TEST 1. Notiunea de dr. al afacerilor 1.1 Caract not de dr. afacerilor Dr. afacerilor un ansamblu de norme jur.

. Care reglem. Relatiile sociale patrimoniale si personal nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfaturarea activit. De intreprinzator, precum si raporturile ce apar in cazul interventiei statului in aceasta activitate. Afacerile operatiuni social utile de extragere, creare sau dobindire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel incit suma de bani primita ca plata sa acopere toate cheltuelile suportate si sa asigure persoanei obtinerea unui profit. 1.2 Explicati contravers dintre not. teoretica de dr. al afacer cu not de dr comercial , dr antrep. Dre econom, dr civi. Dr. comercial ansamblu de norme jur. De dr. privat aplicabile raporturilor jur. Izvorite din savirsirea actelor jur faptelor si operatiunilor considerate de lege fapte de comert, precum si raporturilor jur. !a care participa pers. Care au calitatea de comerciant. "e opteaza pentru denumirea de dr. afacerilor, deoarece aceasta din urma reprezinta un domeniu mai amplu, in care se include si normele de dr. public. Denumirea dr. comercial sugereaza ideea ca acest ansamblu de norme are un obiect mai restrins, adica obiectul de reglementare se refera la distributia de marfuri, nu insa si la productia lor, la executarea de lucrari sau prestarea de servicii. "e sustine ca dr. economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva a economieie socialiste.Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia statului intr#o economie libera si supusa legilor naturale ale cererii si ofertei.Deci notiunea desemneaza o parte a dr public. Dreptul civil, ca ramura a dreptului privat, reglementeaza raporturile juridice civile, care sunt raporturi sociale cu continut patrimonial sau personal nepatrimonial, stabilite intre parti care au o pozitie juridica egala. Activitatea antreprenoriala este un proces care se deruleaza in diferite medii si unitati de afaceri ce cauzeaza schimbari in sistemul economic prin inovari realizate de persoanele care valorifica oportunitatile economice cre$nd valori at$t pentru indivizi c$t si pentru societate. 1.3 Raporturile jur. Dintre stat si pers. i!ice si jur. Ce apar in legatura cu desfasurarea activit. De intreprinzator sunt de dr. %ublic si se reglementeaza de dr. Afacerilor. Aceasta rezulta din definitia dr. Afacerilor data de doctrina. Dr. Afacerilor e un domeniu amplu ce include norme de dr. %ublic, in care pers. &iz. si jur. Care practica activ. De intreprinzator sunt pe pozitie de subordonare fata de stat. 'n exemplu in acest sens ar fi procesul de licentiere a unor genuri de activitate care este strict reglementat de lege, in care statul in persoana org. Competente cum ar fi Camera de !icentiere, (anca )ationala a *oldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului acorda licenta pentru un anumit gen de activ. Alt exemplu care demonstreaza caracterul public al raporturilor jur. Dintre stat si pers. &iz. si jur. Care practica activ. De intreprinzator este procesul de inregistrare de stat a acestor pers. &iz. si jur. !a Camera Inregistrarii de "tat.

Testul 2. "ntreprin!ator individual#titular al patentei de intreprin!ator 1.1 Caracteri! dr si o$l intreprin! individ % titular al patentei de intreprin!ator +itularul patentei este obligat, a- sa respecte ordinea stabilita de desfasurare a activitatii indicate in patenta, normele sanitare, normele de protectie contra incendiilor, sa indeplineasca alte cerinte ce se refera la genul de activitate respectiv, iar pentru desfasurarea activitatii indicate la compartimentul .din anexa, sa aiba documentele primare de provenienta a marfii, dupa caz, factura de expeditie, chitanta de percepere a taxei vamale sau actul de achizitie a marfurilor b- sa desfasoare activitatea numai in locurile permise in aceste scopuri de autoritatea administratiei publice locale c- sa respecte drepturile si interesele consumatorilor d- sa afiseze patenta sau copia ei, autentificata de notar, intr#un loc vizibil la locurile unde isi desfasoara activitatea de intreprinzator sau sa o prezinte la cererea organului de control sau a consumatorilor. +itularul patentei poate
1

desfasura activitatea de intreprinzator specificata in patenta pe intreg teritoriul tarii daca in patenta nu este indicat altfel. 1.2 Comparati statut jurid al titular patentei de intreprin!at cu satutul intrepr individual inre&istrat in re&istrul de stat al "" &ondatorul pers. &izica desfasoara activit. Individuala de intreprinzator in nume propriu si pe riscul propriu. Intreprinderea individuala devine subiect de dr. din momentul inregistrarii de stat. In cazul intreprinzatorului individual titular al patentei de intreprinzator e in drept sa desfasoare activitate de intreprinzator, daca a obtinut in modul stabilit patenta de intreprinzator. +itularul patentei de intreprinzator nu are dr. sa angajeze pers. !a lucru, dar intreprinzatorul individual are dr. +itularul de patentei de intreprinzator practica activ. %revazuta de aceasta, pe cind intreprinzatorul indiv.practica toate active. neinterzise de lege. Ambii raspund cu patrimonial propriu. Intreprinzatorul individual e obligat sa achite toate taxele si impozitele prevazute de lege, dar posesorul de patent doar taxa pentru patenta. 1.3 'odul de inre&istrare a patentei de intrepr. %atenta se elibereaza pentru unul din genurile de activitate. "olicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza caruia isi are domiciliul sau la locul de desfasurare a activitatii preconizate. In cazul prevazut la alin./0-, solicitantul depune cererea la primaria respectiva /1- In cerere se indica, a- prenumele, numele si domiciliul solicitantului b- genul de activitate de intreprinzator pentru exercitarea careia se solicita patenta c- durata patentei d- tipul mijlocului de transport si numarul de inmatriculare al acestuia, daca se prevede ca acest mijloc de transport va fi utilizat la desfasurarea activitatii mentionate. /2- Impreuna cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de activitate enumerate la pozitiile 1.., 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1..1, 1..2, 1..5, 1..3, 1..4 din anexa la prezenta lege, solicitantul prezinta copii de pe certificat, diploma, alte acte ce confirma nivelul de calificare necesar desfasurarii genului de activitate respectiv. /5- In cazul in care, conform legislatiei, pentru desfasurarea unor genuri de activitate indicate in anexa la prezenta lege este necesara autorizatia autoritatii administratiei publice locale, la cererea de eliberare a patentei se anexeaza decizia autoritatii respective. /3- !a cerere se anexeaza documentele confirmative de achitare a contributiei de asigurare sociala de stat pentru intreaga perioada solicitata de desfasurare a activitatii in baza patentei de intreprinzator sau actele care confirma scutirea de plata contributiei. /4- %atenta se elibereaza de inspectoratul fiscal teritorial, pe raza caruia solicitantul isi are domiciliul sau la locul de desfasurare a activitatii preconizate, in decurs de 2 zile de la data depunerii cererii, documentelor perfectate in modul respectiv si dupa achitarea taxei stabilite. /0- %atenta poate fi eliberata de primaria in a carei raza de administrare solicitantul intentioneaza sa#si desfasoare activitatea in baza patentei, in cazul daca in localitatea respectiva nu este amplasat inspectoratul /oficiul- fiscal. %atenta eliberata de primarie este valabila numai pe teritoriul administrat de aceasta. /6- %atenta se autentifica, aplicindu#se semnatura conducatorului organului ce a eliberat patenta, si se stampileaza. /7- !a patenta se anexeaza cuponul, decupat de la duplicatul patentei, ca dovada a achitarii taxei pentru patenta, cu indicarea termenului corespunzator celui mentionat in patenta si sumei de plata. Cuponul, de asemenea, se autentifica aplicindu#se semnatura si stampila.

TEST 3. (ctivitatea de intreprin!ator 1.1 C(R(CTER")(T" E*E'ENTE*E (CT"+"T DE "NTRE,R Activitate de intreprinzator activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanente. 8lemente, 1-Activitatea practicata de cetateni si de asociatiile lor pers. Care pot desfasura activitate legala de intreprinzator in nume propriu sunt desemnate prin notiunea de intreprinzator. %ers. &izica poate desfasura activitatea de intreprinzator, daca, a- a obtinut patenta de intreprinzator b-a inregistrat o intreprindere individual c- a inregistrat o gospodarie taraneasca. %ers. 9ur. %oate desfasura activitatea de intreprinzator numai dupa nasterea ei ca subiect de drept,dupa inregistrarea oficiala. %rin inregistrare se urmaresc mai multe scopuri, controlul asupara acestor pers. Contracararea activitatii Ilegale. %ers jur. Care pot desfasura in nume propriu active. De intreprinzator neinterzisa de lege se num. pers. 9ur. Cu scop lucrativ /soc. Comerciale, intreprinderile2- Activit. Independent intreprinzatorul actioneaza independent, exprimindu#si vointa in rap.jur. fara a cere acordul unor org. ierarhic superioare. :ointa libera se manifesta la alegerea formei jur. De organizare a viitoarei active. ;arantie a independentei intreprizatorului serveste patrimonial propriu si interdictia imixtiunii autoritatilor publice in active. Acestuia. Independenta nu trebue tratata ca o libertate totala. Intro tara cu economie de piata nu poate exista libertate absoluta. Independenta intreprinzatorului e limitata de acte normative si de dr. altor pers. 3- Activitati din initiativa proprie nimeni nu poate fi obligat sa practice activitatea de intreprinzator. %ers. isi manifesta liber vointa de a practica o active. Intro anumita forma, depunind cerere si actele necesare inregistrarii .- Activitati in nume propriu activitatea de intreprinzator va fi practicata de pers. &izica care a solicitat inregistrarea sau de subiectul pers.jur. creata prin inregistrare. Daca se solicit patenta de intreprizator, titularul va practica activitatea in nume propriu fara a putea atrage munca unor alte pers. )umele fondatorilor se indica in denumirea intreprinderii individuale si a gospodariei taranesti. +oate actele jur. "unt semnate de intreprinzatorul individual cu numele sau, inclusive in cazul cind actioneaza prin reprezentanti. Daca se solicita inregistrarea pers. 9ur. Activitatea "e practica in numele ei propriu. %ers. 9ur dispune de denumire, patrimoniu distinct si org. executive prin care manifesta vointa in exterior, dobindind dr. si asumindusi oblig. In numele si pe seama pers.
3

9ur. Activeaza administratorul, el poate delega imputernicirea de reprezentare la incheierea actelor jur. Altor pers. %e toate actele emise trebue sa figureze denumirea pers. 9ur. /-Activitatea pe riscul propriu si sub raspunderea patrimoniala proprie initiatorul pune in circuit anumite valori patrimoniale, indiferent de natura lor, bani, bunuri sau munca proprie. 8fortul intreprinzatorului e orientat spre majorarea costului valorilor puse in circulatie si numai datorita acestei majorari se consider ca active. 8 eficienta. Riscul se produce din cauze obiective circumstante care nu depend de vointa omului /calamnitati nat.-, masurile fiind asigurarea de riscuri comerciale, formarea fondurilor de rezerva si subiective neexecutarea sau executarea oblig. )ecorespunzator asumate de partenerii comerciali, dupa care survine raspunderea stipulata de parti in contract. Raspunderea patrimoniala survine numai in cazul cind activitatea e ineficienta sau cind intrepr. isi incalca oblig. %res. &iz. si jur. Raspund pentru oblig. Asumate cu tot patrimonial pe care il au in proprietate 0- Activitate permanenta active. De intreprinzator, actele de comert efectuate cu o anumita regularitate, care aduc autorului un anumit venit 0- Activitatea Aducatoare de beneficii beneficiul /profitul- reprez. Diferenta dintre valoarea capitalului investit si valoarea realizata din activitati. 1.2 C*(S" "C(T" 1EN2R"*E (CT"+"T DE "NTRE,R"N) Dupa importanta pt societ., activit#le de intreprinzator pot fi clasificate in, a-activitati Interzise activitatile care pot sa aduca un profit material si pentru care e prevazuta o pedeapsa penala sau administrativa /trafic de fiinte umane,munca fortata,proxenetismul-, b-activitati monopol de stat sint desfasurate exclusiv de org. de st. sau de pers. jur. create de stat. *onopol de stat situatie in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre autoritatile adm. publice cu dr. exclusiv de desfasurare a unei anumite activ. aducatoare de profit /baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare,cofectionarea ordinelor si medaliilorc-activitati monopoluri naturale situatia in care producerea, transportarea, comercializarea procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenti economici /activit# le legate de exploatarea garilor feroviare,activit#le legate de exploatarea porturilor fluviale,activit#le legate de colectarea gunoiului si zapeziid-activitati supuse licentierii sunt stabilite prin legea privind licentierea unor genuri de activitate./activitatea legata de jocurile de noroc fabricarea alcoolului etilic,productiei alcoolice,berii si<sau pastrarea,comercializarea angro a alcoolului etilic,a productiei alcoolice si a berii produse de producatorii autohtoni importul articolelor din tutun,importul si<sau prelucrarea industriala a tutunului,fabricarea articolelor din tutun si<sau comercializarea angro a tutunului fermentat si a articolelor din tutune-activitati practicate in baza patentei de intreprinzator sunt stabilite la anexa legii privind patenta de intreprinzator,/comertul cu amanuntul#comertul cu amanuntul in chioscuri si in alte incaperi ce ocupa terenuri separate,a caror suprafata nu depaseste .1m patrati comertul cu amanuntul a apei imbuteliate in locurile autorizate de autoritatea administratiei publice locale producerea de marfuri,executarea de lucrari si prestarea de servicii# transportul calatorilor cu automobilele#taxi,cu un nr de locuri de pina la 0 inclusiv confectionarea si reparatia incaltamintei,servicii de spalatorief-activitati liberale#activitati economice practicate de pers fizice liberi profesionisti/prestatiile acordate de avocati,medici,arhitecti,notari,profesori,artistig-activitati care pot fi practicate fara autorizatii speciale#intreprinzatorii pers fizice si pers jur pot desfasura gen# le de activit care nu sunt supuse licentierii fara vreo autorizatie sau permisiune speciala daca alte legi nu stabilesc altfel. 1.3 a- !egea cu privire la avocatura stabileste expres ca avocatura nu constitue activit de intreprinzator

b- poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. e prevazut in legea cu privire la patenta de intreprinzator si respectiv nu e prevazut sau interzis de alte legi c- nu poate, deoarece activit de salariat nu intruneste in sine elementele constitutive ale activit de intreprinzator /activit independenta, in nume propriu, pe riscul si sub raspunderea patrimoniala proprie- si in plus activit salariatului intra sub incidenta raporturilor sociale de munca d- poate, daca e institutie de invatamint privat, pentru acest gen de activit fiind prevazuta necesitatea obtinerii licentei e-nu poate fi, deoarece se considera ca pers. jur. va practica activit de intreprinzator /adica societ pe actiuni- iar nu actionarul care face parte din ea, chiar si daca e singurul fondator f- poate daca intruneste elementele constitutive g-legea licentierii unor genuri de activit h-nu e activit de intreprinzator, expres prevazut in lege i-, =- similar cu f-.

TEST .. *icentierea activitatii de intreprin!ator 1.1 C(R(CTER") *"CENT( C( (2T3R")(RE DE (CT"+"T S" C( DRE,T (* T"T2*(R2*2" DE *"CENT( !egea privind licentierea unor genuri de activitate defineste licenta act oficial eliberat de activit pt licentiere, ce atesta dr titularului de licenta de a desfasura, pt o perioada determinata, genul de activit indicat in acesta cu respectarea obligatorie a cond#lor de licentiere. *icenta # act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licentiere in procesul de reglementare a activitatii de intreprinzator, ce atesta dreptul titularului de licenta de a desfasura, pentru o perioada stabilita, genul de activitate indicat in aceasta, integral sau partial, cu respectarea obligatorie a conditiilor de licentiere. !icenta demonstreaza ca titularul ei intruneste toate conditiile si are toate capacitatile necesare pentru producerea de marfuri si prestarea de servicii de calitate. 1.2 Documentele necesare pentru o$tinerea licentei

