r;!r

we.

III

11I8

JIll

II

.

cap,

apa

biiutura

-

merS

pe,te

bou,taur

putemic

--

.

#'

lIB

grane

"0.

.

Dinastia lor incepe in jurul anului 2900 i.Ch. ~i dureaza

aproape 650 de ani. in aces! timp au domnit tara intrerupere in Lagash 43 de ensi: numele IVr~i durata domnid fiecaruia au

. fost inregistrate cu

. Inscriptiile aduc numeroase informatii.'Invocatii catre zei

de "a face sainfloreaseamugurii

nie udate eu apa" atesta existtmla agncuiturii~i a ingaliel; Un

~isa faca sa rode~Scinanu-

"-------.------

---

0-

_

~

,-

40

'Fig.

8

ZECHARIA

SITCHIN

.

pocal inscriptionat in onoarea unei zeite de "supraveghetorul hambarelor" indica faptul ca granele erau depozitate,.maSurate

~i.comercializate.(Fig.8)

.

~u .",.,

1-'''UUUlt;CcUUlaLUma

Jasar 0 mscnpt1e pe 0 Hibli-

ta de lut care afirma in mod clarca

urca pe tron dedit cu aprobarea zeilor. De asemenl<a, el mentio-

astfel existenta

trei

unui alt ora~, d~zvaluindu-ne

regii sumerieni nu se puteau

neaza cucerirea

mai multor

ora~e-state

LCh.,

in Sumer,

la inceputul

mileniului

Succesorul l.iJiEannatum,

Entemena, ~ a seris despre con-

struirea unui templu ~i decorarea acestuia cu aur, argmt ~l grAdim

A Dooisprezecea Planeti

41

monumentale. Se inandrea cu construirea unei fortarete cu nu- meroaseturnuri de veghe ~ifacilitati pentru aco!;tareanavelor. Unul dintre cei mai cunoscuti regi ai Lagashtilui a fost Gudea.Existii numeroase statuete ale lui, toate' prezenHindu-1 intr-o stanta votiva, rugandu-se zeilor. Aceasta ipostaza nuera falsa. Gud~a ~i-a dedicat viata adorarii .luiNingirsu, zeitatea sa principala, ~iconstruirii~i repararii Numeroasele sale inscriptii releva faptul ca, in diutare de materiale deosebite de constructie, el aducea aur din Africa si Anatolia,.argintdin Muntii Tau~s, cedru din Liban, alte le~e rare de pe Ararat, cupru din Zagros,.diorit din Egipt, cameol din Etiopia ~i aIte materiale din tinuturi neidentificate inca de

-:.

cercetatori.

'

'

,

Cand Moise a construit un "laca~" in de~ertpentru Dom- nul Dumneze1J,ell-a :Iacutdupa ni~te instructiuni foarte detali- ate, date chiarode Dumnezeu. Cand regele Solomon a construit primul templu la Ierusalim, el I-a :Iacutdupa ce Dumnezeu i-a

dat "intelepciune". Profetului Ezechiel i-au fost aratate planuri foarte detaliate pentru'"cel de-al doilea templu" intr-o .,viziune dumnezeiasca" de "un om a carui in:Iati~areera ca infiiti~~ea aramei; el avea in mana 0 sfoara de masurat, de in, ~i0 prajina

de masurat

niu mai devreme, cum zetil sau i-a ordonat sa-i construiasca un templu ~i i-a dat instructiuni precise, dandu-i 0 prajina ~i un ghem de sfoara de masurat. (Fig. 9) Cu 0 mie doua sute de ani inaintea lui Moise, Gudea pre- tinde acel~i lucru. Instructiunile, mentioneazii el intr-o lunga

inscriptie, i-au fost date intr-o viziune. "Un om ce stralucea ca

mi-a porun-

cit sa-i construiesc un templu". "Omul", care, "dupii coroana ce-o avea pe cap, era cu siguranta un zeu", a fost identificat ul- terior ca fiind zeul Ningirsu. Cu el se afla 0 zeitii care "tinea in mana 0 tablitii cu astrele favorabile; in cealalta mana tinea "un stilus zeiesc", cu care i-a indicat lui Gudea astrul benefic. Un al treilea om, ~i el un zeu, avea in mana 0 tablita dintr-o piatra pretioasa; ,,~iplanul templului era desenat acolo". futr-una din statuiie iui Gudea acesta este intatl~at stand jos, avand pe ge-

~o:lrele"_aliituri de care se afla 0

Ur-Nammu, regele din Ur, descrie, Cllun mile-

".

Dasaredivina".

_

~

,

n

--.

--

42

- ~. - .-.-

, Fig. 9

Fig.

oFig.

0:'

10

11

ZECHARIA

SITCHIN

A Douisprezecea Planed

43

nunchi aceasta tablita; pe ea se poate vedea foarte clar planul

,

templului.(Fig.10)

0

De~ifoarte inteligent, Gudea a fost uimitde aceasm con- structie arhitecturala ~i i-a cerutajutor unei zeite pentru a-i in- terpreta mesajul divino'Aceasta i-a expHcat semnificatiile in- structiunilor, dimensiunile pe care trebuia sa Ie aiba templul, precUin~idimensiunile ~i forma pe care trebuia sa 0 aiba cara- mizile. Gudea a artgajatapoi un "ghicitor, cel care ia deciziile" ~io "dezlegatoare de taine" pentru a identifica locul din impre- jurimile ora~idui in care dol'eau zeii sa fie construit templuL ~entru construcpa propriu-zisa, Gudea a angajat 216:000 de oa- memo

o Uiffiirealui Gudea este de inteIes, deoarece acel plan se

I

./

presupuneca ii oferea toate infbrmatiilenecesareconstruirii

unui zigurat de ~apte etaje. to cartea sa Der Alte Orient (Orien-

tul Antic),A. Billerbecka reu~itsa descifreze,macarin parte, '

divinele iildicatii de constructie. Anticul desen, chiar ~i pe '0 statuie partial deteriorata, este insotit la van de 0 serie de Hnii verticale, numarullor scazand pe masura ce cre~tespatiul dintre ele: Arhitectii divini au reu~itse pare, utilizand doar planul unui singur etaj ~i ~apte scale diferite, sa ofere instructiunile nece- sare construirii intregii cladiri de ~apteetaje. (Fig. 11) S-a spus ca dizboiul il impinge pe om la noi cuceriri tehnice ~i ~tiintifice.In anticul Sumer, se pare ca oamenii ~ire- gii lor erau impin~i spre noi solutii tehnologice de construirea templelor. Posibilitatea de a indeplini opere uria~e de j::onstruc- tii conform unor planuri arhitecturale deosebite, de a organiza

~-- --

C';

,

1,";;"'1

n

11M 130:;

.,

f"nrta

r1~

.

~11nt":;

,.1,:.

I:] 111t"rf3

1"\on"\Sntul

-

.

. "'~1"\O""1tl:]_

-

tea de a modela caramizile ~i de a cara pietre uria~e, de a aduce

materiale rare de la mii de mile distanta, de a prelucra metalele

~i de a crea unelte, dar ~i omamente

mod elar -de 0 civilizatie inalta, deja in plina inflorire in rnile-

- toate acestea vorbescin

niul al treilea inaintea de Christos.

.

0

*

~

~

-

.