/.- %entru obtinerea licentei, conducatorul intreprinderii sau organizatiei ori persoana imputernicita de acesta sau persoana fizica nemijlocit depune la autoritatea de licentiere o cerere de un model stabilit care contine, a- denumirea, forma jur de organizare, sediul, ID)> al intreprinderii sau al organizatiei ori numele, prenumele si ID)% al pers fiz b- genul de activit, integral sau partial, pt a carui desfasurare solicitantul de licenta intentioneaza sa obtina licenta c- asumarea pe propria raspundere de catre solicitantul de licenta a responsabilitatii pentru respectarea conditiilor de licentiere la desfasurarea genului de activitate pentru care se solicita licenta si pentru veridicitatea documentelor prezentate /1- !a cererea pentru eliberarea licentei se anexeaza, a- copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizatiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice b- documentele suplimentare in conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaza activitatea licentiata pentru care se solicita licenta. Documentele pot fi insotite si de copii pe suport electronic. /2- "olicitarea altor documente decit cele prevazute de prezentul articol se interzice. /5- Documentele se depun in original sau in copie. Datele din documentele si informatiile depuse se verifica prin procedura ghiseului unic. /3- Cererea pentru eliberarea licentei si documentele anexate la ea se inregistreaza conform borderoului, a carui copie se expediaza /se inmineaza- solicitantului de licenta, cu mentiunea privind data inregistrarii declaratiei, autentificata prin semnatura persoanei responsabile a autoritatii de licentiere. /4- Cererea pentru eliberarea licentei nu se inregistreaza in cazul in care, a- aceasta a fost depusa /semnata- de o persoana care nu are atributiile respective b- documentele au fost perfectate cu incalcarea cerintelor prezentului articol. /0- Despre refuzul inregistrarii cererii pentru eliberarea licentei, solicitantul de licenta este informat in scris in cel mult 2 zile lucratoare din ziua adresarii, indicindu#se temeiurile refuzului. /6- Dupa inlaturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul inregistrarii cererii pentru eliberarea licentei, solicitantul de licenta poate depune o noua cerere, care se examineaza in modul stabilit. Decizia privind eliberarea licentei sau privind respingerea cererii pentru eliberarea licentei, .- Autoritatea de licentiere, in baza cererii pentru eliberarea licentei si documentelor anexate, adopta decizia privind eliberarea licentei sau privind respingerea cererii in cel mult .3 zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia. 1- %rin derogare de la prevederile alin./.-, in cazurile expres stabilite de legile care reglementeaza activitatea licentiata respectiva, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de catre autoritatea de licentiere a deciziei privind eliberarea licentei sau privind respingerea cererii pentru eliberarea licentei. 2- Informatia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licentei se comunica solicitantului cel tirziu in ziua lucratoare imediat urmatoare adoptarii deciziei. 5- +emei pentru respingerea cererii pentru eliberarea licentei este depistarea de catre autoritatea de licentiere a datelor neveridice in documentele prezentate de catre solicitantul de licenta. 3- In caz de respingere a cererii pentru eliberarea licentei, solicitantul poate depune o noua cerere dupa inlaturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaratiei precedente. 4- !icenta se considera eliberata daca autoritatea de licentiere nu raspunde solicitantului de licenta in termenele prevazute de lege. Dupa expirarea termenului cumulativ stabilit pentru instiintarea despre refuzul inregistrarii cererii pentru eliberarea licentei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei privind eliberarea licentei, cu conditia lipsei unei comunicari scrise despre temeiurile refuzului inregistrarii si<sau respingerii cererii pentru eliberarea licentei, solicitantul de licenta poate desfasura activitatea pentru care a solicitat licenta. 0- In cazul survenirii situatiei prevazute la alin./4-, autoritatea de licentiere perfecteaza licenta in conditiile art..5
6

alin./.-. 6- Raspunsul negativ, dat in termenele prevazute de lege, nu echivaleaza cu aprobarea tacita. !icenta se elibereaza pe un termen de 3 ani, Eli$erarea licentei /.- !icenta se perfecteaza in termen de 2 zile lucratoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirma achitarea taxei pentru eliberarea licentei. *entiunea despre data primirii documentului, care confirma achitarea taxei pentru eliberarea licentei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenta. /1- Daca solicitantul, in termen de 2? de zile de la data la care i s#a expediat /inminat- instiintarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licentei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirma achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s#a prezentat pentru a i se elibera licenta perfectata, autoritatea de licentiere este in drept sa anuleze decizia privind eliberarea licentei sau sa adopte decizia privind recunoasterea licentei ca fiind nevalabila. /2- In cazul in care titularul de licenta intentioneaza sa desfasoare genul de activitate indicat in licenta dupa expirarea termenului ei de valabilitate, acesta este in drept sa solicite prelungirea termenului de valabilitate a licentei pe termenele prevazute la art..2, cu achitarea taxei pentru licenta, stabilite conform legii, pentru perioada ulterioara. In acest caz, pe licenta se va aplica mentiunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cu indicarea termenului nou. *entiunea privind prelungirea termenului de valabilitate poate fi aplicata pe licenta pina la expirarea termenului anterior de valabilitate a licentei. In acest caz, termenul nou de valabilitate a licentei va curge din ultima zi calendaristica in care a expirat termenul anterior de valabilitate a acesteia. /5- +itularul de licenta nu este in drept sa transmita licenta sau copia de pe aceasta altei persoane. +axa pentru eliberarea licentei pentru activitatea de transport international de marfuri este de 13?? lei, 1.3 a- )u poate sa retraga licenta, deoarece in conformitate cu art..7 alin./6- al legii cu privire la licentierea unor genuri de activitate, in cazul in care se depisteaza incalcari ale conditiilor de licentiere, autoritatea de licentiere, in termen de .3 zile lucratoare de la data intocmirii actului de control, emite prescriptia privind lichidarea incalcarilor, cuprinzind recomandarile privind modul de remediere a tuturor deficientelor identificate, precum si avertizarea despre posibila suspendare sau retragere a licentei daca incalcarile depistate nu vor fi lichidate in termenul stabilit. Ca conditie de licentiere care a fost incalcata e nerespectarea cadrului legislativ si normativ in vigoare la desfasurarea activitatii licentiate /conform ordinului *in. 8conomiei privind conditiile de licentiere-. +itularul de licenta, primind prescriptia privind lichidarea incalcarilor conditiilor de licentiere, este obligat, in termenul indicat in prescriptie, sa prezinte autoritatii de licentiere informatia privind lichidarea incalcarilor. b- Decizia camerei de licentiere privind retragerea licentei poate fi contestata in instanta de judecata.

TEST /. Notiunea de concurenta 1.1 !egea cu privire la protectia concurentei defineste concurenta # intrecerea in care actiunile independente ale agentilor economici limiteaza efectiv posibilitate fiecaruia dintre ei de a exercita influenta unilaterala asupra cond# lor generale de circulatie a marfii pe piata respectiva. Concurenta o libera competitie intre agentii economici care ofera pe o piata determinata produse sau servicii ce tind sa satisfaca nevoi asemanatoare sau identice ale consumatorilor, desfasurata in scopul de a asigura existenta sau expansiunea comertului. 1.2 Conditiile pentru existenta concurentei .-!iberalizarea activitatii de intreprinzator fiecare intreprinzator e in drept sa#si aleaga domeniul de activitate, avind deplina libertate de a produce si<sau de a vinde marfurile, de a presta servicii cerute pe piata. In acest sens

au fost elaborate dispozitii legale privind dr. intreprinzatorului pers. fizica de a#si desfasura activitatea fara a constitui o pers. jur si dr. intreprinzatorului pers. jur de a practica orice gen de activitate neinterzis de lege. 1-8xistenta unui numar suficient de intreprinzatori privati isi are originea in princip. Constitutional de libertate a activ.de intreprinzator, conform caruia legiuitorul permite pers. fizice a se inregistra ca intreprinzator individual si a participa la constituirea pers. jur. cu scop lucrativ ca sa desfasoare activitati economice aducatoare de profit. 8 important si existenta unei libertati depline de intrare si retragere de pe piata, libertate care face investitia mai atragatoare. Cadrul normativ reglementeaza ca autoritatile publice nu au dr. sa interzica constituirea de noi agenti economici si sa creeze obstacole intrarii si iesirii de pe piata a agentilor economici. 2- !iberalizarea preturilor si tarifelor Intreprinzatorii sunt in dr. sa stabileasca in mod independent preturile si tarifele la productia fabricata sau la serviciile prestate in baza de contract cu partenerii. *arfurile, lucrarile si serviciile se comercializeaza la preturi libere, cu exceptia celor reglementate de stat /pretul la energia electrica si termica, la gazele natural, la transportul de pasageri-. 5-Asigurarea unui cadru legal, care sa previna si sa sanctioneze concurenta ilicita !egea cu privire la protectia concurentei, care prin reglementarile sale interzice un sir de actiuni ce duc la denaturarea si suprimarea concurentei, ca abuzul de situatia dominanta pe piata, acordurile anticoncurenta dintre agentii economici, actele de concurenta neloiala, actiunile autoritatilor publice care limiteaza concurenta. unctiile concurentei4 .-Regulator al cererii si ofertei numai intr#o economie de piata in care concurenta functioneaza efectiv se ajunge la un echilibru intre cerere si oferta. Daca piata are un deficit de anumite produse, marfuri sau servicii, pretul la ele creste, determinind intreprinzatorii sa sa majoreze cantitatea de productie deficitara.Daca pe piata se observa un surplus de marfuri sau servicii, pretul la ele scade brusc. In cistig vor fi ofertantii care propun marfuri mai calitative si la un pret mai redus 1-&actorul determinant in stabilirea pretului la marfuri concurenta impiedica impunerea preturilor de monopol si obtinerea de suprabeneficii 2-*ecanismul de repartizare a profitului intre intreprinzatorii implicati in productia si distributia marfurilor pentru a se mentine pe piata si a obtine profitul scontat, intreprinzatorii au dr. de a utiliza, reducerea cheltuelilor de productie si a pretului de cost, producerea de marfuri si prestarea de servicii de calitate mai inalta, stabilirea unui termen de garantie s.a. 1.3 singuri

TEST 0. Concurenta neloiala 1.1. N3T"2NE( Doctrina defineste concurenta neloiala ca incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste si corecte. !egislatorul nostru reglementeaza concurenta neloiala ca actiunile agentului economic de a obtine avantaje neintemeiate in activitatea de intreprinzator, ceea ce aduce sau poate aduce prejudicii altor agenti economici sau poate prejudicia reputatia lor in afaceri. 1.2 Conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta neloiala sunt, a- raspindirea de informatii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic si<sau pot prejudicia reputatia lui

b- inducerea in eroare a cumpa@atorului privitor la caracterul, modul si locul fabricarii, la proprietatile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea si calitatea marfurilor c- compararea neloiala in scopuri publicitare marfurile produse sau comercializate de el cu marfurile altor agenti economici Aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimentul unui concurrent , in scopul de a#i stirbi reputatia sau de a#I discredita intreprinderea sau produsele d- folosirea neautorizata, integral sau partial, marca comerciala, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietatii industriale, firma unui alt agent economic, sa copieze forma, ambalajul si aspectul exterior al marfii unui alt agent economic Acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurenta neloiala care consta in utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurent sau a produselor acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizate. e- obtinerea nelegitima de informatii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, sa le foloseasca sau sa le divulge legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme si sa previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale. 1.3 Conform legii privind marcile si denumirile de origine a produselor titularul unei marci, pe intregul termen de valabilitate a marcii are dreptul exclusiv de a dispune de marca, de a o folosi pe teritoriul Republicii *oldova si de a interzice altor persoane sa foloseasca, fara consimtamintul sau, in operatiunile comerciale semne identice ori similare pentru produse sau servicii identice ori similare celor pentru care marca a fost inregistrata in cazul in care o astfel de folosire ar genera risc de confuzie. In cazul folosirii unui semn identic pentru produse sau servicii identice, existenta riscului de confuzie va fi prezumtiv. %entru utilizarea ilicita a marcilor e stabilita raspundere juridica sub forma de amenda , de reparatie a pagubelor cauzate titularului marcii, inclusiv a cistigului ratat. !a cerinta partii lezate marcile plasate ilicit vor fi inlaturate de pe produs, chiar daca aceasta operatiune conduce la nimicirea lor. !ui "R! %iele ii va ramine doar dreptul de regres impotriva companiei din China.

TEST 5. Evidenta conta$ila 1.1 N3T"2NE(. %rin evidenta contabila putem intelege procesul care trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica , prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile , drepturile si rezultatele obtinute , utilizate atit pentru necesitatile proprii cit si in relatiile cu actionarii , clientii, furnizorii, bancile , organele fiscale si cu alte persoane fiz sau jur. 1.2 E*E'ENTE*E C"C*2*2" C3NT(6"* Ciclul contabil al entitatiii cuprinde, a- intocmirea documentelor primare si centralizatoare. &aptele economice se contabilizeaza in baza documentelor primare si centralizatoare. Documentele primare se intocmesc in timpul efectuarii operatiunii, iar daca aceasta este imposibil # nemijlocit dupa efectuarea operatiunii sau dupa producerea evenimentului b- evaluarea si recunoasterea elementelor contabile. 8valuarea si recunoasterea elementelor contabile se efectueaza in conformitate cu prevederile ".I.R.& /"tandarde Internationale de Raportare &inanciara # standarde si interpretari, emise de Consiliul pentru "tandarde Internationale de Contabilitate, care devin valabile in Republica *oldova dupa acceptarea lor de ;uvernul Republicii *oldovac- reflectarea informatiilor in conturile contabile. 8ntitatea care aplica sistemul contabil in partida dubla este obligata sa tina evidenta activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor si veniturilor in baza conturilor contabile. )omenclatorul grupelor de conturi contabile si metodologia privind utilizarea acestora sAnt stabilite in %lanul general de conturi contabile, care se elaboreaza si se aproba de *inisterul &inantelor. 8ntitatile, cu exceptia institutiilor publice, in baza %lanului general de conturi contabile, elaboreaza planul de conturi de lucru, totodata entitatea care aplica ".I.R.&. poate sa elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerintelor ".I.R.&. %lanul de conturi utilizat de institutiile publice se elaboreaza si se aproba de *inisterul &inantelor. d- intocmirea registrelor contabile. Datele din documentele primare si centralizatoare se inregistreaza, se acumuleaza si se prelucreaza in registrele contabile. )omenclatorulsBi structura registrelor contabile se stabilesc de catre fiecare entitate de sine statator, pornind de la necesitatile informationale proprii, tinindu#se cont de normele metodologice. *inisterul &inantelor stabileste registre contabile obligatorii pentru unele categorii de entit@ati, cu exceptia entitatilor care aplica ".I.R.&. Registrele contabile se intocmesc pe suport de hirtie sau in forma electronica. Daca registrul contabil este intocmit in forma electronica, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este obligata sa imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hirtie. Registrele contabile obligatorii sint Cartea mare, balanta de verificare sau alte registre centralizatoare, care servesc drept baza pentru intocmirea rapoartelor financiare.. e- inventarierea elementelor contabile. *odul si regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaza si se aproba de *inisterul &inantelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii in ramurile respective se elaboreaza de organele centrale de specialitate ale administratiei publice si de autoritatile administratiei publice locale, precum si de alte organe autorizate si se aproba de *inisterul &inantelor.
10

f- intocmirea balantei de verificare, a Cartii mari si a rapoartelor financiare. 1.3 a- titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii e scutit de acesta evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp $- intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta contabila conform prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau poate fi evidenta contabila in partida simpla sau sistemul simplificat al partidei simple c- "R! pot utiliza pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble sistem contabil complet in partida dubla # sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice in baza dublei inregistrari, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile si rapoartelor financiare sistem contabil in partida simpla # sistem contabil care prevede reflectarea unilaterala a faptelor economice, utilizind inregistrarea in partida simpla conform metodei Cintrare#iesireD se utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul anual al vinzarilor nete nu depaseste limita de . mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita de 23? mii lei

TEST 7. "ntreprin!atori % su$iecte ale dr. afcerilor

1.1 . caracteri! pers care au calitatea de intreprin "ntreprin!atorul e persoana fizica sau juridica ce desfasoara legal activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riscul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu scopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu scop lucrativ. ,ers fi!ica dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice locale, de asemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intreprinzator la organul fiscal competent. ,ers jur cu scop lucrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii de stat si inscrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor. De la data inregistrarii acesteea au dr sa#si desfasoare activitatea.

11

1.2. Comparati not de intreprin! cu ... a- (&ent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evidenta contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evidenta contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inclusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii, ambasade, organizatii de binefacere , etc. si activitatea economica in sensul de activitate care are ca obiect bunuri materiale desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte. $- intreprindere +ermenul intreprindere are 1 sensuri, #ca subiect de dr si# obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimoniul fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic, adica un bun complex, acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. c- antreprenor !egiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori. d- comerciant In legislatiile altor state in sensul termenului nostru de intreprinzator se foloseste termenul comerciant, adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala, adica savirseste fapte de comert cu caracter profesional. In legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor. %rin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii. e- pers jur Din prevederile codului civil reiese ca pers jur este organizatia care are un patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobindeasca si sa exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si personal nepatrimoniale, sa#si asume obligatii, poate fi reclamant si pirit in instanta de judecata. Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate fi de asemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu scopul de a obtine profit. 1,3 In domeniul schimbului valutar se utilizeaza licentierea acordata de ()* si o pot practica intreprinzatorii individuali, "R!, "A, societ in nume colectiv si societ in comandita. Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de persoanele juridice , adica , "R!, "A, societ in nume colectiv si societ in comandita, inregistrate in R* si se supun licentierii. Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii individuali, "R!, "A, societ in nume colectiv si societ in comandita , licentierea trebuie doar in cazul cazul comertului acestora in angro, cu amanuntul e necesara doar respectarea unor anumite conditii tehnice si permisiune organului competent . Reparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, "R!, "A, societ in nume colectiv si societ in comandita cit si pe baza de patenta de catre intreprinzatorul pe baza patenta.

12

TEST 8. Notiunea de pers. jur. cu scop lucrativ 1.1 Caracteri! formele de pers jur cu scop lucrat &orme ale pers jur cu scop lucrativ, societatile comerciale, si anume societatea in nume colectiv # societatea comerciala ai carei membri practica, in conformitate cu actul de constituire, activitate de intreprinzator in numele societatii si raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile acesteia societatea in comandita # societatea comerciala in care, de rind cu membrii care practica in numele societatii activitate de intreprinzator si poarta raspundere solidara nelimitata pentru obligatiile acesteia /comanditati-, exista unul sau mai multi membri#finantatori /comanditari- care nu participa la activitatea de intreprinzator al societatii si suporta in limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii "R! # societatea comerciala al carei capital social este divizat in parti sociale conform actului de constituire si ale carei obligatii sint garantate cu patrimoniul societatii "A # societatea comerciala al carei capital social este divizat in actiuni si ale carei obligatii sint garantate cu patrimoniul societatii intreprinderile de stat si municipale, cooperativele de productie<de intreprinzator # cooperativa este asociatia benevola de persoane fizice si juridice, organizata pe principii corporative in scopul favorizarii si garantarii, prin actiunile comune ale membrilor sai, a intereselor lor economice si a altor interese legale. 1.2 Comparati not de pers jur cu not de9. a- societatea comerciala este o pers jur de dr privat cu scop lucrativ. )ot pers jur este mai larga decit acea de societ comerciala, deoarece include si cooperativele de productie, cooperativele de intreprinzator, intreprinderile de stat, municipale, organizatiile necomerciale, unitatile administrativ#teritoriale, unele autoritati ale administratiei publice etc. $- societatea civila chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma autentica nu#si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine de activitati permise de lege, pe cind societ civ doar acelea care le pot desfasura asociatii ei. c- intreprindere +ermenul intreprindere are 1 sensuri, #ca subiect de dr si# obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimoniul fondatorului, nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic, adica un bun complex, acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur cu scop lucrativ nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. d- intreprin!atorul in comparatie cu persoana jur cu scop lucrativ poate fi si pers fizica ce desfasoara legal activit econ producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea proprie cu scopul de a obtine venit e- persoana juridica fara scop lucrativ se deosebeste esential de pers juridica cu scop lucrativ. Insasi din denumirea acestora rezulta diferentierea de scopuri si mijloacele de realizarea a acestora, cele fara scop nelucrativ se fondeaza pentru satisfacea intereselor spirituale, profesionale, culturale , stiintifice, sociale etc.