44

ZECHARIA

SITCHIN

Gridit de bine realizate arfi fost templele sumeriene, ele nu repreiinta dedit vfuful icebergului. Prima civilizatie cunos- cum pana in prezent este mult mai bogata. In afara de descojJerirea~i dezvoltarea scrisului, lara de care nici 0 civilizatie nu s-ar fi descurcat, sumerienii ar trebui creditati ~i cu inventarea tiparului. Milenii inainte ca Gutem- berg sa "inventeze" tiparul, folosind literele mobile, scribii su- merieni utilizau "tipare" ale unor semne pictografice, earn cum folosim noi astiizi~tampilelede cauciuc. Tot ei au inventat ~i un predecesor al rotativei - sigiliul cilindric. Facut dintr-o piatta foarte grea, acesta era 'gravat in "negativ"; cand el era desta~urat pe lutul moale se obtinea 0 imagine "pozitiva". Acest sigiliu permitea stabilirea autenticita- tii unui document;oricand se Quteaface 0 noua imprimare,care se compara cu cea veche. (Fig. 12)

~'5. J.

Multe din inscrisurile sumeriene descoperite pana in pre- zent nu au de-a face in special cu divinimple, cat mai ales cu

viata de zi cu zi, inregistrand

de exemplu

recoltele

obtinute,

masuratori ale p~anturilor sau modul de calcul al preturilor. tern tntr-adevar, matematic nici avansat. OrJiW~rF).civilizatienu poate exista tara un sis-

A Douisprezecea

PJaneta

".;Ia

II'

'

0 ~:

It.

r

(9 .

~

";'.

.'

.'. '

'.

.:.'."

.

" )

,;;: .,

(.

'

;

.

:."_

.:.

.~: : .~

,i.

'

,~,.'''.

'.

.'."*

'

'&;:'

~.

,",'.

.

~

~ '.

.

"

'"

.

,~,.,.~ .""",-~v, , ~.M"

:.

.

.;.""

'

"It

'.~

'.::"':

i

:4 ," .

.'

,.

."

'

-

,

0

.'.

'"

,

'

--'

.' .

r

":"

.,

_" : "'1" \.',~.

:.

.,.::

b

lOp

I

.

'I'

"

'.,,'

l.-.O.

\t

,.r'.

"

.' I:.

'.

'

'

,.

t

""

.

_'

"

,

'.'

~

j

,

"

'

~:o{.~

,,~-:

~T.'

.

.

.

'1;1.' . C'~:

,'~,

'

~

-:.' ~

":\,',:':1,"

,

~C".'. ,

:

" t-

-.

,

'

'.

Io' "

0,.

,

.

.

,.

r".,

_'.

~- ,.

&!:

:\. .~

.

I>'IZSI

.

0

.

", ,'w' ;<':i"'-

:"."

." .'

.J'

;.;;.o.g

~

ii'~.(.\

'.~.: l,;n

"

'

."

~~: ~~

.

'

.

.

.' , ,.

Fig, 13

45

Sistemul sumerian, numit sexagesimal, combina cifra mundana 10 cu cea divinlt6, pentru a obtine cifra de,baza, care

era 60. lit unele privinte, acest sistem este superior celui utilizat de noi in prezent; in ori~e caz, este. tara dubiu superior celui grecesc sau c~luiroman. Acesta nu este numai cel dintai sistem

de

"unitate". La fel cum in sistemul decimal 2 poate fi 2 sau 20 sau 200 ~.a.m.d.,la fel ~i2 din sistemul.sumerian putea fi 2 sau 120(2x60) etc., in functie de locul ocupat. (Fig. 13) Cercui.de 360°, piciorul cu cei 12 inch, duzina nu sunt dedit 0 Darte a acestui sistem. Cuno~tintele lor in materie de astronoQ1ie,calendarul intocmit de ei ~i alte sublecte legate ae impletirea dintre matematica ~i religie vor fi tratate in capitole separate, Tot a~a cum intregul nostru sistem economic 'li social, sistemul juridic, cel comercial, cel administrativ depind de har- tie, viata sumeriano/mesopotarnianadepindea de lut. Templele, tribunalele, ,casele de comer! aveaU:'peilffanent scribii gata cu tablite de lut, pentru a I'ntocmlaocumenteie necesare.

matematic cunoscut, dar ~i cel care ne-a transmis conceptul

,

'

46

'

ZECHARIA

SITCHIN

Argila era de asemenea 'necesa~a pentru producerea unor

. bunuri. Era folositii ~ipentru fabricarea caramizilor, 0 alta"in-

ventie" sumeriana, care a tacut posibila. construirea caselor, pa-

latelor ~i templelor imj>ozante.

.'

Tot sumerieniisunt creditati cu d~ua inovatii care au ta- cut posibila reducerea greutatii, combinata cu 0 sporire a rezis-

tentei tuturor produselor realizate din argila: smaltuirea ~i.arde- rea. Arhitectii modemi au descoperit betonul armat: introduce- rea unor b~e de _fier in ciment, obtiniindu-se astfel un material de constructie foarte rezistent. Cu mult timp inainte, sumerienii cre~teau rezistenta caramizilor lor amestedind argila cu trestie' sau cu paie. De asemenea ei ~tiau ca produsele de lut pot avea 0 rezistentii sporita daca soot arse.intr-un cuptor. Primeie cladiri

foarte

sebitii au fost posibile datorita acestor descoperiri.

*

.

.,.

,

inalte, la fel ca ~i produsele ceramice de 0 rezistenta deo-

Inventia cuptorului de olarie - un cuptor care producea 0

foarte ridicata, ce putea fi tinuta sub control, tara

riscul de a contamina produsele cu praf sau cu cenu~a - a tacut

metalelor. posibila

temperatura

0 ~i mai mare descoperire

tehnologica:

prelucrarea

S-a presupus ca omul a descoperit ca poate prelucra "pie- tre ~oare" - de fapt pepite de aur, cupru sau argint descoperite intamplator - in forme' folositoare sau placute, ciindva in jurul anului 6000 i.Ch. Primele produse de metal au fost descoperite in Munpi Zagros ~i in Muntii Taurus. Totu~i,~a clim 'arata RI.

Forbes

in carteS! !:S!Tho Ri

tl.

Dl"M ~.rnu

rr,:. :.: .~:_:_::

oj'

(Locul de n~tere al metalurgiei),,)n Orientul Antic, rezervele de cupru natural au fost repede epuizate, iar minerii a trebuitsa tread! la alte minereuri", aceasta presupunand cuno~tintele~i capacitatea de a extrage minereurile, de a Ie zdrobi, de a Ie transforma in pulberi ~i de a Ie prelucra - procese care nu pu-

teau avea loc tara tuptoare logie avansatii.

----

de topit ~i, in general, tara 0

'-'--~---

-

-

tehno-

-

A Douasprezecea

Planeta

47

Arta metalurgiei a ajuns curand la capacitatea de a alia ~uprul cu alte materiale, rezultand un metal greu, casant, dar 'maleabil-:-pe care noi il numim azi bronz. Era bronzului, prima era care utilizeaza metalele; a fost, de asemenea, una din con-

tributiile aduse de Mesopotamia la crearea civilizatiei moderne.

o mare parte din comertul Antichitatii era dedicata comertului

cn metale. tn plus, aceasta a condus la dezvoltarea sistemului

bancar ~i la aparitia primei monede, $ekel-ul de argint ("lingou cantiirit"). Marea varietate.a metalelor ~i a' aliajelor pentJ,11care au fost gasite nume ~i terminologia tehnica extinsa denota nive-

lul ridicat

vreme acest lucru i-a uimit pe c~rcetatori, deoarece'Sumerul nu

poseda rezerve de minereuri feroase ~i, cu toate acestea, meta- lurgia incepe aici.

0

la care se afla metalurgia in Mesopotamia~ Pentru

Raspunsul

este energia. Topirea ~i prelucrarea

metalelor

.

nu se puteau face tara rezerve mari de combustibil pentru cup-

toare,

se de minereuri, avea in schiml? combustib11 suficient. Deci mi- nereurile erau aduse aici pentru a fi prelucrate,lucru .ce explicii

numeroasele inscriptii ce vorbesc. despre aducerea de rninereu de la mari depiirtiiri. Combustibilii care dadeau suprematia tehnologidi Sume-

mlui

mod naturalla

Forbes, intr-o alta lucrare a sa, Bitum and Petroleum in Antiqui- ty (Folosirea bitumului ~i Ii petrolului in Antichitate) a spus ca "depozitele de combustibil de lasuprafata din Mesopotamia ~u fost cea mai importanta resursa de .combustibil a Antichitatii, pana la Imperiul Roman". Concluzia sa este ca utilizarea tehno- .

cazane ~i fumale.' Mesopotamia putea avea rezerve redu-

erau asfaltul ~i bitumul, produse petroliere care se scurg in

suprafata, in multe locuri din Mesopotamia.

RJ.

'

~ .IV6.1'-'" U }-'.LVUU."'''''.1V.Lu

.

,A.

.

_

Lj-''''''''''VA-

""'t'-

--

-1'

-

tie in jurul anului 3500 i.Ch.; intr-adevar,H arata ca uzul~i CU- no~tintele legate de petrol ~i de proprietatile sale au fo~t mai

mariin Me~opotamiadecatlaalte civilizatiiulterioare.

.

Atilt de mare era uzul produseior din pettol - nu numai drept,combustibil, ci ~i la.construin;8;*~iJpt" pentru<izolatii impotriva.umezelii, pentru calatatuini~IH§~ti9ij.lor,pentru vopsi- re, ClmentUlre,toplre - astief lncat, atuncl cand arQeoJogll.~u

48

ZECHARIA

SITCHIN

diutat anticul Ur, I-au descoperit ascuns sub 0 colina, pe care 10- calnicii 0 numeau "Colina Bitumului". Forbes arata di sumeria- na are cate un substantiv pentru fiecare substanti pe baza de bi-

turn, descoperitii in Mesopotamia.

telor bituminoase ~i petroliere din celelalte limbi - acadiana, ebraica, egipteana, copta, greaca, latina ~i sanscrita - pot fi re- cunoscute ca derivate din sumeriana; de exemplu, cel mai obi~- nuit cuvant pentru petrol - naphta - deriva din napatu ("piatra care arde"). Utilizarea produselor petroliere a pus bazele dezvoltarii

chimiei. Putem judeca inal~1 nivel de cuno~tinte al sumerie- nilor, nu numai prin varietatea de culori ~i pigmenti folositi iri diferite procese, cum ar fi smaituirea, dar ~i producerea pe cale

artificiala a pietrelor prepoase,

lapislazuli

tru deschis).

tntr-adevar, numele substan-

incluzand ~i un substitut pentru

de culoare albas-

(0 varietate de piatra semipretioasa '

.

I

*

erau de asemenea folosite ~i de medicina su-

meriana, un alt domeniu in care standardele erau foarte ridicate. Sutele de texte acadiene care au fost descoperite utilizeaza ter- fPp.nii m~dicali ~1Jmerieni,Ilfatand astfe! originea ,ntregii medi-

Bitumurile

cinemesopotamiene.

.

Biblioteca lui Asurbanipal avea 0 sectiune speciala pen- tru medicina. Textele erau impaqite in trei categorii: bul-titu (terapii), ~ipir bel imti (chirurgie) ~i urti ma~m~~e (descaotece ~i incantatii). Codurile lor de legi includeau sectiuni care tratau despre onorariul care trebuia platit unui "chirurg" pentru 0 ope-

,

,

:

;

,_,

~

J_

,

.

r

1

,

r"'-"'''''

u

u

,J,,,,,,uu

.

""""I.UJO

111 \"a.L

.

\"d.

.

diidea gre~:'unui d0<2torcare utiliza un cuti~ pentru a deschide tampla unui pacient °ise taia mana daca scotea ochiul pacientu- lui.

Unele schelete descoperite in mormintele mesopotamie- ne indica tara gre~ urmele unor operatii pe creier. Un text, par- tial distrus, vorbe~te despre extragerea "umbrei din ochiul unui om", probabil 0 cataracta, prin metodechirurglcale; un att text

A DouisprezeceaPlaneta

49

mentioneaza utilizarea unui instrument de taiere, spunand ca, "daca boala a ajuns in interiorul osului, trebuie sa-I cureti ~i s-o indepiirtezi." Persoanele bolnave din Sumerul acelor vremuri puteau alege intre un AZU ("doctor de apa") ~iun IA.ZU ("doctor de

. petrol").0 tablitadescoperitain Ur, avand0

vechimede circa

5000 de ani, nume~tepe unul din practicantii medicinii: ,,Lulu, doctorul"; de asemenea, existau ~i veterinari, cunoscuti "doctori de boi" sau "doctori de cururi". Pe Unsigiliu cilindric, descoperit la Lagash, ce a apaqi- nut unui anume "Urlugaledina, medicUI" apare 0 p~reche de cle~tichinirgicali. Sigiliul contin~ ~i ~arpele pe un copac, sim-

ca

bolulpanaastlizial medicinii.(Fig. 14)

.

Fig. 14

Textele medicale sumeriene vorbesc despre diagnoza ~i nrescrintii. Acest lucru nu lasa nici 0 umbra de indoiaIa asupra faptului ca medicina mesopotamlananu aveammlc oe-a lac~ cu vrajitoria s~u magia. Ele recomandau curatenia ~i spalarea, bai

, cu apa fierbinte,in care fuseseradizolvati solventiminerali,

aplicarea 'unor derivati vegetali; frecarea'atenta cu unii compu~i ai petrolului. Medica01entele erau tacute din plante ~i compu~i miner- ali ~i erau amestecate cu unele lichide, in functie de scopul in care erau uulizate. Daca se luau pe gura, pudra era amestecata

-

50

,

ZECHARIA

SITCH IN

cu vin, bere sau miere; daca era "introdusa

in rect" - printr-o

clisma- era amestecatacu uleiurivegetale

Alcooluljuca un

rol deosebit in dezinfectare ~i ca baza' pentru numeroase medi- camente. Termenul a ajuns la noi prin ,intermediul cuvdntului arab kohl, ce deriva din cuvantul acadian kuhlu. Au fost descoperite ni~te mulaje ale ficatului, lucru ce in- dica un studiu atent al medicinei. Anatomia trebuie sa fi fost 0

~tiinta foarte dezvoltata, deoarece in temple

ritualuri foarte complicate ce implicau disectii foarte atente ale -

animalelor

anatomia umana.

o seriede reprezentaride pe sigiliicilindricesau de pe

tablitele de lut arata oamenj intin~ipe un fel de masa de opera- tie, inconjurati de echipe de zei sau oamen\.Cuno~tem, din pove~ti sau legemte ca sumerieni,i~i cei care i-au urmat erau foarte preocupati de problema vietii~i a mortii. Ghilgamesh cauta "Arborele vietii" sau un mineral (0 "piatra") care asigura viata ve~nica. De asemenea, exista referiri la incercari de a-I

invia pe cei morti, mai ales daca ace~tiaerau

se practic~u ni~te

numai la un pas distanta de cuno~tintele despre

zei:

,

Asupracorpului

au atintit Pulsul ~i StralU(~irea; De ~aizeci de ori ApaVieiii.

De ~aizeci de ori Hrana Vietii, ei au aruncat asupra lui; $i !nanna s-a ridicat.

neinsufletit, atarnat de prajina

Sa fi fostoare

folosite ni~te metode ultramodeme,

despre

care nu putem decat' sa speculiim. pentru astfel de incerciiri lie:

ct:lOVlerea moqllor"f Ca matenalele radioactive erau cunoscute

sugerat de 0

scena despre un tratarnent medical, de pe,un sigiliu cilindric da-

tdnd de la inceputul civilizatiei sUmeriene. Ni se infiiti~eaza un om care sta pe un pat special; fata sa este protejata de 0 masca

~i utilizate pentru a trata anumite alimente este clar

~i el este supus

unui anume fel de radiatie. (Fig. 15)

Una din primele industrii dezvoltate in Sumer a fost cea

a imbracamintii.