13

f- pers juridica de drept pu$lic se difera esential de cea cu scop lucrativ prin faptul ca din cea de dr public fac parte statul, unitatile adm#ter, alte autoritati publice, pe cind din cele cu scop lucrativ societatile comerciale, intreprinderile de stat si municipale, cooperativele de productie si de intreprinzator . d- a&ent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu scop lucrativ, tinind de drept public, in dr fiscal reprezentind pers care practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate pers care are oblig de a prezenta rapoarte org competent, astfel cuprinzind atat pers jur cu si fara scop lucrativ, pers fiz de dr public, precum si pers fiz care practica activit de intreprinzator. 1.3 S,ET( Cererea procurorului nu va fi satisfacuta, deoarece din dispozitiile legale rezulta ca persoanele mentionate in speta ca fondatori nu pot sa participe in calitate de fondatori si asociati la societatea in nume colectiv si nici in calitate de comanditar la societatea in comandita, deoarece prin definitie aceasta calitate presupune si desfasurarea activitatii de intreprinzator. 8le insa au capacitatea de a participa la fondarea societatilor pe actiuni si a celor cu raspundere limitata. Calitatea de asociat al "R! si de actionar presupune participarea la beneficii , dar nu neaparat si la o activitate prin munca proprie in aceste societati. %articiparea la beneficii pentru persoana care nu activeaza prin munca se reduce numai la dr la dividend, care constituie o plata pentru utilizarea investitiei facute in capitalul social de catre asociati.

TEST 1:. (ctul de constituire al pers. jur. cu scop lucrativ 1.1 Caracteri! clau!ele o$i&at ale actului de constiuire a pers jur cu scop lucrat a- Clauzele privind individualizarea viitoarei societati comerciale trebuie sa cuprinda anumite date stabilite de lege sau de fondatori, care individualizeaza subiectul de drept in circuitul civil si cel comercial, denumirea Bi sediul. Denumirea actului de constituire trebuie sa contina denumirea societatii, completa si prescurtata, cu care aceasta va fi inmatriculata in Registrul de stat. Denumirea fiind atributul care face ca societatea comerciala sa se deosebeasca de alti participanti la raporturile juridice. "ediul trebuie sa fie indicat in actul de constituire fiind un atribut de identificare ce arata locul sau stabilimentul in spatiu al societatii comerciale. !ocul care poate fi indicat in actul de constituire este limitat la teritoriul statului. $- Clauzele privind identificarea fondatorilor. &ondatori in societatile comerciale pot fi persoanele fizice, persoanele juridice, statul si unitatile administrativ#teritoriale. c- Clauzele privind caracteristicile societatii comerciale privesc obiectul de activitate al societatii, durata activitatii, capitalul social. %rin obiect de activitate al societatii se inteleg genurile de activitate care urmeaza a fi practicate de societatea comerciala. Durata activitatii. %ersoana juridica este perpetua, ceea ce insemna ca societatea comerciala se constituie pentru un termen nelimitat, daca actele de constituire nu prevad altfel. Capitalul social si aporturile fondatorilor. In actul constitutiv se mentioneaza neaparat participatiunea fiecarui fondator la capitalul social

14

d- Clauzele privind drepturile si obligatiile fondatorilor societatii comerciale. In actul constitutiv se arata ce drepturi si obligatii le dobindesc sau le asuma fondatorii e- Clauzele privind structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii. &iecare societate comerciala are structura organizatorica proprie, compusa din cel putin doua organe, suprem si executiv. f- Clauzele privind modul de reprezentare. "ocietatea comerciala isi exercita, de la data constituirii, drepturile si isi executa obligatiile prin administrator /organ executiv&- Clauzele privind reorganizarea, dizolvarea si lichidarea societatii. Actul de constituire trebuie sa prevada temeiurile de incetarea activitatii societatii prin reorganizare si lichidare, altele decit cele indicate de lege. ;- Clauzele privind filialele si reprezentantele societatilor comerciale. "ocietatea comerciala are dreptul sa constituie filiale si reprezentante. Acestea se inregistreaza in modul stabilit pentru societatile comerciale si numai daca sunt indicate in actul constitutiv al societatii. 1.2 Comparati eroare cu dolul Consimtamintul, ca element al contractului de constituire, implica, in orice tip de societate, vointa specifica a doua sau mai multe persoane de a desfasura in comun activitatea comerciala convenita. !a fondarea societatii comerciale, consimtamintul partilor contractante poate fi viciat de eroare, dol /viclenie-, violenta sau leziune. Astfel comparind eroarea cu dolul putem mentiona ca, # eroarea poate afecta contractul si servi ca temei de nulitate numai daca este considerabila. 8roarea este considerabila daca semnatarii actului juridic au o reprezentare falsa asupra naturii acestui act /poale sa se produca atunci cind o parte considera ca incheie un contract de societate, in timp ce punea cealalta considera ca incheie unul de imprumut cu participare la beneficii-, asupra formei de societate /poate sa se produca atunci cind unul din asociati crede ca participa la fondarea unei societati cu raspundere limitata sau a unei societati pe actiuni, in realitate insa devenind asociat intr#o societate in nume colectiv sau in comandita in care poarta o raspundere nelimitata- , asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului juridic /consta in aprecierea gresita a aportului facut la capitalul social de una din partile contractante. 8roarea poate sa opereze in cazul in care un bun a fost adus cu titlu de aport, insa datorita unor vicii de ordin calitativ nu este in stare sa serveasca scopului pentru care a fost adus. 8roarea asupra valorii reale a aportului subscris sau a sanselor de succes ale viitoarei entitati colective nu poate servi ca temei pentru nulitate- ori asupra persoanei contractante /consta in aprecierea gresita a identitatii unui asociat sau a calitatilor sale substantiale. Identitatea persoanei are importanta in societatile pe persoane-. # dolul definit ca totalitate a manoperelor frauduloase /mincinoase, dolosive- pe care una din parti le intrebuinteaza la incheierea actului juridic pentru a induce in eroare cealalta parte si a o determina astfel sa incheie actul respectiv. "e poate vorbi de existenta dolului la incheierea unui contract de societate daca unul dintre semnatari a avut comportament viclean, contribuind prin acesta la formarea unei viziuni eronate asupra societatii, exagerind importanta si sansele ei de reusita. Dolul trebuie sa reprezinte o anumita gravitate, sa fie factorul determinant al adeziunii victimei, care altminteri s#ar fi obtinut sa incheie operatiunea. Conditia este indeplinita daca de exemplu, acceptarea de a subscrie s#a datorat unor bilanturi false, nu insa si in caz de informatie incompleta sau de reticente, pe care persoana le putea descoperi daca ar fi fost mai vigilenta, procedind la verificari minime. Dolul nu conduce la desfiintarea contractului de societate in intregul sau, nulitatea fiind doar partiala, producind efect doar fata de victima actiunilor dolosive. Cind dolul vine numai din partea unuia din asociati, contractul de societate isi mentine valabilitatea. in acest caz, asociatul al carui consimtamint a fost viciat are o actiune in dauna doar impotriva autorului dolului, raminind in raporturi juridice cu ceilalti asociati. 1.3. S,ET(. Ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clau!elor din acest act cum sunt4 a- numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului persoana fizica denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de inregistrare al fondatorului persoana juridica
15

b- denumirea societatii c- obiectul de activitate d- participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare e- valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si modul de evaluare, daca au fost facute asemenea aporturi f- sediul g- structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii h- modul de reprezentare i- filialele si reprezentantele societatii Deasemenea ca lista clauzelor care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si, a- cuantumul capitalului social b- numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor clasele de actiuni si numarul de actiuni de fiecare clasa c- marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator d- modul de tinere a registrelor societatii f- ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.

TEST 11. Drepturile asociatului societatii comerciale. 1.1. Caracteri! drep asociatului SC Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art ..3 alin /.- CC. Acestea sint, a- dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire b-dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire c-sa participle la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social /dividended-sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social e-sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a#si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. 8xceptie de la dr de vot, persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie, sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale, procese#verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. Dr la dividende, profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la aceasta regula. 8ste interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. !a repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi
16

repartizate cel mai devreme la .1 luni de la data ultimei publicari in *onitorul >ficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art ..3 alin /2- asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca. Dr la o parte din active in ca!ul lic;idarii .Activele societatii comerciale dizolvate care au ramas dupa satisfacerea creantelor sunt transmise de lichidator asociatiilor proportional participatiunii lor la capitalul social.!a repartizarea activelor societatii,ca si in cazul repartizarii profitului,se poate deroga de la principiul proportionalitatii,insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. 1.2.Comparati comanditatii de comanditari. Comanditatii sunt constituiti din membri care practi=a in numele societatii activitate de intreprinzator,ei administreaza si reprezinta societatea in subsidiar,care sunt raspunzatori nelimitat si solidari pentru obligatiile societatii Comanditarii sunt membri finantatori care nu participa la activitatea de intreprinzator,dar care suporta riscul activitatii societatii in limita participatiunii la capitalul social. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii pe cind asociatii "R! pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un singur vot pe cind numarul de voturi al unui asociat "R! depinde de participarea acestuia la capital. %lus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii "R! au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali#persoane terte. 1.3.Consultati asociatul SR* cu privire la dividente a- Asociatul "R! are dreptul la dividende in conformitate cu art ..3 alin/.- lit c- CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii. b- atit art ..3 CC cit si art 27 alin /1- din !egea cu privire la "R! prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art ..3 alin/1-CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 27 alin /1- prevede ca modul de distribuire a beneficiului societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se adopta cu votul unanim al asociatilor. )u este admisa insa clauza lionina prin care aosociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate. c- In conformitate cu art 27 alin /.- si /2- din !egea cu privire la "R! societatea distribuie anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor platii obligatorii. (eneficiul se plateste asociatilor in forma baneasca, in decurs de 2? de zile de la data adoptarii hotaririi privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a stabilit un alt termen. d- In conformitate cu art 5? din !egea cu privire la "R! .-socitatea nu este in drept sa adopte hotarire privind distribuirea beneficiului intre asociati, a-pina la varsarea integrala a aporturilor b-daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva. 1-"ocietatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s#a hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in urma distribuirii beneficiului.

17

2-In cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s#a hotarit la adunarea generala a asociatilor. 5- (eneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii.

TEST 12. 3$li&atiile asociatului societatii comerciale. 1.1. Carateri!ati o$il&atiile asociatiatilor SC. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art ..4 alin /.- CC, a-sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire, b- sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii c-sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei d- sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire. *arimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 4 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul "A plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art ..2 CC la data

18

inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 5?E din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului. >rganul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului. In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu#l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. "uccesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i#a fost inscris numele sau denumirea. De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate. 1.2.Comparati modalit si termen de transmitere a aport asociat SR* cu cea a S(,societatea in comandita si societatea in nume colectiv. In conformitatea cu !egea privind "R! aportul asociatului la capitalul social al societatii este prezumat a fi in numerar, daca actul de constituire nu prevede altfel. %ina la data inregistrarii de stat a societatii, fiecare fondator va trebui sa verse in numerar in contul societatii cel putin 5?E din suma aportului subscris, daca legea sau actul de constituire nu prevad o proportie mai mare. &iecare asociat va trebui sa verse integral aportul subscris in cel mult 4 luni de la data inregistrarii societatii. Dreptul societatii de a reclama aportul de la asociat se prescrie in termen de 2 ani de la inregistrarea de stat a societatii. In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, si bani. in perioada de activitate a societatii, asociatii nu pot cere restituirea aportului lor varsat in capitalul social. Asociatul care nu a varsat in termenul stabilit aportul este obligat sa repare prejudiciile cauzate societatii daca angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Daca administratorul societatii nu cere asociatului sa verse neautArziat aportul si sa acopere prejudiciul cauzat prin intirziere, fiecare asociat este in drept, in limitele termenului de prescriptie, sa ceara, in numele societatii, varsarea aportului si repararea prejudiciilor. "uma totala a aporturilor nu poate fi mai mica decit cuantumul capitalului social. Asociatii nu pot fi eliberati de obligatia de a varsa aportul. Creanta societatii privind transmiterea aportului nu poate fi stinsa prin compensatie. &ara de obiectul aportului in natura nu poate fi opus dreptul de retentie intemeiat pe o creanta care nu se refera la acest obiect. In cazul reducerii capitalului social al societatii, asociatii pot fi eliberati de obligatia de a varsa aport in cuantum ce nu depaseste suma cu care a fost redus capitalul social. >biect al aportului in natu@a poate fi orice bun aflat in circuitul civil. (unul care face obiectul aportului in natura va fi indicat in actul de constituire. %e de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau in bunuri la capitalul social. Aportul comanditatilor consta in munca si servicii depuse in perioada de activitate a societatii, care nu sint luate in considerare la formarea si majorarea capitalului social dar care dau dreptul la beneficii si la o parte din active in cazul lichidarii. Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in comandita. "pre deosebire de asociatii "R!, comanditarii trebuie sa verse cel putin 4?E din aportul promis pina la inregistrarea de stat. Actionarii "A pot plati pentru actiuni atit in numerar cit si in natura. Codul Civil si !egea cu privire la "A stabilesc obligatia actionarului de a achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel, fondatorii sint obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii pe actiuni daca aportul este in numerar si in termen de 2? de zile de la inregistrare daca aportul este in natura. Daca s#a subscris la actiunile emisiunii suplimentare, actionarul este dator sa#si onoreze aceasta obligatie in termenul stabilit in prospectul de emisiune a actiunilor. In
19

ceea ce priveste "R! cu asociat unic, acesta trebuie sa verse aportul indiferent de natura lui pina la data inregistrarii societatii comerciale. 1.3.S,ET( In conformitate cu art ..2 alin/3-CC in cazul in care asociatul care nu a varsat aportul, oricare asociat are dr sa#I ceara in scris aceasta, stabilindu#i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu#l ca e posibila excluderea acestuia din societate. Cu toate ca in conformitate cu art .35 CC si art 50 !egea privind "R! asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului stabilit, totusi art ..2 alin /3- impune avertizarea acestuia si acordarea termenului de cel putin . luna pentru ca asociatul sa#si indeplineasca obligatia. In cazul dat asociatul :erega s#a adresat in instanta fara sa#l avertizez pe cetateanul !utcan mai intii si fara sa#I acorde acestuia termenul de . luna ca sa#si indeplineasca obligatia. %rin urmare in cazul dat instanta va refuza in primirea cererii.

TEST 13. "nre&istrarea de stat a persoanelor juridice cu scop lucrativ. ....)umiti actele nesesare pentru inregistrarea de stat a "R!. %entru inregistrarea de stat a "R! date sint necesare urmatoarele acte, a- cererea de inregistrare actul de constituire a societatii care urmeaza a fi inregistrata b-bonul de plata a taxei de inregistrare actul bancar care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social c-actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport la capitalul social. De asemenea fondatorul cetatean al R* prezinta buletinul de identitate, fondatorul persoana juridical straina prezinta in forma autentica, traduse in limba romana si legalizate urmatoarele acte, a-extras din registrul persoanelor juridice, b-copia de pe certificatul de inregistrare si copia de pe actul de constituire, c-certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s#a obligat. In ceea ce priveste statul R* ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor publice centrale imputernicite in acest sens de catre ;uvern. De asemenea se prezinta actul de identitate al primului administrator care daca este persoana
20

fizica atunci va prezenta buletinul de identitate si cazierul juridic, iar daca este persoana juridical va prezenta aceleasi acte ca si fondatorul societatii comerciale, precum si actele persoanei fizice care administreaza managerul#persoana juridical. ..1. 8xplicati deosebirile registrul de stat si registrul actionarilor. Re&istrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de "tat pe cind re&istrul actionarilor se tine de catre "ocietatea pe actiuni. In conformitate cu !egea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali +inerea Registrului de stat consta in inscrierea in acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele acestora, inregistrate, reorganizate si lichidate.Despre modificarile operate in actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a datelor privind obtinerea si incetarea calitatii de intreprinzator individual de catre persoanele fizice. In conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de Comisia )ationala a :alorilor *obiliare numele, alte date din actul de identitate, domiciliul actionarului denumirea, numarul de inregistrare si sediul actionarul numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de fiecare actionar data la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba o rubrica speciala in care se mentioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar. "int diferite aceste 1 registre si prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni precum si operatiunile efectuate in baza acestor actiuni. 1.3 Speta In conformitate cu art .? alin /.- din !egea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, persoana juridica poate practica orice genuri de activitate cu exceptia celor interzise de lege. !egea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali prevede in art .2 temeiurile de refuz in inregistrarea de stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrare#necorespunderea actelor de constituire sau a altor documente cu cerintele legii, insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele legii intrucit Cprinsul pestelui in *area )ordicaD ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv in confromitate cu !egea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, "R! in cazul dat poate practica aceasta activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au iesire la *area )ordului, respectiv cerintele si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce priveste legislatia R* respingerea cererii de inregistrare de catre Camera Inregistrarii de "tat in cazul dat este ilegala.