,--

-"

-

-

-

-'

A Douasprezecea Planetii

Fig. 15

51

Se considera ca revolutia noastra industriata a inceput cu inventarea, in 1760, a ma~inii mecanice de tors. Majoritatea natiunilor in curs de dezvoltare au incercat, de atunci incoace, sa-~idezvolte 0 industrie textila, ca prim pas spre industrializa- reoDovezile indica'faptul ca acesta a fost mersul istoriei nu nu- mai din secolul al XVIII-lea, ci chiar de la prima civi1izatie umana. Nu 8-ar fi putut face trecerea la 0 industrie textiIa lara a .

, se face mai intai a~~ultura, pentru fibre, ~i domesticirea

ani-

malelor, pentru 'piei, Idnaetc. Grace Crowfoot, in cartea sa Tex-

tiles, BasKetry'and Mats in Antiquity (Textilele, tesutul ~i im- pletitul in Antichitate) exprima consensul oamenilor de ~tiintii referitor la aceasta problema. Industria textilelor a inceput in Mesopotamiain jurul anului 3800 i.Ch.

. Sumerienii erau vestiti in Antichitate, nu numai pentru industria lor textila, dIU:~i pentru ye~mintele lor. mcartea lui Iosua se poveste~teca, in timpul unei furtuni, 0 persoana nu a putut rezista tentapei de a pastra 0 ,,haina buna de Shinear", pe

'I.

.wl'

,

,

b~.U'"

}'-

,

,

va ~

t'

,-

.1"'

--r"'-

---

moartea. Atat de pretuite erau hainele de Shinear (Sumer), incilt oamenii erau dispu~isa-~iri~teviata pentru a obtine una. Exista deja 0 bogata terminologie pentru a descrie atilt hainele, cat ~i.pe cei care Ie fiiceau. Raina de baza se numea TUG - fiira indoiala de aici venind ~i numele roman "toga".

Raina de tip toga se numea TUG.TU.~E, ceea ce in surneriana Insemna ;,hama care se poarta de Jur-lmpreJur". (l'ig. 16)

,

_,

. J

52

Fig. 16

.~

Fig. J8

ZECHARIA

SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

53

. Ve<:hiledesene

indica nb numai 0 uimitoare

varietate

~i

opulentain

materie de haine, dar ~i elegantii ~i bun gust in im-

binarea lor, cu podoabe, coafuri sau bijuterii. (Fig. 17, 18)

.

*

o alta realizaredeosebitaa sumerienilorera in materie

de agricultura. 1ntr-o tara cu ploi foarte rare, apa necesara recol- telor era ()btinuta din rauri, printr-un vast sistem de canale de

Fig. 17

1

irigatii. Mesopotamia - tara dintre rauri - era un veritabil granar - al acelor timpuri. Caisul, in spaniola, damascos (copacul de Damasc). are numele latinesc armeniaca, un cuvant. derivat de la acadianul armanu. Cire~ul, in greaca kerassos, kirsche in

.

germana, provine din acadianul kar~nu. Toate dovezile indica faptul ca acestea, precum.~ialte specii de pomi au.ajuns in Eu- ropa din Mesopotamia. Dar nu numai pomi: cuvantul englezesc saffron (~ofran)provine din acadianul azuripanu, crocus (bran:' du~a)din kurkanu (via grecescul krolws),cumin (chimion) de la kamanu, hyssop (isop) de la iupu, mmyrrh (smirna) de la murru. Lista este lunga; in multe cazuri, Grecia ,a facut puntea de legatura, fizica ~i etimologica, prin care acestea au ajuns in . Europa. Ceapa, usturoiul, castravetii,varza ~i laptucile erau in- grediente comune pe masa sumerienilor. Ceea ce este la fel de impresionant este numarul mare de feluri de mancare ~i metod~le lor de preparare, intr-un cuvant' bucataria sumeriana. Texte ~i desene confirma ca ei ~tiau sa

transforme cerealde

pe care Ie cultivau iIi faina, din care faceau

n~Hnp

t1ncnit!'i

c!'In np.rlncnit!'i

tp.rr.inr1

nri'iiihlri

c1ivp.r~p. nrP.n$!r$!-;to- ,

te de patiserie, biscuiti. Orzul era de asemenea fermentat, pen-

tru a se produce bere; au fost gasite chiar "manuale tehnice" penttu producerea berii. Vinul era obtinut aHitdin struguri, dit ~i din curmale. 'Erau crescute oi, capre ~i vaei pentru lapte; aeesta era folosit atat ca bautura, cat ~ipentru prajituri sau pre- lucrat sub forma de iaurt, unt, smantana sau branza. Pe~tele nu

berbec

se gasea dm abundenta, lar cea de pore era eonslderata 0 adeva-

lipsea din bueatari~traditionala a sumerienilor. Carne de

~'

'

--

------.------

I.

54

}.

. ZECHARIA

SITCHIN

rata delicatesa. Ga~tele ~i ratele erau pastrate pentru mesele zei-

.~:'

lor.

.

fi".

Textele vechi dovedesc ca arta culinara era dezvoltata,

mai ales in temple .pentru uzul.zeilor. Unul din texte prezinta

oferta ta.cutaunui zeu: "Paini de orz dospit

~i smantana, curmale, plaeinte

smantana." Carnea fripta era oferita eu libatiuni de "eea mai

buna bere, eu vin ~i cu lapte". 0 bucata speciala de bou era pre- parata dupa 0 rC?tetafoarte eomplicata, ce necesita "mina fina

tacuta aluat, c((bere ~i vin", amestecata cu grasinii de animale .

~i "ingrediente aromate, extrase din inima plantelor", nuei, malt

0 erema eu miere

branza,

bere, vin, lapte

~i c.ereale. lnstructiunilepentni

zeilor or~ului Uruk" cereau servirea a Cinci tipuri de bauturi la

"saerificiile

zilnice,

inchinate

. masa ~ispecificau "ce trebuie sa faca bnitarul ~ibuditarul".

.

Admiratia

noastra pentru~arta eulinara

sumeriana

cre~te

. atunci cand descoperimpoemele

care aduc omagiu acesteia.

Intr-adevar, ce mai poate spune cineva cand descopera 0 reteta

antica pentru." coq au vin ":

.

in vinul eel mai bun; in apa aromata, in uleiul de miruit,

Pe-aceasta pasare eu am gatit-o

~i ammancat-o.

.

. 0 economie,in plin avant, 0 soeietate eu asemenea intre-

prinderi extinse nu s-ar fi putut dezvolta tara un sistem de trans- . porturi bine pus la punct. Pentru transportul oamenilor, marfuri- lor si viteler sumerienii foloseau cele doua mari fluviL nreclIm

din desenele timpurii prezinta

eeea ce pot fi numite, tara a gre~i prea mult, primele ambarea-

tiuni din lume.

Afliim din textele sumeriene c~ ace~tia puteau naviga pe mare folosind numeroase tipuri de nave, spre tinuturi indepar- tate, in cautare de metale, lemn rar, pietre pretioase, dar ~i alte miirfuri care nu erau de gasit in Mesopotamia. Intr-un dictionar acadiano-sumerian, au fost ident1t1cati numai putll1 de 1,,0 de

~l extmsa retea de eal}ale. Unele

01

,;

.

A Douiisi>r~zecea Planetii

Fig. 19

55

I

termeni pentru ambarcatiuni, in funetie de madmea acestpra, destiriatia lor, tipul ambarcatiunilor (pentru transportul oame- nilor, pentru marfuri sau numai pentru anumite produse). Ati 69 de termeili se refera la navigatia propriu-zisa ~i III construirea eorabiilor: Numai 0 lunga traditie. a navigatiei putea produae 0 astfel de varietate'de ambareatiuni ~i 0 atat de eomplicata termi-

nologie.

'.

Tot Sumerul poate fi ereditat ~i cu descoperirea

~i util~za-

rea, pentru prima data, a rotH.lnventarea ~iutilizarea ei in viiata de zieu zi a permis aparitia a nUmeroasevehicule,de .la earu- eioare siinple pana la earele de lupta, ptilizand pentru tractiune .

atatboi

cat ~i cai. (Fig. 19)

*

!

I

I

. In '1956,pr~fesorul S~muel N. Kramer,.unul dint~J cei mai mari speciali~ti in istoria Sumerului,. a treeut iIi re~ist~

.

111U~lt;1111t;C1

l1lt;lC1Hl

ut;1)\"Upt;lllC1

1)UU

"Ullll"l"

.11J"03VpV~'U'ut'.~".

Cartea sa, From the Tablets of Sumer (Tabhtele SumeruJUl), este ea insa~i 0 eapodopera. In eele douazeci ~i cinci de capi- tole, este prezentata cate una din "premierele" sumerieneJ in- cluzand aici primele ~coli,primul parlament bicameral, primJ.11 istoric, prima farmacopee, primul "almanah", pritp.aeosmqgo- nie ~i cosmologie, primul "lov", pr:imeleproverbe ~i zic~tori, pnmul "Noe", pnma blbtioteca ~lpnmul catalog al unel bibllo-

56

ZECHARIA

SITCHIN

teci, prima "varsHi de aur a umanitatii", primul cod de legi, primele reforme sociale, primele tratate de medicina, primele

culturiagricoleorganizate

Nu este aici nici 0 exagerare.

.

"Primele~coliau aparut in SUmerca 0 consecinta a apari-

tiei scrisului. Dovezile (amt arheologice, cumar

~colilor de atunci, cat ~i scrise, de pilda tablitele cu exercitii) atesta existenta unui sistem educational, inca de la inceputul mileniului al treilea l.Ch. Existau mii de scribi in Sumer, de la

scribi copii la scribi de "inalia calificare", scribi regali, scribii din temple ~i scribi care indeplineau functii importante in stat. Unii functionau ca profesori in ~coli ~i ne-au ramas de la ei eseuri despre aspiratiile ~i scopurile lor, despre experienta lor profesionala, despre metodele lor de predare. to ~colinu se preda numai limba ~i scrisul. Se predau, de asemenea, ~i~tiintelevremii: botanica,zoologia, geografia,ma- tematicile ~i teologia. Se studiau ~i.se copiau operele veehi de artii ~ise eompuneau altele noi. ~colile erau cond\isede ummia "profesor expert", iar lis-

ta profesorilor iIicludeanu numai pe cei de speeialitate,"eel de

desen", "eel de matematica", dar ~ipe "cel cu bieiul". Se pare ca diseiplina era foarte stricta; un fost elev al unei astfel de

~coli descrie ca a fost bieiuit pentru ca obi~nuiasa chiuleasea de 1a ~coala,pentru murdarie, pentru lene, pentru ea nu pastra lini~teain timpul orelor,pe.ntrupurtare neeuviineioasa~ipentru

di avea un scris neingrijit.

fi claditi ale

.

Eree

mentioneaz~ ~i rivalitatea dintre acesta ~i Cush. Textul ne spune

cum, 0 delegatie din Cush a venit ~ in Erec - pentru a stabili . paeea,

Un poem

epic ce vorbe~te despre

~

istoria or~ului

b"

""""

,

'-'J.&.&5U

I

L.L"'~.I

I.,u.

P.L"'''''''J.UL

,U

,""VIU

lII.U,",IUPt

a

decat sa trateze cu ei. Ceea ce este interesant este ea el a trebuit sa supuna aeeasta hotarare "Sfatului batranilor":

Regele Ghilgamesh a venit in fata batranilor or~ului,

Pentruca ei sadecidace e demcut:

.

"Sa ne su'punem neamului lui Cush, sau cu armele noastre sa ie raspundem."

--.

~

-

-

--

A Douiisprezecea Planetii

57

Sfatul batranilor a decis sa se negocieze pacea. Neinfri- catul Ghilgamesha eerut atunci parerea celor tineri, "Sfatullup- tatorilor", care au votatpentru razboi. Importanta acestei poves-

tiri sta in dezvaluireafaptuluica trebuiaca regii sumerienisa discuteproblemelereferitoarela declan~areaunul riizboi.cu acestprim parlamentbicameraldin istorie,~i asta acum 5000

de ani!

.

.

Titlul de primul istoric- a fost atribuit de Kramer lui Ente- mena, rege al Lagashului, care a deseris pe tablite de lut razbo- iul dus de el contra regelui din Umma. Daca celelalte texte erau opere literare sau poeme.in proza, insemnarile lui t:nteina sunt in proza ~i constituie 0 relatare stricta a evenimentelor.

. Deoareee inseriptiile babiloniene ~i cele asiriene au fost

descifrate cu mult inaintea celor sumeriene, s-a crezut ca pri- mul cod de legi a fost alcatuit de regele babilonian Hammurabi, in jurul anului 1900i.Ch. Dar cand a fost descoperita civilizatia sumeriana,a devenit clar di aeest titlu Ie revine in intregime su- merienilor. Cu mult inainte de Hammurabi, un rege din or~ul-stat E~nuna(in nord-estul l;3abilonului)a alcatuit un .cod de legi ce stabilea preturile maxime ale alimentelor, carutelor ~i barcilor, astfel ca cei saraci sa nu fi~ asupriii. Erau, de asemenea, legi care protejau integritatea persoanei ~i a proprietatii, reglemen., tari ale relatiilor familiale precUm~ia relatiilor dintre stapani ~i sclavi. Chiar mai inainte de acesta, un alt cod a fost f>romulgat de Lipit-Ishtar, rege in Isin. Cele treizeci ~i opt de legi care au mili r~mas pe 0 tablita de lut, partial distrusa, fusesera copiate

proprieUitilor,

.

de pe 0 stela de piatra ~ireglementau

SClaVllur

iii

:SCl v HUlllUl,

\"ai)aLUU'"

'11. U1.U,?',",UUUUA,

UO.o

J

V~

cilor, inchirierea boilor, probleme legate de taxe ~i.birori. ~a cum a procedat ulterior ~i Hammurabi, Lipit a explicat in pro- logul codului sau de legi ca el a actionat "din ordinul zeilor", care ii ordonasera sa ;,aducabunastarea poporului sumerian". ~i inca, Lipit-Ishtar nu fusese primullegiuitor al Sumeru- lui. Au fost descoperite fragmente de tablite de lut ce contineau copn ale UOUIcod de legl aicatUltde Umammu, datand aproxi-

.

-

-

"-'-'-'-'

.-.

58

ZECHARIA

SITCHIN

mativ din anuL2350 i.Ch., mai bine de 0 jumatate de mileniu inaintea lui Harnmurabi.Legile, aleatuite sub autoritatea zeului Nannar, dorellUsa opreasea ~i.sa pedepseasea pe"jefuitorii boilor, magarilor, ~i oilor eetatenilor", astfel ineat "orfanul sa nu.pregete' sa-l roage pentru ajutor pe eel bogat, vaduva sa ga- seasea ajutor la eel puternie,eel care are doar un ~ekelsa fie as- eultat de eel eu ~aizeeide ~ekeli".Urnarnrnucerea ~i"sa se fo- loseasea greutati neschimbate~inemasluite". Dar sistemuljuridic ~iapliearea legii in Sumermerg ehiar

~imaidepartein timp.