Testul 12

1. Identificati drepturile si obligatiile intreprinzatorului individual- detinator de patenta facind o careacteristica a acestora.

+itularul patentei de FntreprinzGtor este <n drept sG desfGHoare activitatea Fn baza patentei de FntreprinzGtor pe Fntreg teritoriul IGrii, dacG Fn ea nu este stabilit altfel. Jn cazul Fn care patenta este eliberatG de %rimGrie, ea e valabilG numai pe teritoriul din jurisdicIia acesteia. Jn baza
21

patentei de FntreprinzGtor pot fi practicate activitGIile indicate Fn anexa !egii cu privire la patenta de FntreprinzGtor, nr. 72<.776, ex., comerIul de amGnunt /la tarabe, tejghele, chioHcuri Hi Fn alte FncGperi, terenuri separate ale cGror suprafaIG nu depGHeHte .1 m-, producerea de mGrfuri /confecIionarea articolelor meHteHugGreHti, producerea varului-, prestGrile de servicii /transportul auto de cGlGtori Hi de mGrfuri, predarea unor disciplini-, executarea de lucrGri /reparaIia locuinIelor, construcIia caselor de locuit, cusutul FmbrGcGmintei Hi FncGlIGmintei- etc. (ctivitatea de <ntreprin!=tor individual Fn baza patentei de FntreprinzGtor este impozabilG Fn felul urmGtor Fn fiecare lunG titularul patentei plGteHte o taxG fixG pentru patentG. AceastG platG conIine urmGtoarele impozite, impozitul pe venit, taxa pentru utilizarea resurselor naturale, taxa pentru amplasarea unitGIilor comerciale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de transportare a cGlGtorilor, precum Hi deducerile Fn bugetul de stat al asigurGrilor sociale. Titularul patentei de ntreprinztor are urmtoarele obligaii:

sG desfGHoare activitatea numai Fn locurile permise Fn aceste scopuri de autoritatea administraIia publice locale sG respecte drepturile Hi interesele consumatorului sG respecte cerinIele legale impuse celor care desfGHoarG genul de activitate respectiv, inclusiv normele sanitare, antiincendiare sG afiHeze patenta sau copiile ei autentificate de notar vizibil Fn locurile unde FHi desfGHoarG activitatea de FntreprinzGtor persoana fi!ic=. !a practicarea activitGIii de FntreprinzGtor Fn baza patentei de FntreprinzGtor deIinGtorul patentei nu este Fn drept sG angajeze lucrGtori pentru desfGHurarea activitGIii, sG Fncheie tranzacIii cu Fntreprinderea individualG a cGrei fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale. ncetarea activitii n baza patentei de ntreprinztor se efectueaz n baza urmtoarelor condiii:

expirarea termenului pentru care a fost eliberatG renunIarea titularului de patentG pierderea capacitGIii de muncG decesul titularului de patentG aplicarea faIG de titularul patentei a unor sancIiuni administrative. +itularul de patentG rGspunde pentru obligaIiile asumate Fn activitatea de <ntreprin!=tor cu tot patrimoniul sGu, excepIie fGc$nd bunurile care, potrivit legii, nu pot fi urmGrite /lista bunurilor sunt indicate Fn art. 63 al Codului de executare al R*-.

2. Determinati actele necesare pentru eliberarea patentei de intreprinzator la desfasurarea activitatii de: a) Comertul cu amnuntul la tarabe, tejghele i in auto!ehicole "e "iete autori#ate $i in alte locuri autori#ate b) %re area limbilor $traine c) &ratul i alte lucrri e culti!are a "m'ntului cu mijloace tehnice ) (e"aratia locuintelor e) )rgani#area i$co*cluburilor 22

+) ,er!icii !eterinare, #ootehnice g) -ntretinerea ca#inourilor $i jocurilor e noroc .o ul e eliberare a "atentei "entru toate ca#urile e/numerate mai $u$0 11) ,olicitantul "atentei e"une cerere la in$"ectoratul +i$cal teritorial "e ra#a cruia 'i are omiciliul $au la locul e e$+urare a acti!it2ii "reconi#ate, $olicitantul e"une cererea la "rimria re$"ecti!0 12) 3n cerere $e in ic4 a) "renumele, numele i omiciliul $olicitantului5 b) genul e acti!itate e 'ntre"rin#tor "entru e6ercitarea creia $e $olicit "atenta5 c) urata "atentei5 ) ti"ul mijlocului e tran$"ort i numrul e 'nmatriculare al ace$tuia, ac $e "re!e e c ace$t mijloc e tran$"ort !a +i utili#at la e$+urarea acti!it2ii men2ionate0 13) 3m"reun cu cererea e eliberare a "atentei "entru unul in genurile e acti!itate enumeratein lege, $olicitantul "re#int co"ii e "e certi+icat, i"lom, alte acte ce con+irm ni!elul e cali+icare nece$ar e$+urrii genului e acti!itate re$"ecti!e0 14) 3n ca#ul 'n care, con+orm legi$la2iei, "entru e$+urarea unor genuri e acti!itate in icate 'n lege e$te nece$ar autori#a2ia autorit2ii a mini$tra2iei "ublice locale, la cererea e eliberare a "atentei $e ane6ea# eci#ia autorit2ii re$"ecti!e0 15) 7a cerere $e ane6ea# ocumentele con+irmati!e e achitare a contribu2iei e a$igurare $ocial e $tat "entru 'ntreaga "erioa $olicitat e e$+urare a acti!it2ii 'n ba#a "atentei e 'ntre"rin#tor $au actele care con+irm $cutirea e "lata contribu2iei0 16) %atenta $e eliberea# e in$"ectoratul +i$cal teritorial, "e ra#a cruia $olicitantul 'i are omiciliul $au la locul e e$+urare a acti!it2ii "reconi#ate, 'n ecur$ e 3 #ile e la ata e"unerii cererii, ocumentelor "er+ectate 'n mo ul re$"ecti! i u" achitarea ta6ei $tabilite 17) %atenta "oate +i eliberat e "rimria 'n a crei ra# e a mini$trare $olicitantul inten2ionea# $*i e$+oare acti!itatea 'n ba#a "atentei, 'n ca#ul ac 'n localitatea re$"ecti! nu e$te am"la$at in$"ectoratul 1o+iciul) +i$cal0 %atenta eliberat e "rimrie e$te !alabil numai "e teritoriul a mini$trat e acea$ta 18) %atenta $e autenti+ic, a"lic'n u*$e $emntura con uctorului organului ce a eliberat "atenta, i $e tam"ilea#0 19) 7a "atent $e ane6ea# cu"onul, ecu"at e la u"licatul "atentei, ca o!a a achitrii ta6ei "entru "atent, cu in icarea termenului core$"un#tor celui men2ionat 'n "atent i $umei e "lat0 Cu"onul, e a$emenea, $e autenti+ic a"lic'n u*$e $emntura i tam"ila0

23

3. speta cet Tigreanu Conform legii cu privire la patenta: &rticolul 70 Durata patentei 11) %atenta $e eliberea# "e o urat e o lun $au, la orinta $olicitantului, "e o urat mai mare0 12) %entru genurile e acti!itate enumerate la "o#itiile 209, 2010, 2019*2027 in ane6, "atenta $e eliberea# initial $au $e "relungete "e o urat e cel "utin 12 luni0 &rticolul 80 ncetarea valabilit tii patentei 11) 8alabilitatea "atentei 'ncetea#4 a) o at cu e6"irarea uratei "atentei5 b) 'n ca#ul 'n care titularul "atentei renunt la "atent "e calea e"unerii cererii re$"ecti!e5 c) 'n ba#a cererii titularului "atentei 'n legtur cu "ier erea ca"acittii e munc, con+irmat e conclu#ia re$"ecti! a comi$iei me icale5 ) 'n ca#ul ece$ului titularului "atentei5 e) 'n ca#ul a"licrii +at e titularul "atentei a unor $anctiuni a mini$trati!e5 +) 'n ca#ul 'n care $e con$tat tran$miterea "atentei ctre o alt "er$oan5 g) 'n ca#ul 'n care urata "atentei nu e$te "relungit 'n ecur$ e 12 luni con$ecuti!e e la ata $u$"en rii ei "entru neachitarea 'n termen a ta6ei "entru "atent0 12) 9ac !alabilitatea "atentei 'ncetea# 'n temeiurile in icate la alin011) lit0c) i ), titularului "atentei $au motenitorilor ace$tuia li $e re$tituie $uma "ltit "entru "erioa a ne+olo$it0 &rticolul 90 !uspendarea patentei 11) %atenta $e $u$"en 4 a) 'n ba#a cererii titularului "atentei 'n legtur cu boala lui, 'n limitele termenelor $tabilite e legi$latia muncii5 b) 'n ca#ul nee6ecutrii obligatiilor "re!#ute la art03 alin017) lit0a), b) i ) i a "re!e erilor alin018)5 c) 'n ca#ul neachitrii 'n termen a ta6ei "entru "erioa a urmtoare e !alabilitate a "atentei5

24

12) 7a e6"irarea "erioa ei e tim" "entru care "atenta a +o$t $u$"en at i u" 'nlturarea cau#elor ce au con u$ la $u$"en area "atentei, !alabilitatea ei $e re$tabilete i $e "relungete "e "erioa a re$"ecti!0 13) 3n ca#ul e"i$trii e ctre organele e control a ca#urilor e continuare a acti!ittii 'n ba#a "atentei $u$"en ate con+orm alin011) lit0b) i c), ace$tea in+ormea# autoritatea +i$cal teritorial $au "rimria care a eliberat $au a "relungit urata "atentei e$"re cele e"i$tate, in ic'n , 'n mo obligatoriu, numrul i $eria "atentei0

9in legea cu "ri!ire la "atenta re#ulta ca "atenta e$te eliberata e organul +i$cal, $i eci organul +i$cal e$te organul im"uternicit e $tat $i e$te in re"t $a ceara $u$"en area $au incetarea "atentei0

-n con+ormitate cu art018 al legii cu "ri!ire la "atenta 1.Titularilor patentei li se interzice comercializarea4 a) mr+urilor $u"u$e acci#elor5 b) mobilei * cu 'nce"ere e la 1 ianuarie 2007 20Mrfurile pasibile de comercializare n baza patentei de ntreprinztor snt urmtoarele: 1) mr+uri in u$triale4 a) 'mbrcminte5 b) 'ncl2minte5 c) 2e$turi e toate ti"urile5 ) articole e tricotaj5 e) articole e galanterie5 +) articole in tul i ra"erii5 g) "ro u$e te6tile, inclu$i! e u# "er$onal +olo$ite5 h) rechi#ite colare i e birou5 i) in!entar i atribute "entru jocurile $"orti!e5 j) articole e "ar+umerie i co$metic neacci#ate5 :) mr+uri e u# ca$nic, cu e6ce"2ia a"aratelor i utilajelor cu con$um e curent electric

25

alternati! $au cu motoare e ar ere intern i utilajelor cu termen e garan2ie $tabilit5 l) materiale e con$truc2ii, cu e6ce"2ia uilor i +ere$trelor e toate ti"urile5 "archetului in lemn, laminatului5 cimentului i ame$tecurilor e toate mrcile i ti"urile5 "ietrei i crmi#ii e con$truc2ie5 ni$i"ului, "run iului, argilei i ghi"$ului5 materialelor e toate ti"urile "entru aco"erit ca$e i "o ele5 teracotei e toate ti"urile5 2e!ilor "entru $i$teme e aer con i2ionat, articolelor "entru con$truc2ia re2elei e 'ncl#ire, e alimentare cu ga#e i cu a", "entru gru"ul $anitar i e e!acuare a re#i uurilor5 a"arataje $au utilaje cu termen e garan2ie $tabilit5 m) cr2i i alte ti"rituri * e la 1 ianuarie 20095 n) #iare i alte "ublica2ii "erio ice * e la 1 ianuarie 20095 o) jucrii i articole "entru co"ii5 2) "ro u$e alimentare +abricate i ambalate e "ro uctor4 a) cereale i "ro u$e e morrit, cru"e e toate +elurile5 b) ami on5 c) "ro u$e e co+etrie5 ) ceaiuri, cu e6ce"2ia celor me icinale5 e) miro enii i a iti!i alimentari5 +) a"e minerale naturale 1cu e6ce"2ia celor bogate 'n $ruri minerale, me icinale), a"e "otabile 1cu e6ce"2ia celor ce con2in re#i uu $ec $olubil total "e$te 1500 mg;l) i buturi nealcoolice, 'mbuteliate5 g) $are alimentar5 h) mr+uri uor alterabile, comerciali#ate 'n hale $"eciali#ate i utilate con+orm cerin2elor $anitar*e"i emiologice e e"o#itare, "$trare i comerciali#are5 i) +ructe i legume 'n $tare "roa$"t 1neambalate), cu e6ce"2ia citricelor i altor +ructe e6otice5 j) +ructe i legume "relucrate 'n mo in u$trial5 :) miere e albine i eri!atele ei0 15) %entru toate categoriile e mr+uri "ermi$e $"re comerciali#are 'n ba#a "atentei e 'ntre"rin#tor $e !a a$igura re$"ectarea necon i2ionat a cerin2elor $tabilite e legi$la2ia 'n !igoare 'n !e erea tran$"ortrii, e"o#itrii, "$trrii i comerciali#rii lor0 3nclcarea ace$tor cerin2e atrage r$"un erea $tabilit e legi$la2ia 'n !igoare0

26

9eci re#ulta ca comerciali#area e imbracaminte, incaltaminte $i carti nu e$te inter#i$a $"re comerciali#are e catre titularii "atentei0

<)=& -<>)(.&=-8? %(-8-<9 ,@,%A<9&(A& %&=A<=A- 9A -<=(A%(-<B&=)( A7-CA(&=& 9A C&=(A -<,%AC=)(&=@7 >-,C&74

-n con+ormitate cu "re!e erile 7egii cu "ri!ire la acti!itatea e intre"rin#ator e$+a$urata in ba#a "atentei, a +o$t incalcat art018 "rin +a"tul ca a +o$t comerciali#ate mar+uri ce $unt inter#i$e "rin lege, e catre intre"rin#atorul in i!i ual =igreanu titularul "atentei nr00025689541 $e eci e a +i $u$"en ata "atenta e intre"rin#ator in ata e 2001202013 "e o "erioa a ne eterminata0

1501202013

,e+ul in$"ectoratului +i$cal

Testul 13.

1. "elatati despre procedura inregistrarii de stat a intreprinzatorului individual# referinduva si la cazurile in care inregistrarea nu se admite. 3ntre"rin#tor in i!i ual e$te "er$oana +i#ic, cu ca"acitate e"lin e e6erci2iu, cet2ean al (e"ublicii .ol o!a, cet2ean $trin $au a"atri , omiciliat 'n (e"ublica .ol o!a, care "ractic acti!itate e 'ntre"rin#tor, 'n nume i "e ri$c "ro"riu, +r a con$titui o "er$oan juri ic i e$te 'nregi$trat 'n mo ul $tabilit e lege0

27

3ntre"rin#torul in i!i ual $e "re#int 'n ra"orturile juri ice ci!ile ca "er$oan +i#ic, 'n$ a$u"ra acti!it2ii e 'ntre"rin#tor $e a"lic regulile care reglementea# acti!itatea "er$oanelor juri ice cu $co" lucrati!, ac in lege $au in e$en2a ra"orturilor juri ice nu re#ult alt+el0 3ntre"rin#torul in i!i ual e$te 'n re"t $ "ractice orice acti!itate neinter#i$ e lege0 $entru %nregistrarea de stat a 'ntre"rin#torului in i!i ual, la o+iciul teritorial al Camerei 'n a crui ra# e e$e!ire $e a+l omiciliul +on atorului, se depun urm toarele documente4 * cererea e 'nregi$trare, con+orm mo elului a"robat e Camera 3nregi$trrii e ,tat5 * buletinul e i entitate al +on atorului $au re"re#entantul ace$tuia, 'm"uternicit "rin "rocur autenti+icat 'n mo ul $tabilit e lege5 * ocumentul ce con+irm achitarea ta6ei e 'nregi$trare0 9e"unerea ocumentelor la 'nregi$trarea e $tat a 'ntre"rin#torilor in i!i uali $e e+ectuea# 'n urmatoarele con itii4 Documentele pentru Fnregistrarea de stat se perfecteazG Fn limba de stat Hi se depun la organul FnregistrGrii de stat de cGtre fondator sau de cGtre reprezentantul acestuia, Fmputernicit prin procurG autentificatG Fn modul stabilit de lege. Documentele electronice pot fi transmise organului FnregistrGrii de stat prin reIele electronice, cu respectarea prevederilor. DacG, Fn cazurile stabilite de organul FnregistrGrii de stat sau la cererea solicitantului, informaIia necesarG pentru Fnregistrare poate fi obIinutG prin intermediul sistemelor informaIionale electronice oficiale, documentul respectiv nu se solicitG de la fondator. "e considerG ca datG a depunerii documentelor pentru Fnregistrarea de stat data primirii lor de cGtre organul FnregistrGrii de stat. !a primirea cererii Hi a documentelor pentru Fnregistrarea de stat, deponentului i se elibereazG un bon de confirmare a primirii cererii, Fn care se indicG numGrul cererii Hi data primirii acesteia, denumirea oficiului, lista documentelor depuse, data stabilitG pentru eliberarea actelor. Jn cazul primirii documentelor prin reIeaua electronicG, solicitantului i se expediazG prin reIea aceeaHi confirmare. >rganul FnregistrGrii de stat nu este Fn drept sG refuze primirea cererii de Fnregistrare sau sG solicite alte documente decFt cele prevGzute de lege )+iciul teritorial al Camerei, 'n termen e 3 #ile lucrtoare e la ata e"unerii ocumentelor, a o"t eci#ia e 'nregi$trare a 'ntre"rin#torului in i!i ual0 9e a$emenea, 'nregi$trarea 'ntre"rin#torului in i!i ual $e e+ectuia# i 'n regim e urgen2 124 ore $au 4 ore), "recum i 'n #i e o ihn $au $rbtoare0 nregistrarea e $tat a 'ntre"rin#torului in i!i ual nu se admite 'n ca#ul 'n care4 * "er$oana +i#ic e$te eja 'nregi$trat 'n calitate e 'ntre"rin#tor in i!i ual5 * "er$oana re$"ecti! e$te li"$it, "rin hotr'rea in$tan2ei e ju ecat, e re"tul e a "ractica acti!itate e 'ntre"rin#tor5 * 'n ca#ul 'n care "e numele "er$oanei au +o$t 'nregi$trate anterior 'ntre"rin eri care nu +unc2ionea# i care nu au +o$t lichi ate 'n mo ul $tabilit e lege $au care au atorii la bugetul "ublic na2ional0 28

3n a$emenea ca#uri, o+iciul teritorial al Camerei a o"t eci#ia e a re+u#a 'nregi$trarea e $tat a 'ntre"rin#torului in i!i ual0 Jnregistrarea de stat nu poate fi refuzatG pentru motive de inoportunitate. Refuzul FnregistrGrii de stat nu poate Fmpiedica depunerea repetatG a documentelor Fn vederea FnregistrGrii dacG au fost FnlGturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul FnregistrGrii. Decizia de a refuza Fnregistrarea poate fi contestatG Fn instanIa de judecatG Hi poate fi anulatG numai de instanIa de judecatG.

2. Comparati drepturile# obligatiile si raspunderea intreprinzatorului individual cu cele ale titularului patentei de intreprinzator. Titular de patent "oate +i orice cettean al (e"ublicii .ol o!a cu ca"acitate e e6ercitiu, orice cettean $trin $au a"atri , care locuiete "ermanent 'n (e"ublica .ol o!a i are re"tul $ e$+oare acti!itate e 'ntre"rin#tor, care a eclarat e$"re intentia $a e a "rocura "atent i core$"un e cerintelor e cali+icare nece$are ace$tui gen e acti!itate0 %atenta e$te !alabil numai "entru titularul ei i nu "oate +i tran$mi$ altei "er$oane0 9e$+urarea acti!ittii e 'ntre"rin#tor 'n ba#a "atentei nu im"une 'nregi$trarea e $tat a titularului ace$teia i "rimirea licentei0 &$u"ra titularului "atentei nu $e e6tin cerintele "ri!in "re#entarea rilor e $eam +inanciare i $tati$tice, tinerea e!i entei contabile i +inanciare, e+ectuarea o"eratiilor e ca$ i econtrilor, "recum i "re!e erile art090 in Co ul +i$cal0 3n relatiile e re"t ci!il, titularul "atentei actionea# 'n numele $u0 =itularul "atentei r$"un e "entru obligatiile a+erente e$+urrii acti!ittii e 'ntre"rin#tor "e "arcur$ul uratei e "re$cri"tie $tabilit e lege, in i+erent e urata "atentei0 =itularul "atentei "oate e$+ura acti!itatea e 'ntre"rin#tor $"eci+icat 'n "atent "e 'ntreg teritoriul trii ac 'n "atent nu e$te in icat alt+el0 =itularul "atentei e$te obligat4 a) $ re$"ecte or inea $tabilit e e$+urare a acti!ittii in icate 'n "atent, normele $anitare, normele e "rotectie contra incen iilor, $ 'n e"linea$c alte cerinte ce $e re+er la genul e acti!itate re$"ecti!, iar "entru e$+urarea acti!ittii in icatein lege, $ aib ocumentele "rimare e "ro!enient a mr+ii, u" ca#, +actura e e6"e itie, chitanta e "erce"ere a ta6ei !amale $au actul e achi#itie a mr+urilor5 b) $ e$+oare acti!itatea numai 'n locurile "ermi$e 'n ace$te $co"uri e autoritatea a mini$tratiei "ublice locale5 c) $ re$"ecte re"turile i intere$ele con$umatorilor5

ntreprinz tor individual e$te "er$oana +i#ic, cu ca"acitate e"lin e e6erci2iu, cet2ean al (e"ublicii .ol o!a, cet2ean $trin $au a"atri , omiciliat 'n (e"ublica .ol o!a, care "ractic acti!itate e 'ntre"rin#tor, 'n nume i "e ri$c "ro"riu, +r a con$titui o "er$oan

29

juri ic i e$te 'nregi$trat 'n mo ul $tabilit e lege03ntre"rin#torul in i!i ual $e "re#int 'n ra"orturile juri ice ci!ile ca "er$oan +i#ic, 'n$ a$u"ra acti!it2ii e 'ntre"rin#tor $e a"lic regulile care reglementea# acti!itatea "er$oanelor juri ice cu $co" lucrati!, ac in lege $au in e$en2a ra"orturilor juri ice nu re#ult alt+el0 3ntre"rin#torul in i!i ual e$te 'n re"t $ "ractice orice acti!itate neinter#i$ e lege0 Denurile e acti!itate care, con+orm legii, $'nt $u"u$e licen2ierii le !a "ractica u" ob2inerea licen2ei0 30 3ntre"rin#torul in i!i ual $e "re#int 'n ra"orturile juri ice ci!ile ca "er$oan +i#ic, 'n$ a$u"ra acti!it2ii e 'ntre"rin#tor $e a"lic regulile care reglementea# acti!itatea "er$oanelor juri ice cu $co" lucrati!, ac in lege $au in e$en2a ra"orturilor juri ice nu re#ult alt+el0 40 3ntre"rin#torul in i!i ual e$te 'n re"t $ angaje#e $alaria2i 'n con i2iile "re!#ute e Co ul muncii0 50 %atrimoniul 'ntre"rin#torului in i!i ual e$te in$e"arabil e bunurile "er$onale ale ace$tuia0 60 3ntre"rin#torul in i!i ual "oart r$"un ere nelimitat "entru obliga2iile ce re#ult in acea$t calitate cu 'ntreg "atrimoniul $u ca "er$oan +i#ic, cu e6ce"2ia bunurilor care, con+orm legii, nu "ot +i urmrite0 70 3ntre"rin#torul in i!i ual "oate a!ea tam"il cu enumirea $a i numrul e i enti+icare e $tat 1-9<))0 80 3n $co"ul coor onrii acti!it2ii i a"rrii intere$elor $ale comune, 'ntre"rin#torii in i!i uali $e "ot a$ocia +r a con$titui o "er$oan juri ic cu $co" lucrati!e0 )C7-D&=--7A4 ! ob&in licen& pentru activit &ile care sunt supuse licen&ierii' A6i$t o $erie e acti!itEi care "ot +i e$+Furate e ctre antre"renori oar u" obEinerea licenEei0 9intre ace$tea +ac "arte4 acti!itatea e au it, a bur$elor e mr+uri, im"ortul "ro u$elor alcoolice, acti!itatea +armaceutic Fi !eterinar, con$trucEiile cl irilor, e6tragerea #cmintelor minerale Fi altele0 7icenEierea "re$u"une o totalitate e "roce uri care reglementea# acti!itatea 'ntre"rin#torului legate e eliberarea, re"er+ectarea, $u$"en area, re'nnoirea Fi retragerea licenEelor, eliberarea co"iilor Fi u"licatelor ace$tora, Einerea o$arelor e licenEiere Fi a regi$trelor e licenEe, controlul a$u"ra re$"ectrii e ctre titularii e licenEe a con iEiilor e licenEiere, a o"tarea "re$cri"Eiilor "ri!in lichi area 'nclcrilor ce Ein e con iEiile e licenEiere0 7icenEierea e$te o acti!itate a $tatului Fi "e lGng +a"tul c "ermite 'ntre"rin#torului $ e$+Foare acti!itatea "e care o oreFte ace$ta, toto at $e a$igur re$"ectarea legilor, "rotecEia $ntEii, re"turilor Fi intere$elor cetEenilor, $ecuritatea $tatului Fi alte intere$e "ublice0 ! &in (i s organizeze contabilitatea activit &ii comerciale' )rice 'ntre"rin#tor e$te obligat $ Ein contabilitatea acti!itEii comerciale "e care o e$+Foar 'n con+ormitate cu legi$laEia 'n !igoare0 >iecare comerciant e$te obligat $ cunoa$c acti!itatea +inanciar*contabil a a+acerii $ale0 Contabilitatea 'ntre"rin erii $e re+er la 'nregi$trarea cronologic Fi $i$tematic a in+ormaEiei, "relucrarea Fi "$trarea ace$teia, cheltuielile legate e +abricare, tran$"ortare Fi e"o#itate a mr+urilor, econtrile, obligaEiile, re"turile Fi re#ultatele obEinute, utili#ate atGt "entru nece$itEile "ro"rii, cGt Fi 'n relaEiile cu acEionarii, clienEii +urni#ori, bncile, organele +i$cale Fi alte 30

"er$oane +i#ice $au;Fi juri ice0 3ntre"rin#torul e$te obligat $ uc e!i enEa Fi controlul a$u"ra o"eraEiunilor "atrimoniale e+ectuate, $ +urni#e#e in+ormaEii e6acte Fi corecte, care $unt nece$are "entru eterminarea "atrimoniului naEional, a e6ecutrii bugetului Fi "entru 'ntocmirea ra"ortului +inanciar "e an$amblul economiei naEionale0 ! -(i desf (oare activitatea %n limitele concuren&ei loiale' &cea$t obligaEie $e re+er la i eea c 'ntre"rin#torul trebuie $ +olo$ea$c 'n acti!itatea $a oar "roce uri cin$tite Fi corecte +aE e concurenEii $i0 3ntre"rin#torul, 'n nici un ca# nu trebuie $ recurg la r$"Gn irea in+ormaEiilor +al$e e$"re concurenEii $i, la +el cum nu are re"tul $ in uc 'n eroare con$umatorii re+eritor la ata, locul +abricrii unor "ro u$e Fi com"onenEa ace$tora0 )rice antre"renor trebuie $ +ie la curent c nu are re"tul $ +olo$ea$c neautori#at emblema comercial $au marca, e a$emenea, nici un 'ntre"rin#tor nu are !oie $ co"ie ambalajul, +orma $au a$"ectul e6terior al unor "ro u$e +abricate e concurenEi0 =oate ace$te acEiuni enumerate $e 'nca rea# 'ntr*o concurenE neloial0 ,tatul e$te obligat $ a$igure libertatea comerEului Fi "rotecEia concurenEei loiale, cu $co"ul e a echilibra cerea Fi o+erta, "entru $tabilirea unor "reEuri re#onabile a bunurilor Fi $er!iciilor "ro"u$e "e "iaE0 ! contribuie cu impozite (i ta)e la c*eltuielile publice' 3ntre"rin#torii trebuie $*Fi onore#e obligaEiile +aE e buget0 &cea$ta 'n$eamn c $unt obligaEi 'n termenele $tabilite $ achite la $tat im"o#itele Fi ta6ele "e care le atorea#0 7a +ormarea bugetului, o mare im"ortanE o au anume 'ntre"rin#torii, care contribuie cu $ume $ub$tanEiale0 ! nu polueze mediul %ncon+ur tor' Con+orm legii "ri!in "rotecEia me iului 'nconjurtor, 'ntre"rin#torii trebuie $ reali#e#e o $erie e acEiuni "entru "rotecEia aerului, a"ei, $olului Fi $ub$olului, toate ace$tea "entru a a$igura un me iu mai $nto$ generaEiei !iitoare Fi "entru utili#area raEional a ace$tor re$ur$e0 ) atenEie $"orit trebuie $ atrag ace$tor in icatori, antre"renorii care Fi*au e$chi$ a+aceri 'n omeniul "ro ucerii Fi "oluea# +oarte mult me iul 'nconjurtor0 ! respecte regulile standard %n leg tur cu calitatea produselor# m rfurilor (i a serviciilor prestate' 7egea cu "ri!ire la $tan ar i#are "re!e e ca 'ntre"rin erile $ re$"ecte cu e6actitate "arametrii calitati!i Fi cantitati!i la "ro ucerea mr+urilor0 A ne!oie $ $e a$igure o concurenE $ntoa$ 'ntre "ro uctori, iar clienEii $ bene+icie#e e tot ce e mai bun, la "reEuri acce$ibile0 ! respecte procedura legal de anga+are a persoanelor (i drepturile acestora' )rice 'ntre"rin#tor, 'na+ar e cel in i!i ual, !a ajunge la eta"a cGn !a recruta Fi !a angaja "er$onal 'n ca rul +irmei $ale0 3n acea$t $ituaEie, obligatoriu, 'ntre"rin#torii trebuie $ 'ncheie contract cu "er$oanele angajate, $ le remunere#e la tim" Fi cu $alariul "romi$0 3na+ar e acea$ta, orice antre"renor care Fi*a 'ntemeiat o a+acere, angajGn oameni 'n com"ania $a, !a trebui $ achite a$igurarea $ocial Fi me ical "entru +iecare intre ei0 3n con+ormitate cu contractele e munc 'ncheiate, 'ntre"rin#torul urmea# $ a$igure angajaEilor con iEii normale e munc Fi tehnica $ecuritEii0

3.Consultati intreprinzatorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le poate desfasura: a) activitatea de asigurare* con+orm legii cu "ri!ire la a$igurare acti!itatea e a$igurare 1rea$igurare) "oate +i e$+urat e6clu$i! e ctre a$igurtori 1rea$igurtori), $ub +orm e $ocietate "e ac2iuni e ti" e$chi$, inclu$i! cu in!e$ti2ii $trine, care e2in licen2 e acti!itate

31

eliberat 'n con i2iile "re#entei legi09eci "rin urmare re#ulta ca acti!itatea ata $e e$+a$oara oar $ub +orma e $ociatate "e actiuni, $i eci intre"rin#atorul in i!i ual nu "oate e$+a$ura o a$t+el e acti!itate0 b) comertul cu bauturi spirtoase si articole de tutun* con+orm legii cu "ri!ire la e$+a$urarea comertului cu amanuntul re#ulta ca regulile $"eci+ice e e$+urare a comer2ului cu amnuntul 1'n continuare H (eguli) reglementea# acti!it2ile 'n comer2ul cu amnuntul "racticat "e teritoriul (e"ublicii .ol o!a e "er$oanele +i#ice i juri ice 1'n continuare H comercian2i), in i+erent e +orma lor juri ic e organi#are i ti"ul e "ro"rietate, $tabile$c cerin2e +a2 e aceti comercian2i i e+ine$c ti"ologia unit2ilor e comer20 9eci "rin urmare re#ulta ca $i intre"rin#atorul in i!i ual "Ioate e$+a$ura o a$t+el e acti!itate in ba#a licentei0 c) activitatea in domeniul jocurilor de noroc- acea$ta acti!itate "oate +i e$+a$urata in ba#a e licenta, eci re#ulta ca intre"rin#atorul in i!i ual are re"tul $a e$+a$oare o a$t+el e acti!itate0 d) activitatea de sc imb valutar* acti!itatea unit2ilor e $chimb !alutar $"eci+icate la alin012) lit0b) i c) $e e$+oar 'n ba#a licen2elor "entru acti!itatea e $chimb !alutar 'n numerar cu "er$oane +i#ice eliberate e Canca <a2ional a .ol o!ei, eci re#ulta ca in ca#ul in care intre"rin#atorul in i!i uale "oate e$+a$ura o a$t+el e acti!itate in ba#a licentei0 ,uma minim a a"orturilor bneti 'n ca"italul $ocial al ca$ei e $chimb !alutar care !or con$titui mijloacele bneti circulante e$tinate e+ecturii o"era2iunilor e $chimb !alutar 'n numerar cu "er$oane +i#ice $e $tabilete la !aloarea e 500000 lei0 e) organizarea disco-cluburilor* $e "ermite e$+a$urarea ace$tei aci!itati in ba#a "atentei e intre"rin#ator0 f) activitatea de reparare a automobilelor si vulcanizare* $e "ermite e$+a$urarea ace$tei aci!itati in ba#a "atentei e intre"rin#ator0 g) vinzarea cartilor! tablourilor si a altor articole de arta plastica* e$te "ermi$a o a$t+el e acti!itatea in ba#a "atentei e intre"rin#ator, in tarabe, tejghele $i alte ti"uri e "uncte comerciale autori#ate e autoritatile a mini$treatiei "ublice locale0

TEST 1.. (dministratorul persoanei juridice cu scop lucrativ.

32

.... Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite sau limitate in capacitate de exercitiu prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata, persoanele condamnate pe anumite infractiuni si pers private prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa functia de director, persoane cu antecedente penale nestinse pentru infractiuni contra patrimoniului, infractiuni economice, infractiuni savirsite de persoane cu functie de raspundere sau de persoane care gestioneaza organizatii comerciale. 8x, In conf cu legea cu privire la avocatura, f#ctia de avocat este incompatibila cu oricare functie retribuita prin urmare nici administrator. In conf cu legea cu privire la procuratura, functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia activitatilor didactice si stiintifice. 1.2. Natura juridica a raporturilor administrative %otrivit art 4./alin- 2 CC raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . !egislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar Cin numele si pe contul persoanei juridiceD. Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandat cu sau fara reprezentare. *andatul administratorului are o dubla natura, contractuala si legala. .- *andatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. *andatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. 1-)atura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea privind "A prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii. ..2."peta In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 62 alin /1- din !egea privind "A, se iau de catre adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 32 alin /2- din aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv /administrator- in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. %rin urmare in speta data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 1 mln lei. De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu art 27 alin /4- din !egea privind "A, daca, la expirarea celui de#al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire, a- cu privire la reducerea capitalului social si<sau b- cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii sau c- cu privire la lichidarea societatii. %rin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens in conformitate cu art .36 alin /3- CC societatea se dizolva.