'

Aproape de 2600 i.Cb. se intam}1iaseradeja atat de multe in Sumer, ineat ensi Urukagina a gasit neeesar introdueerea

fost deseoperita o.'lunga inscriptie, considerata

de oamenii de ~tiinta ea fiind deosebit de importanta deoareee este prima mentionare scrisa a primelor reforme sociale, bazate pe ideile de libertate, egaJitate~i justitie ~ 0 "revolutie franee- za" impusa de un rege eu 4 400 de ani i!1aintede 14 iulie 1789. Textullui Urukagina enunta mai intai relele aeelor vre- muri: abuzul de putere al supraveghetorilor care pastrau ee era mai bun doar pentru ei, abuzurile funetionarilor statului, impu- nerea de preturi foarte mari de unele grupad monopoliste. Toate aeeste nedreptati au fost abolite. de reforma. Un functionar al statului nu mai putea flxa in avantajulsaupretul "unui magar sau al unei case". Un "om mare" nu mai putea sa-i exploateze pe simplii cetateni. Au fost restabilite drepturile or- bilor, orfanilor ~ivaduvelor.Legea asigura protectiaunei femei

unor reforme. A

divortate - asta in urma cu aproape 5000 de ani!

Cat de veeheera atunei eivilizatia sumerianade avea ne- .

voie T.'

- c

de demult. Rezutta de aici ea era vorba de reintoarcerea.laun ~i mai veehi sistem legislativ. '

de astfel

a.o-

0.

de reforme?

&~

Clar, .

b

sufieient A.

""-.a

de mult pentru

.-

""0

'"

u

ca zeul

£j.&'&"""'''''

Proeesele sumeriene erau judeeate conform unui sistem

de

alta natura erau foarte meticulos inregistrate ~ipastrate. In justi-

tie se folosea mai degraba sistemul eurtiieu juri, deeat eel eu judeeatori; eurtea de judeeata era formata i'ndeob~te din trel sau

juridic in care proeedi.Irile, sentintele, preeum~i. contraetele

-

A Douiisprezecea Planetii

59

patrujudeeatori, dintre care unul era "judeeator regal'&,iar cei- lalti erau ale~idintr-un grup de treizeei ~i~asede persoane. In timp ee babilonienii taceau legi ~i'regularnente, sume- rienii erau mai mult preoeupati de ideea de justitie, deoarece ei eredeau ea regii au fost ale~i de zei pentru a asigura dreptatea pe Pamant.

'

I

i

I

, Se pot face numeroase paralele intre aceste idei tri cele din

VeehiulTestameot. ' Chiar inainte de a avea regi, evreii aveau judecatori;' iar regii lor erau judecati nu dupa cuceriri teritoriale, ,ci dupa nu- marul de "fapte de dreptate" pe care aee~tiail tacusera. in reli- gia evreilor, ,,Anul Nou" marca 0 perioadade zece zile in care faptele oarnenilor erau eantfu-ite~i evaluate pentru a Ii se dt;ter- mina soarta In. anul care urmeaza. Nu este, probabil, doar 0 simpHicolncidenta faptul ca sumerienii credeau ca 0 zeitate, pe nume Nan~e,judeca anual omenirea earn in aeeea~imaniera; la urma urmei, primul patriarh rnentionat de Vechiul Testament a

fost Avraam, care i~i avea obar~ia in or~~ul sumerian Ur, or~ul

lui Ur-Nammu despre care am vorbit mai devreme. Justitia, mai precis absenta ei,,~i-a gasit expresia in ceea ce Kramer a numit "Primul Iov". Punand cap la cap ni~te tablite de lut aflate la Muzeul Antiehitatilor din Istanbul, Kramer a

reu~it sa reeonstituie 0 parte dintr-un poem sume~an in

fel ca in Cartea lui Jov, este wrba despre un om cinstit care, in

care, la

loe sa fie bin~cuvantarde zei pentru cinstea lui, a fost supus la o serie de erunte lovituri.,"Cinstitul meu cuvant, intr-o mincii.I- na s-a transformat", i~iplange el durerea.

0-

1

11

~

1

I~u

~1

_

a

--

-

r

- r

intr-o maniera foarte asemanatoare

-- cu cea a versetelorbiblice:

,--,

r

Q-

J

11

Doamne, tu care e~ti tatal meu, Care m-ai naseut - ridiea-mi fata Pana cand ma vei mai lasa singur, prada d~manilor mei iara sfatui ~1mangalerea ta'!

,

60

ZECHARIA

SITCHIN

A:poiurmeaza s~itul

fericit. "Cinstitul sau cuvant, cu-

~ia fost scos din mai-

ratele lui vorbe,zeul sau i le-a ascultat;

nilespiritelorrele,"

'

Precedand Ecleziastul c\i cateva milenii, proverbeIe su-

merienedetinmultdin spiritul~iideileacestuia.

'

sim.

. Daca suntemsortiti sa traim mult - saeconomi-

DacasuntemsortitimOl'pi-

sa cheltuim;

Daca moare un sarac,nu incerca sa:-lreinvii. Cel care are mult argint, poate fi fericit;

Celcarearemultegrfute,p~atefi fericit;

,

.

,

,

Dar cel care nu are nimic, poate sa doarma.

Barbatul: pentru placerea lui: insuratoarea; Dupa ce s-a razgandit: divortul.

Nu illima atrage du~manii;

Limba ii atrage.

.

In ora~ultara caini de paza, Vulpea-iveghetoare.

Realizarile culturale~i spirituale ale civilizatiei sumerie- ne au fost insotite ~i de 0 dezvoltare asemanatoare a aitelor in- terpretath:e. 0, echipade oameni de ~tiinta de la Uriiversitatea

Rerkelev

din (;HlifomiH H fiknt

sen7Htie in 1Q74

d\nci H HnnntHt

ca au descoperit cel mai vechi cantec din lume. Profesorii Ro- bert R. Brown, Richard L. Crocker ~iAnne D. Kilmer flureu~it sa descifteze ~i chiar sa interpreteze partitura unui cantec des- coperit pe 0 tablita de lut, datand din jurul anului 1800 i. Ch., gasita la Ugarit, pe coasta Mediteranei(acum in Siria). ,,~tiam ca existase muzica in Sumer, au explicatcei de la Berkeley, dar, pana sa descifram tablita, nu ~tiam daca.ei utili- zau aceea~i gama heptatonica-diatonica, ce este caracteristicii

A Douiisprezecea Planetii

61

actualei muzici precum ~icelei grece~ti din primul mileniu ina- inte de Christos." Pana acum se considera ca muzica-de astazi i~i are originea in Grecia; s-a 'stabilit acum ca ea, ca de altfe\

, marepartedin civilizatianoastra,se tragetot dinMesopotamia.

Acest lucru nu trebuie sa surprinda, dici, -invatatul grec Philo spusese ca mesopotamienii erau recunoscuti pentru faptulca

"ei cautauarmoniauniversalaprintonurilemuzicale".

"

N~ exista nici un dubiu ca muzica ~i cantecele fac parte din acele "premiere" sumeriene. Intr-adevar, profesorul Crocker .