33

TEST 1/. 62N2R"*E "NC3R,3R(*E (*E ,ERS3(NE" >2R"D"CE C2 SC3, *2CR(T"+. 1.1. Numiti si caracteri!ati activul persoanei juridice ce include $unurile incorporale In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale, .-dr asupra denumirii de firma, 1-dr asupra emblemei, 2-dr asupra marcilor de productie, 5-dr asupra clienteleisi vadului commercial, 3-dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, 4-dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune#interese. "ocietatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. "ocietatea care si#a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa#I plateasca daune#interese. 8mblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. "ocietatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de "tat pentru protectia industriala. :aloarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. *arca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii comerciale. *arca poate fi verbala /constituita din cuvinte, litere, cifre-, figurative /avind reprezentari grafice-, combinata /alcatuita din elemente verbale si figurative-. Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. *arca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. *arca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. *Arca individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. *arca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice<juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. :adul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un
34

bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. 8K, sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra inventiilor#autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala. ..1.Asemanarile si deosebirile dintre marca de productie si dr asupra firmei Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune# interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. > societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de .? ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca .? ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. *arca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr#un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare. 1.3.Speta Art ..5 alin /.- prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. *arca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. :aloarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stabilitL in actul de constituire darn u mai tirziu de 4 luni de la data inregistrarii societatii comerciale. TEST 10. (portul in natura la capitalul social 1.1 (portul in natura a capitalului social Aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil,corporale si incorporale.(unurile care se transmit ca aport trebuie sa fie indispensabile in activitatea societatii,utilizabile si sa contribuie la realizarea de beneficii. (unul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cazul unui bun supus inregistrarii, proprietatea se considera transmisa la data ins=rierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inscriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inscriu in registrul actionarilor.(unurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile. Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social, socotindu#se doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis. ..1 Interdependenta dintre not aport la capitalul social %articipatiune %arte sociala actiunea exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al
35

societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala .:aloarea participatiunii/partii socialeasociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. %artea sociala reprezinta o fractiune din capitalul social al societatii al carei cuantum se stabileste in functie de cuantumul aportului si include toate drepturile si obligatiile asociatului. Actiunea este un document, care atesta dreptul proprietarului lui /actionaruluide a participa la conducerea societatii, de a primi dividende, precum si o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii acesteia. . .2 "peta In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, si bani. Astfel "curtu :.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi varsat integral pina la inregistrarea de stat a societatii conform art. .6 al.. din legea privind "R!, deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 3???? lei. Aportul in natura ca imobilul, automobilul, al asociatului unic va fi varsat in cel mult 2? de zile de la inregistrarea de stat a societatii. Dovada varsarii acestui aport va fi prezentata organului de inregistrare in termen de .? zile de la varsare. Aportul in natura al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent. Actiunile din "A +implarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC R* art...5 al.2 )u se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societatii de capital creantele si drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din "A +implarul reprezentind creante. Inregistrarea imobilului va avea lo= in Registrul bunurilor imobile, iar inregistrarea automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.

TEST 15 Societatea in comandita 1.1 "dentificati caracterele societatii in comandita din definitia ei

"ocietatea in comandita este o societate comerciala in care de rind cu membrii care practica in numele societatii , activitatea de intreprinzator si poarta raspundere solidara ne limitata pentru obligatiile acesteia/comanditati- exista unul sau mai multi membri finantatori /comanditari- care nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii,dar suporta in limita aportului depus,riscul pierderilor ce rezulta din activitatea acestuia .-asociatia se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii la asa forma de societate recurg numai rudele si prietenii apropiati care isi cunosc calitatile profesionale si personale 1-capitalul social este devizat in participatiuni /cote parti-, care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare participatiunea la capitalul social de dreptul la un singur vot daca actul de constituire nu prevede altfel 2-obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social precum si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor 5-societatea in comandita are doua categorii de asociati, a-comanditatii care raspund pentru obligatiile sociale nelimitat si solidar,
36

b-comanditarii, care raspund numai in limita aportului depus in societate 1.2 Comparati drepturile asociatilor societatii in comandita cu drepturile asociatilor societatii in nume colectiv .-Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.&iecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.&iecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 1 categorii de asociati, a-comanditati bcomanditari. Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea. Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte. 1-Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .)umia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor 2-Dreptul la o parte din beneficiu.In societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul trebui sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelectual depus pentru societate,aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.Cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social 5-Dreptul la active in caz de li=idare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se li=ideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social. 3-Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 4 luni inainte, asociatul poate primi cota#parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage
37

trebuie sa anunte pe restul cu 4 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire. 1.3 "peta Denumirea "C trebuie sa includa sintagma in limba de stat ,, societatea in comandita ,, sau abrevierea ,,"C,, numele sau denumirea comanditatilor. 8K ,, "C movileanu si popescu,,. Daca sint mai multi se scrie "C movileanu si CompaniaM.sau Co.. Daca dnumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului acesta raspunde nelimitat ca si asociatii comanditati si, impreuna cu ei raspunde solidar TEST 17 ,artea sociala a asociatului societatii cu raspundere limitata 1.1 Caracteri!ati def partii sociale a asociatului SR* Conform legii cu privire la "R! partea sociala reprezinta o fractiune din capitalul social al societatii al carei cuantum se stabileste in functie de cuantumul aportului si include toate drepturile si obligatiile asociatului. %artea sociala a asociatului este indivizibila.Asociatul poate sa vinda o fractiune din partea sa sociala numai in cazul in care actul de constitiure prevede ca partea sociala este divizibila. 1.299999999.. a- certificatul a partii sociale b-societatea elibereaza asociatului care a varsat apotrul integral un certificat de confirmare a executarii obligatiei de aport. c- aport# Capitalul social al societatii se constituie din aporturile asociatilor si reprezinta valoarea minima a activelor, exprimata in lei, pe care trebuie sa le detina societatea. Conf le&ii privind SR* Aportul asociatului la capitalul social al societatii este prezumat a fi in numerar, daca actul de constituire nu prevede altfel.%ina la data inregistrarii de stat a societatii, fiecare fondator va trebui sa verse in numerar in contul societatii cel putin 5?E din suma aportului subscris, daca legea sau actul de constituire nu prevad o proportie mai mare. &iecare asociat va trebui sa verse integral aportul subscris in cel mult 4 luni de la data inregistrarii societatii. Dreptul societatii de a reclama aportul de la asociat se prescrie in termen de 2 ani de la inregistrarea de stat a societatii. In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, si bani. In perioada de activitate a societatii, asociatii nu pot cere restituirea aportului lor varsat in capitalul social.Asociatul care nu a varsat in termenul stabilit aportul este obligat sa repare prejudiciile cauzate societatii daca angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Daca administratorul societatii nu cere asociatului sa verse neintirziat aportul si sa acopere prejudiciul cauzat prin intirziere, fiecare asociat este in drept, in limitele termenului de prescriptie, sa ceara, in numele societatii, varsarea aportului si repararea prejudiciilor."uma totala a aporturilor nu poate fi mai mica decit cuantumul capitalului social.Asociatii nu pot fi eliberati de obligatia de a varsa aportul. Creanta societatii privind transmiterea aportului nu poate fi stinsa prin compensatie. &ata de obiectul aportului in natura nu poate fi opus dreptul de retentie intemeiat pe o creanta care nu se refera la acest obiect. In

38

cazul reducerii capitalului social al societatii, asociatii pot fi eliberati de obligatia de a varsa aport in cuantum ce nu depaseste suma cu care a fost redus capitalul social. 1.3 speta Creditorii asociatului pot urmari partea sociala numai in temeiul titlului executoriu in cazul in care creantele nu pot fi satisfacute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra partii sociale se exercita cu respectarea dreptului de preemtiune al celorlalti asociati si al societatii. Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau integral partea sociala transmite o oferta scrisa administratorului societatii. Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor in termen de .3 zile de la data transmiterii. In cazul vinzarii partii sociale sau a unei fractiuni din ea cu incalcarea dreptului de preemtiune, fiecare asociat poate, in decursul a 2 luni de la data incheierii actului juridic, sa ceara pe cale judiciara ca drepturile si obligatiile cumparatorului sa treaca la el. Actul juridic de instrainare a partii sociale se autentifica notarial

TEST 18. u!iunea pers. >uridice. Cu scop lucrativ 1.1 3peratiunile pers juridice a- negocierile si elaborarea proiectului contractului de fuziune b- aprobarea contractului de fuziune de catre organelle supreme ale societatilor participante la fuziune c- notificarea CI" cu privire la initierea reorganizarii d- informarea creditorilor si publicarea avizului in *>f a R* cu privire la fuziune e- satisfacerea creantelor creditorilor sau dupa caz garantarea drept acestora f- prezentarea actelor necesare inregistrarii fuziunii g- inreg fuziunii la CI" 1.2 Deose$irea dintre contopire si a$sor$tie

39

a-&uziunea prin contopire este o operatiune juridi=a prin care doua sau mai multe pers jur se unes= pentru a constitui o noua pers jur. Iar fuziunea prin absorbtie este o operatiune jur prin care o pers jur incorporeaza una sau mai multe pers jur,care in consecinta se dizolva si sunt ridicate din registrul de stat. b-In proiectul contractului prin contopire trebuie sa se indice datele de identitate ale noii pers jurid,numele canditatului la functia de administrator si a candidatilor la functii inalte organe,dupa caz,indicate in lege.Iar la proiectul cotr de fuziune prin absorbtie trebuie sa se anexeze actul de constituire a pers jur absorbante si propunerile de modificare a acesteia facute in legatura cu absorbtia. c-%rivind executarea contr de fuziune prin contopire presupune savirsirea unui ansamblu de operatiuni juridice si tehnice care privesc aparitia si disparitia unor subiecte de drept si trecerea patrimoniului de la pers jur care se dizolva la pers jur care se constituie.Iar la executarea contractului de fuziune prin absorbtie presupune savirsirea unui ansamblu de operatiuni juridice si tehnice care prives= modificarea actelor de constituire ale pers jur absorbante,dizolvarea pers jur absorbite si trecerea patrimoniului de la ceasta din urma la pers jur absorbanta. 1.3Care este proiectul contractuluide fu!iune. /.- In scopul fuziunii, organul imputernicit al persoanei juridice elaboreaza proiectul contractului de fuziune. /1-In proiectul contractului de fuziune trebuie sa se indice, a-forma /felul-fuziunii $- denumirea si sediul fiecarei persoane juridice participante la fuziune c-avantajele fuziunii prin absorbtie pentru asociatii fiecarei pers jur implicate in procesul de reorganizare d- patrimoniul care se transmite persoanei juridice beneficiare e- raportul valoric al participatiunilor f- data actului de transmitere, care este aceeasi pentru toate persoanele juridice implicate in fuziune. /2- Daca persoanele juridice fuzioneaza prin contopire, in proiectul contractului de fuziune trebuie sa se indice si denumirea, sediul si organul executiv al persoanei juridice ce se constituie. !a proiectul contractului de fuziune se anexeaza proiectul actului de constituire al persoanei juridice care se constituie. /5- %roiectul contractului de fuziune se intocmeste in scris. /3- Daca contractul de fuziune aprobat este afectat de o conditie, acesta se desfiinteaza cu efect retroactiv in cazul in care conditia nu s#a realizat timp de un an de la data aprobarii. Contractul poate prevedea un termen mai scurt sau un termen de prevenire. TEST 2:. De!mem$rarea ,> cu scop lucrativ 1.1 3peratiuni persoanei juridice a- negocierea si elaborarea planului de dezmembrare b- aprobarea lui de catre organul supreme al "C care se dezmembreaza c- notificarea CI" cu privire la initierea reorganizarii

40

d- informarea creditorilor si publicarea avizului in *>f cu privire la dezm e- satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept credit f- prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii g- inregistra dezmemb in CI" 1.2 Comparati divi!area si separarea SC a- Dezmembrarea prin divizare reprezinta o operatiune prin care o pers jur isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare,iar la dezmembrarea prin separare este operatiunea tehnico juridica de reorganizare prin care din componenta unei pers jur care nu se dizolva si nusi pierde calitatea de subiect de drept. b-Dezmembrarea prin divizare se imparte in doua sau mai multe pers jur ce au luat nastere in urma acestor operatiuni dar la dezmembrarea prin separare se imparte in o fiinta sau mai multe pers jur. c- divizare# transmiterea patrimoniului de la "C care se divizeaza la societ care se constituie separare# transmit unei parti din patrim societ care se dezmembr la societ care se constituie d1.3 9999999. Conform CC si a legii cu privire la "A , hot A; se iau cu 1<2 din nr de voturi nu cu 2<5.

TEST 21. Transformarea SC in alta forma de or&ani!are 1.1Definiti not de transformare +ransformarea# este o operatiune prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initiala +ransformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire in conditiile legii. +ransformarea persoanei juridice trebuie sa intruneasca si conditiile prevazute de lege pentru forma juridica de organizare in care se transforma. 1.2 Ce operatiuni implica procedura de transformare. %rocedura de transformare implica urmat operatiuni, a- elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma b- informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire,

41

c- convocarea si desfasurarea A; a asociatilor d- adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se transforma e- informarea creditorilor despre transformare f- publivarea anuntului in *> al R* g- prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii 1.3 In cazul reorganizarii societatii in nume colectiv in societate pe actiuni, in societate cu raspundere limitata sau in cooperativa, asociatii continua, in termen de 2 ani, sa raspunda solidar si nelimitat pentru obligatiile nascute pina la reorganizare. Asociatul nu este absolvit de raspundere nici in cazul in care, pina la expirarea termenului de 2 ani, instraineaza dreptul de participatiune la capitalul social.

TEST 22. *ic;idarea pers. >ur. Cu scop lucrativ 1.1 Care sunt principiile care defines? statutul juridi? al societatii aflate in lic;idare. !ichidarea este guvernata de urmatoarele principii care definesc statutul juridic al societatii aflate in lichidare, .-!ichidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii /societatea comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu#si pierde atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente aprobarea bilantului de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat. 1-!ichidarea societati se face in interesul asociatior N /interesul asociatilor este pe prim plan si in cazurile de lichidare fortata si altele decit insolvabilitatea.2-!ichidarea societatii este obligatore /conf CC rezulta dizolvarea pers jur are ca efect deschiderea procedurii de lichidare,avind ca exceptie in cazul de reorganizare, avind o deosebita reglementare-. 1.2 ,rocedura de lic;idare a-Informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor. !ichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr#un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in *onitorul >ficial in doua editii consecutive un aviz si in termen de .3 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. !ichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. !egiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa#si formuleze creantele in

42

termen de 4 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 2? zile de la data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva. b-8laborarea proiectului bilantului de lichidare. !ichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a .3 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata D8 AC+I:8 !ICOIDA+>R'! 8"+8 >(!I;A+ "A D8%')A I) I)"+A)+A > C8R8R8 de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. 8l trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. !ichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare. c-!ichidarea activului societatii comerciale. >peratiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are calitatea de creditor. !ichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu#si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. !ichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le transforma in bani. d-!ichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata adatoriilorpe care societatea le are fata de creditori. !ichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. 'n loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. "oarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa .1 luni de la data ultimei publicari in *.>. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. +ransmiterea banilor se face prin act sub semnatura private. (ctele necesare radierii4 cererea de radiere bilantul de lichidare actele de constituire in original certificatul de inregistrare
43

extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare actul de predare spre nimicire a stampilelor numerele *.> in care au fost publicate avizele

TEST 22 . Di!lovarea pers jur cu scop lucrativ 1.1 Definiti not sitemeiurile di!olvarii Dizolvarea este o operatiunie juridical prin care societatea comerciala pune capat activitatii sale de intreprinzator , fiind private de dreptul incheierii a noi acte jur ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a societatii comerciale. +emeiurile de dizolvare sunt stabilite de CC art 64 si prevede urmatoarele moduri de dizolvare .- voluntara la initiative societatii 1- fortata la decizia inst jud. Dizolvarea fortata se face prin act judect. +emeiurile de dizolvare fortata sunt stab de cc, .-Constituirea soc, este viciata au fost inculcate conditiile de fond sau de fosrma ale actului de constituire sau dispozitiile legale a-!ipsa acutului de constituire sau neautentificarea lui notariala /se considera ca actul lipseste sau nu#I autentificat notarial , daca nu se afla in dosar cu doc de constit. b->biectul active este illicit sau contrat ordinii publice / obiectul activit . este illicit daca , actele normative interzic desfasurarea unei astfel de activitati sau pentru practicarea acestui gen de activitatea se aplica pedeapsa penala sau administrative activitatea este permisa numai intreprinderilor de stat societ tre sa obtina autoriz organului de stat pina la inregistrare-

44

c-Actul de constituuire nu prevede denumirea societatii , participatiunile asociatilor, marimea capitatlului social subscris ori scopul societatii. d-Dispozitiile legale privind capitalul social minim nu a fost respectat e-+oti fondatorii au fost incapabili la datat constituirii societatii. 1-Actul de constituire nu corespunde preevederilor legale / stucnci cind adunarea generala a asociatilor introduce , ulterior constituirii, modificari in acest act, iar modificarile contravin dispozitiilor legale 2-&orma juridical a societatii comerciale nu corespunde celei stabilite de lege 5-Activitatea societatii contravene ordinii publice /contravene ordinii publice daca practica un gen de activitaeta interzis de lege sau genul de activitatea desfasurat este monopol de stat3-Activitatea societatii contravene grav actului de constituire/ daca se incalca dispozitiile4-Alte cazuri stabil. de lege. 1.2 Constituirea societatii este viciata atunci cind au fost incalcate conditiile de fond sau de forma ale actului de constituire sau dispozitiile legale. 8ste important ca temeiurile dizolvarii sa existe la momentul inregistrarii de stat a societatii si nu dupa inregistrare. Ceea ce priveste activitatea contravine ordinii publ . aceasta survine dupa ce a fost iregistrata societatea. De asemeanea poate aparea si forme de raspundere ca penala, administrativa.

TEST 23 "ntentarea procesului de insolva$ilitate 1.1 Confosrm legii I)">!:A(I!I+A+II, nr. 421 din .5....1??., Art 11, prevede ca intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua categorii de tameiuri , .- +emeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de plat@ a debitorului 1- +emeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este supraAndatorarea debitorului, An cazul An care debitorul reclamat este o persoan@ juridic@ responsabil@ de creanPele creditorilor An limita patrimoniului ei. In acest caz, la baza evalu@rii patrimoniului debitorului trebuie pus@ continuarea activit@Pii lui dac@ este posibil aBa ceva conform circumstanPelor. 1.2. Efectele jur. Ce privesc dr si o$l de$itorului insolva$il4

45

.-Debitorul pierde dr de folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. / in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori debitorul este desesizat , adica I se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele. 1-Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda 2-Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr#un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule 5-Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor/sa depuna in gaj sau ipoteca- orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor 3-%rocesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator. Efectele jur care privesc dr si o$l creditorilor de$itorului insolva$il4 .-Creantele de natura contractual pe cafre le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate 1-"e interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor 2-8xaminarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda 5-Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instatnta 3-"e intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului 4-"e intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in preces de insolvabilitate. 0-"e suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre *inisterul finateleor 1.3. Efectele ce survin pentru societatea comerciala daca impotriva ei se intentea!a procesul de insolva$ilitate. %otrivit art 62 ! insolvabilitatii, hotararea de intentare a procesului de insolvabilitate produce efecte juridice care privesc atat drepturile si obligatiile debitorului insolvabil, cat si ale creditorilor debitorului insolvabil. 8fectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil. De la data intrarii in vigoare a hot privind intentarea procesului de insolvabilitate pentru debitor se produc urmatoarele efecte, QDebitorul pierde dreptul de folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, drepturile si obl lui trecand la administratorul insolvabilitatii desemnat de instanta de judecata in realitate debitorul nu pierde dr de
46

proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acestea continuand sa fie ale debitorului pana in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori debitorul este desesizat, adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de a dispune de ele administratorul actioneaza in numele debitorului, nu in nume propriu, prin urmare, este organul lui executiv, indeplinind functiile acestui organ sub supravegherea instantei, a creditorilor debitorului insolvabil si a debitorului orice act de dispozitie al debitorului efectuat asupra bunurilor sale dupa intentarea procesului de insolvabilitate este nul daca contractul a fost executat in ziua intentarii procesului de insolvabiliate este nul daca contr a fost executat in ziua intentarii procesului de insolvabilitate, se considera ca s#a dispus dupa intentare QActivitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda QDecontarile cu debitorul insolvabil se efectueaza numai printr#un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, achitarile cu debitorul vor fi considerate nule QDebitorul insolvabil nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor orice garantie de executare a obligatiilor poate fi garantata doar de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor Q%recesele pendinte in care debitorul are caliatetea de reclamant vor fi preluate de administrator. 8fectele jur care privesc drepturile si obl creditorilor debitorului insolvabil si care se produc de la data intentarii procesului de insolvabilitate, QCreantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate Q"e interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor Q8xaminarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurile acestuia se suspenda QCerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta Q"e intrerupe calcularea penalitatilor aferente datoriilor debitorului Q"e intrerupe calcularea dobanzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate Q"e suspenda calcularea dobanzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre *inisterul &inantelor. TEST 2.. ,atrimoniul de$itorului in procesul de insolva$ilitate 1.1 Conform legii !%*421<1??. art 3? , *asa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentarii procesului de insolvabilitate, precum si cele pe care el le dobAndeste si le recupereaza pe parcursul procesului. (unurile aflate in proprietatea comuna in devalmasie a sotilor se includ in masa debitoare. Debitorul raspunde pentru obligatii doar cu partea sa din proprietatea comuna in devalmasie, urmind ca instanta de judecata sa separe cota corespunzatoare din proprietatea comuna in conformitate cu dispozitiile Codului civil.
47

In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori /bani sau bunuri- dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte. Art 3. , aceleiasi legi , prevede (unurile care nu se includ in masa debitoare /.- )u se includ in masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedura civila, nu sint pasibile de executare silita si drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului. /1- Daca in masa debitoare exista bunuri excluse din circuitul civil, administratorul notifica proprietarul lor. Acesta este obligat sa ridice bunurile in termen de 2? de zile din momentul notificarii. in cazul incalcarii termenului stabilit, proprietarul trebuie sa restituie cheltuielile de intretinere a bunurilor excluse din circuitul civil. /2- &ondul social de locuinte, institutiile prescolare si obiectivele de infrastructura comunala sint transmise autoritatilor administratiei publice locale in modul prevazut la alin./1-. >bligatiile de intretinere si de mentinere in functiune a acestor obiective conform destinatiei lor trec la autoritatile administratiei publice locale la expirarea a 2? de zile de la notificarea lor despre acest fapt. >biectivele sint transmise neconditionat in starea in care se afla la data transmiterii lor. &inantarea intretinerii acestor obiective se efectueaza de la bugetele respective. !ista bunurilor /inventarul- debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau de ambii. 1.2. In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. )ormele legale nu stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu#l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare. Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 2 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stabilitL, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. %retul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata. !egea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a#l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l#a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa debitoare banii ramasi. In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stabilitL de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea

48

ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al debitorului. 1.3 Consultati administratorul insolvabilitatii si explicati#i ce trebuie sa faca daca a descoperit ca, a-cu 2? de luni pina la intentarea procesului de insolvabilitate debitorul a vindut o cladire a carei pret de piata era de . mln lei cu doar 2?? mii lei b-cu doi ani pina la intentare a donat un automobil fundatiei "ecolul 1. c-cu 1 zile inainte de intentarea procesului de insolvabilitate a vindut marfa unui intreprinzator. )ulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art ..2, ! insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate daca acestea l#au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu gratuit, actele frauduloase si actele prin care s#a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in detrimentul altora. a-orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 2 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos /art ..2 al ., lit a-, sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita /art ..2 lit. C-. b-potrivit art ..2 al /.- lit b-, administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu cel mult 2 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s#a facut un transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. !egea face exceptii numai pentru actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici l egiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva.

49

TEST 2/. Cooperativa de intreprin!ator 1.1 Cooperativele sunt primele componente ale economiei nationale si ale vietii sociale, activitatea lor economica desfasurindu#se in sistemul sectorului privat al economiei de piata. Cooperativele sunt, ca si societatile comerciale, persoane juridice de drept privat in cadrul acestei categorii, insa, ele ocupa un rol aparte. Astfel, desi se aseamana, sub multe aspecte, cu societatile comerciale, cooperativele nu sunt identice cu acestea nici in general si nici in ceea ce priveste reglementarile speciale referitoare la cele doua categorii de persoane juridice. "pre deosebire de societatile comerciale, care au ca motor al functionarii exclusiv obtinerea unor profituri, cooperativele exista, mai degraba, pentru a servi necesitatilor membrilor ce o detin si controleaza. Cooperativele sunt, deci, in general, persoane juridice cu sau fara caracter economic, cu un profit propriu, specific. Codul civil defineste cooperativa ca fiind o Casociatie benevola de persoane fizice si juridice, organizata pe principii corporative in scopul favorizarii si garantarii, prin actiunile comune ale membrilor si, a intereselor lor economice si a altor interese legaleD /art..0. alin.. din cod-. Definitia legala se apropie, astfel, foarte mult de definitia data cooperativei de catre Alianta Cooperatista Internationala /ACI-, potrivit careia, cooperativa este Co asociatie autonoma de persoane ce s#au asociat voluntar in vederea satisfacerii necesitatilor si aspiratiilor lor comune pe plan economic social si cultural printr#o intreprindere detinuta in comun si controlata democraticD. In fine, doctrina a definit cooperativa ca pe o societate asociativa cu caracter economic constituita pe baza consimtamintului exprimat in mod liber de catre persoanele care devin membrii acesteia, in scopul desf@asurarii unei activitati in comun cu mijloace material#financiare comune. Din definitiile de mai sus, dar si din observatiile facute pe marginea reglementarilor legale in domeniu, se pot evidentia urmatoarele trasaturi definitorii pentru o cooperativa, a- %osibilitatea asocierii libere si voluntare si a retragerii neconditionate dintr#o astfel de intreprindere. Cooperativele se constituie pe baza liberului consimtamint si sunt deschise tuturor persoanelor care sunt de acord sa#si asume responsabilitatile calitatii de membru cooperator, fara nici un fel de discriminare pe criterii de nationalitate, origine etnie, religie, apartenenta politica, origine sociala sau sex b- "tructura democratica a functionarii. Cooperativele functioneaza in mod democratic si sunt controlate de catre membrii cooperatori, care participa la stabilirea politicilor si adoptarea deciziilor, potrivit principiului Cun membru un votD, iar conducerea aleasa este responsabila in fata membrilor c- > participare economica echitabila a membrilor. Astfel, fiecare membru a cooperativei contribuie in mod echitabil la constituirea capitalului social, participa activ la actiunile acesteia si, in final, beneficiaza de o distribuire corecta si justa a rezultatelor ei economice d- 'n capital social variabil, ce este susceptibil de crestere prin varsaminte treptate facute de membrii asociati si de diminuare prin luarea inapoi, totala sau partiala, a participatiunilor varsate

50

e- Autonomia si independenta cooperativei in relatiile cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv cu autorittaile publice. 1.2 Comparati cota ordinara cu cota preferentiala a mem$rului cooperativei de intreprin!ator si anali!ati dr#le pe care acestea le ofera *embrul cooperativei detine o cota ordinara din capitalul social a carui valoare este direct proportionala valorii aportului sau. *embrul cooperativei poate detine si o cota preferentiala, care de asemenea , suplineste capitalul social si este proportionala aportului varsat in contul ei. *embrul asociat al cooperativei detine numai o cota preferentiala. )umarul total de cote ordinare ale cooperativei este egal cu numarul ei de membri, iar nr. total de cote preferentiale nu poate depasi suma nr. de membri si nr. de membri asociati. 8ste ordinara cota care acorda membrului, in relatiile lui cu cooperativa, dr#ri patrimoniale si dr#ri nepatrimoniale personale aferente celor patrimoniale , inclusiv dr. de vot. Cota ordinara se compune din cota initiala , cotele suplimentare si din cotele bonus 8ste preferentiala cota care,fara a acorda detinatorului dr. de vot , ii da dr. exclusiv la dividente si la dr. preferential la patrimoniul liber de datorii in cazul lichidarii cooperative 1.3 Consultati un cetatean strain cu privire la diferenta dintre o societate comerciala si cooperativa de intreprinzator si daca el poate fonda : a) o soc. comerc. b) o cooperativa de intreprinzator Diferenta cooperativei de intreprinzator de o societate comerciala este ca prima, poate avea ca fondator o societate comerciala insa societatea comerciala nu poate avea ca fondator o cooperativa de productie, ci doar persoane juridice cu scop lucrativ /")C,"C,"A,"R!-, persoane juridice cu scop nelucrativ, si persoanele juridice de drept public Cetateanul strain poate participa la fondarea unei societati comerciale, fapt care este indicat expres in prevederile legilor speciale /legea "A8l poate participa si la fondarea unei cooperative de intreprinzator in calitate de persoana fizica care practica activitate de intreprinzator /detinator de patenta, intreprindere individuala-

51

TEST 20. ,rocedura planului aplicata pers. >ur. insolva$ile 1... Numiti si carcteri!ati etapele procedurii planului. %rin procedura planului se intelege procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si<sau devalorificare a masei debitoare. 8tapele, I. %ropunerea proiectului planului#acest proiect poate elaborat si propus instantei de catre debitor sau administrator in 7? de zile de la data solicitarii.Instanta poate prelungi,cu titlu de exceptie,termenul de elaborare si de propunere a planului cu inca 2? de zile. II. "tructura si continutul proiectului de plan#planul trebuie sa fie compus din 1 parti, partea descriptiva si partea or&ani!atorica. ,artea descriptiva indica masurile care au fost si vor fi intreprinse,inclusiv temeiurile,oportunitatea si consecintele aplicarii planului,necesare si importante pentru ca creditorii sa decida asupra planului si ca instanta de judecata sal confirme. In partea organizatorica se stabileste modalitatea de modificare,prin intermediul planului,a statutului juridic al participantilor la procesul de insolvabilitate. III.Admiterea si confirmarea planului#pina a fi pus in aplicare,planul urmeaza 1 proceduri distincte,admiterea si confirmarea. %roiectul de plan se prezinta adunarii creditorilor pentru a fi admis.Aceasta procedura presupune votarea planului de catre adunarea creditorilor in cel mult 2? de zile de la prezentare,insa nu inainte de adunarea de validare a creantelor. Dupa ce a fost admis de creditori cu votul majoritatii cerute,planul se confirma de catre instanta de judecata.Confirmarea consta in emiterea unei hotariri judecatoresti in care planul se confirma si se dispune inceperea realizarii lui. I:.Indeplinirea masurilor stabilite in plan#daca planul a fost confirmat prin hotarire judecatoreasca definitiva,conducatorul debitorului este obligat sa efectueze fara intirziere schimbarile de structura prevazute de plan.In indeplinirea planului debitorul este obligat sa puna in practica masurile stabilite de redresare a activitatii. :.Consecintele realizarii sau nerealizarii planului#daca debitorul si#a onorat obligatiile fata de creditori,se considera ca planul a fost realizat.Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit ,orice creditor poate inainta o noua cerere introductiva,care va avea ca efect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii.

52

1.2. Comparati procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului si explicati deosebirea. I. %rocedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si<sau de valorificare a masei debitoare.%rocedura planului are cel putin 1 justificari,pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui#se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printr#o simpla lichidare. II. %rin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate,valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s#a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul de lichidare,sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului sa deschida un cont special prin care va opera in procedura de lichidare sa rezilieze ori sa ceara declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale "A."pre deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia s#ar efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.!ipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar si de interesul acestuia.%rocedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza buna asupra lor. 1.3.Consultati administratorul unei "R! care nu#si poate onora obligatiile pecuniare ajunse la scadenta,insa are active mai mari decit pasive si explicati#i daca are dreptul societatea sa ceara aplicarea procedurii planului si momentul cind el poate sa ceara. art .46 /.- "int indreptatiti sa depuna planul in instanta de judecata administratorul si debitorul. /1- %lanul poate fi depus de catre debitor o data cu cererea introductiva sau cu referinta la cererea introductiva a creditorilor, ori intr#o cerere expresa adresata instantei de judecata pina la sedinta de distribuire. /5- In cazul cind planul nu este prezentat in termen de 7? de zile in instanta de judecata, aceasta poate decide lichidarea debitorului. Instanta de judecata poate prelungi, la cererea administratorului sau a debitorului, termenul de prezentare a planului, dar nu mai mult decit cu 2? de zile.

53

%rocedura planului este binevenita, mai ales in cazul insolventei, cand debitorul are active mai mari decat pasivele si nu#si poate onora obligatiile pecuniare, din considerentele, pe de o parte este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept, acordandu#i#se sansa unui nou inceput, iar pe de alta parte, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decat ar fi obtinut printr#o simpla lichidare.

TEST 25 % (dunarea &enerala a SR* 1.1 In competenta adunarii generale a "R! intra solutionarea celor mai importante probleme ce tin de activitatea societatii. Adunarea nu poate decide numai in problemele pe care legea le atribuie competentei organului executiv al societatii. )umai adunarea generala poate efectua modificari in actul de constituire, poate majora sau reduce capitalul social , alege si revoca membrii organelor executive si ai organelor de control, poate stabili remuneratia acestor membri, poate primi sau exclude asociati, poate aproba darea de seama si bilantul societatii, repartiza beneficii, aproba contractele societatii cu tertii, a caror valoare depaseste o patrime din capitalul social, contractele socieatatii cu asociatii sai, poate reorganiza sau lichida societatea, Adunarea generala adopta hotariri si in alte proble neordinare cu care organul executiv nu a fost imputernicit. 1.2 Adunarea generala se poate convoca in sedinte extraordinare ori de cite ori este necesar, la cererea asociatilor care detin de la .? E in sus din capitalul social. Adunarea generala ordinara se convoaca de regula la sfirsitul fiecarui an financiar pentru a se aproba darea de seama si bilantul annual, a se repartiza beneficiile obtinute si a se aproba planul de perspectiva pe urmatorul an. Data convocarii adunarii generale, locul si ordinea de zi vor fi communicate asociatilor cu cel putin .3 zile inainte. &iecare asociat este in drept sa propuna in ordinea de zi chestiuni pentru a fi examinate la adunarea generala, cu conditia ca ele sa fie aduse la cunostinta tuturor asociatilor cu cel putin 2 zile inainte de adunare. Chestiuni neincluse in ordinea de zi sau neaduse la cunostinta asociatilor nu pot fi examinate. Adunarea generala a asociatilor este deliberativa daca la sedinta sunt prezenti asociati care detin cel putin 2 din voturile societatii. Daca minimul necesar nu a fost intrunit, comitetul de conducere va convoca o noua adunare generala cu aceeasi ordine de zi, in cel mult 1 saptamini. Adunarea convocata repetat va fi deliberativa indiferent de numarul voturilor intrunite. !a adunarea generala, comitetul de conducere organizeaza inregistrarea asociatilor prezenti ori a reprezentantilor lor cu indicarea valorii partii socile a fiecarui asociat si a numarului de voturi. !ista celor prezenti va fi supusa aprobarii si va fi semnata de presedintele si de secretarul adunarii generale. Ootaririle adunarii generale se adopta cu simpla majoritate de voturi, cu exceptia chestiunilor care se decid cu o majoritate calificata de 2 din voturi. Cu 2 din voturi se adopta hotaririle privind modificarea actului de constituire, majorarea sau reducerea capitalului social, aprobarea darii de seama, a bilantului annual, repartizarea beneficiului, excluderea asociatior din societate, reorganizarea sau lichidarea societatii. %entru buna desfasurarea a sedintei adunarii generale, se alege un presedinte al adunarii si un secretar care in timpul sedintei tine procesul verbal, in care consemneaza mersul lucrarilor, modul in care se voteaza, faptul daca a fost sau nu adoptata o hotarire. Acest proces este semnat de presedintele adunarii si contrasemnat de secretar si cel putin 1 asociati prezenti la adunare. >rganul executiv al "R! pastreaza procesele verbale. 1.3 Ootaririle adoptate de adunarea generala sunt obligatorii pentru toti asociatii, chiar si pentru cei care au votat contra, +otusi, ulterior daca se descopera ca hotarirea adunarii generale contravine normelor legale, asociatul respectiv poate cere convocarea unei adunari generale extraordinare pentru a o anula sau modifica. !a fel hotarirea ilegala el o poate ataca in instanta de judecata. 'n drept de a se adresa in instanta de judecata pentru a declara nula decizia este acceptarea creditului de catre administrator din 1 considerente,

54

a- valoarea creditului social depaseste mult valoarea capitalului social, asa cum este prevazaut in regulamentul societatii economice, constituind intreaga valoare a capitalului social. "i b- administratorul a luat decizia fara a intruni adunarea generala.