,r;:

a reu~it sa interpreteze acel cantecel con'struind 0 lira dupa mo- delul. uneia gasite printre ruinele ora~ului Ur. Textele atesta (ap , tul ca, in cel de-al doilea mileniu inainte de Christos, exista deja "gama" ~i 0 teorie muzicala coerenta, iar profesorul Kil- ,mer ins~i scrisese intr-una din caqile sale anterioare, The Strings of Musical Instruments: Their Names. Numbers and Segnifi- tance (Corzile instrumentelor muzicale: numele lor, numarul ~i semnificatia), ca multe din irilnurile scrise pe tab lite de lut au ni~te notite care par a fi indicatii muzicale. "Sumerienii ~i suc- cesorii lor aveau oviata muzicala plina", conchide profesorul Kilmer. Nu e deci de mirare ca gasiril 0 mare varietate de instru- mente muzicale - precum ~i canHireti sau dansatori - reprezen , tati pe sigiliile cilindrice ~i pe tiiblite1e de lut. (Fig. 20)

Fig.20

I

I

I

I

I

I

.1

I

62

ZECHARIA

SITCHIN

Ca multe din realizarile civilizatiei sumeriene, ~imuzica i~i are originea in temple. Dar, inceputa in serviciul zeilor, cu- rand mtizica a devenit 0 parte din viata de zi cu zi a oamenilor. Utilizand la maxim jocul de cuvinte caracteristic sumerienilor, unul dintre proverbele lor spune despre taxele cerute de canta- reti: "Un dintaretcare nu are 0 voce dulce, este intr-adevar un

cantacet sarae." Au fost descoperite numeroase cantece sumeriene de dra- goste; tara indoiaIa, ele erau cantate cu acompaniamentul unor instrumente. Cel mai induio~ator este, probabil, un cantec de leagan compus de 0 mama pentru copilul ei bolnav:

Vinosomn, vino somn, vino somn la fiul meu. Grabe~te-tes.omnufe~ivino la fiul meu; Adu odihna somnului pe ochi~oriilui osteniti

Te doare, feciorul meu; . ~i sunt necajita,

. ~i parca minple mi Ie-ampierdut, ~i la stele trIatot uit. Luna noua-ti lumineaza fata; Umbra ta va varsa lacrimile in locul tau. Dormi, dormi, puiul meu

Poate zeii cre~terii vor fi cu tine; Poate un inger, in cer te va sprijini; Poate vei avea zile mai bune

Poate

ca soata ta alaturi. iti va fi;

va."

WI BU,

I1UI1It;It;-p

Vet 1.;II1I>U.

Ceea ce este surprinzator la aceasm muzica, la aceste can- tece nu este doar concluzia ca Sumerul este ~ipatria muzicii a~a cum o.~tim.noi, ca structura ~i compozitie. Nu mai putin semni- ficativ este faptul ca, pe masura ce ascultam aceasta muzica, pe masura ce citim poemele lor, ele nu ne par deloc straine, nici macar in cele mai adanci trairi ~i sentimente aJe Jor. intr-adevar,

A Douisprezecea Planets

63

pe masura ce contemplam marea civilizatie sumeriana, consta- tam nu numai ca morala noastra,sentimentul nostru de justitie, legile noastre, arhitectura, artele ~i tehnologia noastra i~i trag. radacinile din Sumcr, dar ~i ca institutiile sumeriene ne sunt atilt de familiare, de apropiate. De parca am fi cu totii sume- rieni.

'"

*

Dupa ce au sapat la Lagash, arheologii au trecut la Nipur, odinioara centrul rcligios al Sumerului ~i Acadului. Din cele peste 30.000 de texte descoperite aici, multe sunt inca nestudi-

ate. La ~urpac, au fost descoperite ~coli datand din secolul trei

LCh

arme, care, coifuri din aur, argint, cupru ~ibronz - ruinele .unei . manufacturi de tesaturi, inscrisuri juridice ~i ruinele unui zigu-

rat, care inca mai domina peisajul. La E~nuna ~i Adab arhe- ologii au descoperit temple ~i statui ce dateaza din perioada presargonica. 0 inscriptie gasita la Umma vorbe~te despre UlJ imperiu anterior. La Cush au fost scoase la iveala cHidirimonu- mentale, precum ~iun zigurat datand de dinainte de 3000 LCh. Erecul i-a dus pe arheologi panain mileniul patru inainte de Christos. Acolo, au descoperit eel mai vechi vas de lut, colo- rat, ce fusese ars intr-un cuptor. Prima dovada a utilizarii rotii olarului. A fost descoperit un pavaj de piatra, care reprezinta cea mai veche constructie de piatra 'descoperita pana acum. Tot la Erec a fost descoperit ~ieel mai vechi zigurat - 0 colina uria- ~a rncuta de mana omului, in varful caceia existau doua temple,

La Ur, au' fost descoperite vase extraordinare, bijuterii,

"'

1 t'M"

,,; """I

"Ih

Arolo

~11fm:t ciesconerite

cele

mai

vechi

inscriptii ~i ceh: mai vechi sigilii cilindrice. Despre acestea din urma, Jack Finegan spune in cartea sa Lights from the AnCient Past (Lumini din trccutul antic), "excelenta acestor sigilii, rela- tiv la prima lor aparitie in Erec, este uimitoare". Alte zone de

langa Erec poartii dovada trecerii la Epoca metaleloi: .

tn 19'19, H.R. Hall a descoperit

ni~te ruine antice

langa

un sat care asmzi se nume~te EI Ubaid. Oamenii de ~tiinta au atribuit acest nume celei ce astazi este considerata a fi prima

64

ZECHARIA

SITCHIN

.

faza a marii civilizatii sumeriene. Ora~ele sumeriene din pe- rioadaaceea - incepand din nordul Mesopotamiei pana la poalele Muntilor Zagros - au fost primele care au utilizat cara- mizi de lut, ziduri tencuite, mozaicuri, ciniitite cu morminte de caramida ~i vase ceramice decorate cu motive geometrice, oglinzi de cupru, topoare cu cap metalic, haine, case ~i, mai presus de toate, temple monumentale. ' Mai in sud, arheologii au descoperit Eridu, primul ora~:

sumerian, conform textelor antice. Pe masura ce sapaturile . avansau, a fost scos la ivealatemplullui Enki, zeul sumerian al cunoa~terii,templu care se.pare ca a fost construit ~ireconstruit de mai multe ori. Straturile i-au purtat pe istorici spre incepu- turile civilizatieisumeriene: 2500, 2800, 3000, 3500 LCh. Apoi arheologii au descoperit fundatiile primului templu allui Enki. Mai jos nu mai era decat pamant, nimic altceva nu fusese construit inainte. Ruinele datau din jurul anului 3800 LCh. Atunci a inceput prima civiTizatieumana. Nu a fost numai prima civilizatie in adevaratul sens al cuvantului, a fost cea mai extinsa, atotcuprinzatoare, in multe privinte mult mai avansata decat alte culturi antice care i-au ur- mat. Fara dubiu, este civilizatia din care ne tragem cu totii. Incepand cu utilizarea uneltelor de piatra, cu aproximativ

2.000.000 de ani mai inainte, omul atinge aceasta civilizatie tara precedent, in jurul anului 3800 LCh. in Sumer. ~i lucrul eel mai straniu este ca, nici pana astazi, istoricii nu ~tiucine au fost sumerienii, de unde au venit ~icum a aparut clvilizatia lot

Nu ~tiu, deoarece aparitia lor ca din pamant.

a fost brusca, nea~teptata,

A Douisprezecea Planeti

.-

"171

H. Frankfort, in cartea sa Tell Uqair, a numit-o "uluitoa-

.

.&.

"" £&

&&

\

,.IA-"

/

U

u

,,-v

,"U').\

1UV1.UJ.1JUI.U.

L'":1

~

al1VL

(Sumer) a descris-o ca fiind ,,0 flacara care izbucne~te dintr-o

data". Leo Oppenheim Ancient Mesopotamia (Mesopotamia antica) subliniaza "uimitoarea perioada scurta" in care aceasta civilizatie a inflorit. Joseph Campbell (Masks of the Gods) con-

in mica gradina sumeriana rasa-

cluzioneaza: "Ca din pamant

toata paradigma culturala care de atunci a constituit punc- tul de plecare pentru toate marile civiliza~ii ale lumii."

re

,

65

Napoleon

Rcvolulia

cuce~le

Europa

americanA

Columb descopcrA America

Cucerirea

Imperiului

Bizanlin

de cAIre turci

Apogeul

Impcriului

Incas in America

dc Sud

Civilizalia

aztecA se dezvollA in Mexie

Regele loan promulgA Magna Carta

Cueerirea

normandA

Carol eel Mare inlemeiazA Sfiintullmpcriu

Mohamed

proelamii Islamul

CAdcrea Romei

Roman de nearn germanie

Civilizalia

Maya in America

CenlralA

CAderea lerusalimului

~Ierea

lui Isus

Hanibal provoacA Roma ., fn China incepc conslruirea Marelui Zid

Alexandru eel Mare iI invingepc Darius

Epoca

Formarca

Aparilia

de Aur a Greciei

republicii

.

romane

lui Budha in India

Cyrus cuccre~e

Babilonul

,

Ciiderea ora~ului Ninive

in rata legiunilor romane

Domnia regelui David Invazia doricii in Grecia

Exodul israelililor

din Egipt

Cultura micenianA

Arienii migrcazA spre India

intemeierea

Impcriului

Hitit

A vraam

iese

din Ur

Harnmurabi

este rege in Babilon

intemeierea

Babilonului

~i a Asiriei

fntemeierca

Civilizaliei chinezc

Civilizalia

din Valea Indului

Sosorea horililor in Orientul

Apropial

. Godca este rege in Lagash

Ur-Nammu

este rege in Ur

Sargon, primul rege al Acadiei

C.!.,:,i~.izalia

'tninoicA

in

Creta

-g--~-T

0

Etana esle rege in Chish

v

fntemeierca

regatului Chish

2000

1000

o

fntemeierca

civilizaliei

sumeriene

1000 i.Ch.

2000 i.Ch.

3000 i.Ch.

4000 i.Ch.

=

-~

--

----.--.---

~----,

--

"--

Capitolul 3

Zen din Cer ~i de pe Pitmant

-

Cum s-a rncut ca, dupa sute de Q1ii,ba chiar milioane de ani de pa~i dureros de lenti pecalea dezvoWirii civilizatiei umane, s-a schimbat totul atat de brusc ~i, in doar cateva salturi - aproximativ 11.000-7400-3800 i.Ch. - vanatorul nomad primitiv se transforma in agricultor, olar ~i apoi in constructor, inginer, matematician, astronom, prelucrator de metale, negus- tor, muzician, judecator, medic, scriitor, bibliotecar sau preot? Se poate merge chiar mai departe, puhandu-se 0 intrebare fun- damentala, ~a cum arncut-o profesorul Robert J. Braidwood, in cartea sa Prehistoric Men (Primitivii): "D~ ce s-a petrecut aceasta transformare? De ce nu traiesc toate fiintele umane a~a cum 0 fac triburile din jungla amazoniana?" Dar sumerienii, cei prin intermediul ciirora s-a petrecut aceasta brusca transformare, au rfu;punsdeja. Este rezumata de una din miile de inscriptii mesopotamiene, ce au fost descoperi- te: "Tot ceea ce pare frumos, este frumos prin gratia zeilor." Zeii din Sumer. Cine erau ei? Erau ei oare asemenea zeilor grecilor care traiau la curtea luiZeus, pe muntele Olimp - al ciirui corespondent pe Pamant

era

eel mal

mall

mWlll: um Url:l,aa, VU1Ul'Uli UICI"U 1,?1U~I"UU

zeii cu triisaturi antropomorfice similare celor omene~ti, biirba- te~ti, fenieie~ti, ~i avand sentimente umane: iubesc, se manie, sunt gelo~i, fac drfgoste; se ceartii, se luptii;procreeaza ca oa-

menii, aduc pe lume copii in urma unor relatii sexuale - intre ei

sau cu fiinte umane.

'

Erau de neatins ~i, cu toate astea, se amestecau deseori in

treburile

oamenilor. Puteau calatori

-

-

cu viteze uluitoare,

----

puteau

68

ZECHARIA

SITCHIN

aparea ~i disparea intr-o clipita; aveau anne de 0

nuita. Fiecare indeplinea 0 anumita functie ~i, in consecinta, fiecare actiune umana putea suferi.sau nu, in functie de placeri- Ie zeului; deci ritualurile de venerare ~i darurile aveau menirea de a-i imbuna pe zei.

Cea mai importanta divinitate a grecilor din epoca hele- nica era Zeus, "Tatal zeilor ~i al oamenilor", "StapfulUl focului

putere neoQi~-

. ceresc". Arma sa, ~isimbolul sau totodata, era triisnetul. Era un

"rege" pe Pamant, care cODorase din ceruri; eel care imPiirtea muritorilor binele ~i raul; totu~i, principalul sau domeniu era in

rn~

.

EI nu era nici primul zeu peste Pamant, nici in ceruri. Amestecand teologia cu cosmologia, ie~ind ceea ce savantii numesc mitologie, grecii credeau ca la inceput.a fost. Chaos (Haosul), apoi Gea (Pam.antul) ~i sotul ei Uranus (Cerul). Gea ~i Uranus au dat na~tere celor doisprezece titani, ~ase biirbati ~i ~ase femei. De~i faptele lor aveau loc pe Pamant, se presupunea

ca acestea aveau ~iun corespondentastral.

.

Cronos, eel mai tanar titan, a devenit cea mai importanta figura a mitologiei olimpiene. ~i-a cucerit suprematia asupra

~elor1alti titani prin uzurpare, dupa ce ~i-a castrat. tatal ~i I-a iz-

gonit. Pentru faptele'lui,

el a fost blestemat de mama sa: sa aiM

aceeafii soarta ca a tatalui sau si sa fie detronat de propriii lui fii.

Cronos a luat-o de sotie pe sora lui, Rhea; care i-a nascut trei fii ~i trei fiice: Hades, Poseidon ~i Zeus, Hestia, Demetra

Hera. tnca 0 data, era scris ca fiul eel mic i~i va detrona tatal, ~i blestemul Geei s-a implinit. cand Zeus s-a revoltat impotriva lui Cronos.

- liile dintre zei ~i o~tile de mon~tri. Lupta decisiva s-a dat intre Zeus ~i Tiphon, un monstru cu cap de om ~i trup de ~arpe ~i ea s-a petrecut atat in cer cat ~i pe Pamant. Bat!lia decisiva s-a dat la MUntele Casius, la"granita dintre .Egipt ~i Arabia - se pare,

" .t"-y

~i

.

.

--

-

_a

" vu

-

undevain peninsula Sinai.(Fig.21).

.

'C~tigand

lupta, Zeus a fost recunoscutca

zeitate supre-

ma. Cu toate acestea; el a fost nevoit sa-~iimparta

puterea cu

A Douisprezecea Planeti

69

Fig.21

ceilalti frati. La alegere (SI:\Uconfonn unei variante, prin tragere la sorti) Zeus a primit cerul, Poseidon apa, iar Hades lumea

subterana.

. Cu toateca in timpHades ~iteritoriulsau au devenitsi-

.

'nonime cu iadul, la iilC~put,domeniul sau cuprindea tinuturile

ml~tinoase,zonelepustii,teritoriileudate de rauri repezi. Ha- .

des era descris ca fiind "neviizutul" - distant, arneninta~or,as- pru; de neinduplecat prin rugaciuni sau sacrificii. Poseidon, pe 'de alta parte, este deseori reprezentat tinand in mana simbolul sau, tridentul. De~i stapan al marilor, el era totodata ~izeul tau- rarilor, al sculptorilor, cat ~i vrajitor viclean sau scamator. tn timp ce Zeus era reprezentat ca fiind foarte aspru cu oamenii -

chiarca fiind eel care a vrut sa distrugaomenirea-' Poseidon