TEST 27 % Capitalul social al societatii comerciale 1.1 "unt 2 functii ale Capitalului "ocial, .- Capitalul social# baza materiala a societatii-. De aici se asigura cheltuielile de constituire si inregistrare. 8ficienta investitiei in societate se apreciaza dupa beneficiile pe care le produc aceste investitii. 1- Capitalul "ocial garantie a creditorilor societatii. *arimea capitalului social este un indiciu al credibilitatii partenerilor, creditorilor si tertilor fata de societate. Cu cit capitalul este mai mare, cu atit riscul fondatorilor este mai mare si de aici creste increderea partenerilor de afaceri. 2- Capitalul social legatura dintre societate si asociati. Asociatul devine membru al viitoarei entitati colective cu scopul vadit patrimonial # de a obtine o cota predeterminata din cistigul prezumabil sau, altfel spus, din foloasele ce ar putea deriva si care trebuie impartite intre ei.

55

1.2 Delimitarea capitalului social de alte notiuni similare. in literatura juridica s#a mentionat ca, in unele cazuri, capitalul social trebuie delimitat si de alte notiuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de active ale societatii570, de capital propriu si de capital varsat. # Capitalul social si patrimoniul. Din notiunea de capital social576 rezulta ca acesta este un element al patrimoniului societatii, insa nu se confunda cu el. > eventuala confuzie a capitalului social cu patrimoniul societatii apare la constituire, atunci c$nd asociatii varsa integral aporturile la care s#au obligat. Cu alte cuvinte, aportul in numerar, varsat la contul bancar al societatii, este capitalul propriu initial al societatii si, ca valoare contabila, se reflecta, pe de o parte, la pasiv, ca datorie fata de fondatori, indic$nd legatura juridica sau, altfel spus, dependenta de acestia, iar pe de alta parte, la activ, ca bani disponibili pe contul societatii. Daca patrimoniul este un ansamblu de drepturi si obligatii cu valoare economica ce apartin unei persoane, capitalul social este suma valorilor bunurilor aduse de asociati ca aport in societatea comerciala pentru formarea activului patrimoniului social 577. %atrimoniul este o raarime variabila si depinde de eficacitatea activitatii societatii comerciale, adica de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fixa, mentinuta pe intreaga durata a societatii si inscrisa in actele constitutive si in Registrul de stat, modificarea lui efectu$ndu#se prin proceduri dure. -Capitalul social si activul societatii. Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii sumare a tuturor aporturilor asociatilor, indiferent de forma in care sunt facute. De aceea, el indica valoarea ininima a laturii active a patrimoniului societatii, dar nu este activul societatii. Acesta din urma este format din activele proprii ale societatii /aporturi, rezerve sau beneficii nerepartizate- sau imprumutate /credite bancare sau comerciale-, precum si din bunurile detinute de societate la un anumit moment, indiferent de faptul daca aceste active sunt aportate de asociati, sunt procurate din mijloace proprii sau sunt procurate din mijloace atrase. Capitalul social arata nivelul minim al activelor pe care trebuie sa le detina societatea. Din activele care asigura intangibilitatea capitalului social nu pot fi platite dividende. Daca activitatea, intr#o anumita perioada, s#a dovedit a fi ineficienta, iar societatea a avut pierderi si valoarea activelor a scazut sub marimea capitalului social, la sf$rsitul exercitiului financiar organul de decizie si control al societatii trebuie sa hotarasca fie intregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea reala a activelor3??. Daca societatea a activat eficient, la sf$rsitul exercitiului financiar societatea va obtine beneficii si asociatii vor putea participa la impartirea lor. - Capitalul social si pasivul societatii. %otrivit regulilor de evidenta contabila, marimea capitalului social figureaza la pasiv. Capitalul social, pe linga faptul ca indica nivelul minim al activelor de care trebuie sa dispuna societatea, indica si sursa acestui patrimoniu, care, in esenta, nu este altceva dec$t datoria societatii fata de asociatii sai. Asociatii, la r$ndul lor, au un drept de creanta complex, care include at$t dreptuii patrimoniale /dreptul la
56

dividende dreptul la o parte din active in cazul lichidarii societatii-, c$t si drepturi nepatrimoniale /dreptul de a participa la adunarea asociatilor cu drept de vot dreptul la informatie dreptul dc control etc-, pe care le pot valorifica in modul stabilit de normele legalc si statutare. Creanta asupra societatii se materializeaza in cota dc participare la capitalul social, numita si participatiune, parte sociala sau actiune, care poate fi valorificata prin, ainstrainare catre o alta persoana $- retragere din societate /numai in unele forme de societate- c- obtinerc a unei parti din active in cazul lichidarii societatii. # Capitalul social si capitalul propriu. Capitalul social nu sc confunda integral nici cu capitalul propriu

al societatii. Dupa cum am indicat anterior, capitalul social indica sursa initiala a capitalului propriu, si acestea corespund la constituire, c$nd societatea a obtinut intregul capital social de la fondatorii sai, dar nu a efectuat nici un fel de operatiuni juridice si, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obtinut nici beneficii. Dupa inceperea activitatii, capitalul propriu, pc l$nga capitalul social si capitalul de rezerva, include si beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezulta ca valoarea nominala a participatiunii unui asociat /actionar- reprezinta o fractiune a capitalului social /de exemplu, .?E din capitalul social-, pe c$nd valoarea contabila a partii sociale a asociatului depinde de capitalul propriu al societatii, adica cele .?E vor fi suplimentate si de .?E din capitalul de rezerva, de .?E din beneficiul nerepartizat si de .?E din alte fonduri ale societatii. # Capitalul social si capitalul varsat. Capitalul social se confunda cu capitalul varsat al societatii atunci c$nd asociatii au transmis integral aporturile la care s#au obligat. 8xemplu poate servi dispozitia art...1 din Codul civil, potrivit careia asociatul unic varsa integral aportul p$na la data inregistrarii de stat. De regula, la constituire capitalul social este mai mare dec$t cel varsat. Art...2 stabileste ca, la data inregistrarii de stat a societatii, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 5?E din aportul subscris, pe c$nd capitalul social se varsa integral in cel mult 4 luni de la inregistrare.

1.3 !egislatia R* prevede expres un capital social prevazut pentru lombarduri, in functie de amplasament, si anume daca lombardul este in localitati municipale trebuie sa aiba un capital de cel putin 13???R "'A iar in localitatile rurale de cel putin .3???R "'A. Avind in vedere situatia noastra concreta, lombardul este amplasat in Chisinau, deci este considerat intr#un municipiu, si deci el nu a respectat norma minima a capitalului social cerut, in conditiile valorii curente a R pe piata, avind numai 6, 222R "'A. Astfel in cadrul acestui lombard nu s#au respectat prevederile legii si lui ii pot fi anulate atit faptul inregistrarii cit si actele de constituire si poate fi declarat nul. TEST 28.,atrimoniul pers. >ur. Cu scop lucrativ

57

1.1 %rin patrimoniu, in sens juridic, se intelege o - talitate de drepturi si obligatii cu caracter economic /Codul civil, irt.165 alin./l-- pe care societatea comerciala le are in mod distinct si idependent de cele ale altor subiecte de drept, precum si de cele ale persoanelor care o alcatuiesc. Acest sens are o latura activa /drepturile- si o latura pasiva /obligatiile-. "ensul economic al notiunii de patrimoniu include numai o latura activa, adica o totalitate de drepturi /bunuri corporale si incorporale- detinute de societate, fiind utilizat mult mai frecvent. Distinctia dintre ambele sensuri este evidenta. %rin urmare, la iplicarea dispozitiilor legale trebuie identificat sensul adecvat. > confuzie comite insusi legiuitorul in definitia persoanei juridice, date la art. 33 din Codul civil. 8ste o imprecizie, care consta in dubla utilizare a ,ermenului patrimoniu in diferite sensuri. Indic$nd ca persoana juridica ire un patrimoniu distinct, legiuitorul evidentiaza un element mdispensabil al subiectului de drept. in acest sens, juridic, patrimoniul fiind o totalitate de drepturi si obligatii cu caracter economic, este indicata at$t latura activa, c$t si latura pasiva. Afirmatia ca persoana uridica ar raspunde pentru obligatiile sale cu acest patrimoniu este ,ncorecta, deoarece nu se poate ca un subiect de drept sa raspunda cu italitatea de drepturi si obligatii pentru obligatiile sale. %ersoana raspunde cu toate drepturile sale /totalitate de bunuri corporale si Qncorporale- pentru obligatiile asumate. 'tilizarea acestui termen cisemantic in definitia legala nu este justificata din cauza confuziei pe care o provoaca. %atrimoniul societatii comerciale este suportul material care ofera acesteia posibilitatea realizarii scopului pentru care a fost infiintata, permit$ndu#i sa participe in nume propriu la raporturile juridice si sa#si asume drepturile si obligatiile pe care aceasta participare le presupune54.. +oate bunurile societatii comerciale fac parte componenta din patrimoniul /activul- ei. Initial, acesta se constituie din bunurile transmise cu titlu de aport la capitalul social, supliment$ndu#se cu bunurile dob$ndite de societate in procesul activitatii. 1.2 Componenta patrimoniului. in activul patrimoniului pot fi cvidentiate urmatoarele bunuri, Bunurile corporale, care au o existenta materiala, fiind perceptibile simturilor omului /o casa, o cantitate de alimente, un autoturism, un animal de tractiune- 542. %otrivit Codului civil, bunuri corporale sunt lucrurile, adica obiectele lumii inconjuratoare, in raport cu care pot exista drepturi si obligatii civile /art.163-. Bunurile incorporale, care au o existenta abstracta, ideala, ele fiind percepute cu Sochii mintiiS. Astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale, cum ar fi dreptul intreprinzatorului asupra denumirii de firma, asupra marcii de productie sau de serviciu, drepturile de autor etc. Bunurile mobile, care se pot misca dintr#un loc in altul, fie prin forta proprie, fie cu ajutorul energiei straine /o masa, un televizor, un autoturism, o carte- fara asi pierde forma sau valoarea economica. in aceast$ categorie intra banii si h$rtiile de valoare, orice alt lucru care nu este imobil. Bunurile imobile, care, prin natura lor, au o asezare fixa si nu pot lTi mutate din loc in loc fara a#si pierde valoarea lor economica545. %otrivil art.166 din Codul civil, sunt imobile terenurile, portiunile de subsol, obiectivele acvatice separate, plantatiile prinse de sol prin radacini, cladirile, constructiile si orice alte lucrari legate solid de pam$nt, precum si tot ceea ce, in mod natural sau artificial, este incorporat durabil in acesta. Calitatea de imobil o pastreaza si acele materiale care, fiind separate provizoriu de un teren, sunt destinate reamplasarii in alt loc. %rin lege pot fi considerate imobile si alte bunuri. Din activul patrimoniului societatii comerciale poate face parte sl intreprinderea ca un complex patrimonial unic. )otiunea de intreprindere are doua sensuri, unul juridic # ca subiect de drepf 54T. inclusiv ca societate
58

comerciala, si altul economic # ca un complo patrimonial unic. Desi, in unele cazuri, o notiune bisemantica poate provoca unele confuzii, excluderea unui sens sau a celuilalt din circuil duce la alte deficiente. Important este ca persoana care aplica legea sU aiba dexteritatea profesionala de a deslusi sensul pe care legiuitorul .#a incorporat in norma respectiva544. %rin intreprindere#obiect de drept trebuie inteles un bun complex ce cuprinde un ansamblu de bunuri corporale si incorporale, mobile si imobile. Acest ansamblu de bunuri asigura intreprinzatorului, inclusiv societatii comerciale, unirea factorilor de productie /mijloacele de productie, capitalul si forta de munca- astfel inc$t, in urma interactiunii lor, sa apara marfuri, lucrari si servicii. 8xemplu de intreprindere complex patrimonial unic pot servi fabricile /de conserve, de vin, de iricotaje, de ciment etc-, uzinele /de masini#unelte, de tractoare-, atelierele de reparatii, restaurantele, hotelurile etc. In acest sens, intreprinderea apare ca un bun material deosebit cu insusiri specifice, a- este destinat activitatii de intreprinzator si apartine, de regula, i ntreprinzatorului b-este distinct de alte bunuri ce apartin aceleiasi persoane c-este un complex patrimonial unic, care nu reprezinta un ansamblu de lucruri separate, ci un bun complex neconsumptibil540, destinat sa asigure unei activitati un proces unic. 'n subiect de drept, intreprinzator persoana fizica ori societate comerciala, poate avea in proprietate una sau mai multe intreprinderi#complexe patrimoniale. > societate comerciala poate detine in proprietate o fabrica de vin, o moara si un atelier de reparatie a automobilelor 546. > fabrica de incaltaminte si o fabrica de mobila se pot afla concomitent si in proprietatea unui intreprinzator persoana fizica, si in proprietatea unei societati comerciale. > fabrica de vin, ca bun complex, poate fi in coproprietatea a doua sau mai multe societati comerciale. %otrivit art.6.0 din Codul civil, proprietarul unei intreprinderi#complex patrimonial poate sa#si realizeze dreptul de dispozitie asupra ei instrain$nd#o prin act de v$nzare#cumparare. De altfel, fiind un bun, intreprinderea poate fi instrainata sau data in posesiune si prin alte acte juridice, schimb, act de societate, arenda, ipoteca etc. intreprinderea poate fi transmisa si prin succesiune. in caz de instrainare a intreprinderii in stare functionala, in care procesul de productie a marfurilor sau de prestare a serviciilor continua, poate sa apara si problema salariatilor. Desi pretul intreprinderii poate fi influentat de acest factor, forta de munca nu poate fi inclusa in componenta ei ca valoare. )u consideram ca intreprinderea ar putea incorpora si obligatii. !egiuitorul stabileste ca intreprinderea este un complex patrimonial, adica un ansamblu de bunuri, o parte a activului societ$tii. >bligatiile /datoriile- insa nu pot fi incluse in activ, deoarece ele sunt prin excelenta pasive si nu pot face parte din bunuri. 6unurile incorporale ocupa in activul patrimoniului un loc deosebit. 8le au o reglementare specifica, iar succesul ori insuccesul intreprinzatorului depinde in mare masura si de ele. Aceste bunuri explica at$t diferentele care exista in situarea pe piata a unei firme consolidate, cu o anumita vechime, fata de o firma in curs de instalare, cit si eficienta, diferita, inregistrata de firme cu vechime si dotari materiale comparabile. &actorul care produce diferenta de profit consta tocmai in calitatea diferita a elementelor incorporale ale fondului de comert. Acestea concura la formarea retelei de relatii si parteneri, a clientelei, a reputatiei si creditului in afaceri prin contributia calitatilor comerciantului, calitatea marfurilor, lucrarilor sau serviciilor oferite, amplasamentul stabilimentului, firma si marfurile utilizate etc. Ca urmare, acestc elemente incorporale au o pondere insemnata in valoarea economica a societatii comerciale sau a unei parti din ea504.

59

"unt bunuri incorporale, dreptul asupra denumirii de firma, dreptul asupra emblemei, dreptul de autor, drepturile asupra marcii, drepturilc asupra modelelor industriale, clientela, vadul comercial500 etc.

TEST 3:. 'ajorarea Capital Social al SR* 1.1 ormele de majorare a Capitalului Social sunt4 a- marirea proportionala a partilor sociale din contul beneficiului net al societatii sau din mijloacele capitalului derezerva $- varsarea aporturilor suplimentare de catre asociati si<sau de catre tertii care au devenit asociati. 1.2 *ajorarea C" din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social, concomitent si cresterea valorii partipaciunilor fiecarui asociat. > crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul reevaluarii unor tipuri de active ale societatii/a activelor imobile- . in aceste cazuri partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturi

60

noi aporturi# acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa#si mentina influenta in societate, dar si de terti. C" se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti.. 1.3 Inregistrarea modificarilor actului de constituire a societatii in Registrul de stat al intreprinderilor si organizatiilor in cazul majorarii capitalului social se efectueaza dupa varsarea efectiva a aporturilor si includerea acestora in bilantul societatii. !a inregistrarea de stat se va face dovada varsarii aporturilor.

TEST 31. Reducerea Capitalului Social al SR* 1.1 formele de reducere a Capitalului Social al SR* sunt4 a-reducerea proportionala a valorii nominale a tuturor partilor sociale $- stingerea partilor sociale dobindite de societate. 1.2 Reducerea prin impartirea afectiva a unor active# in cazul cind org suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea Capitalului "ocial si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa inform creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CI"/camera inregistrarii de stat- actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care societatea activeaza inefficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii Capitalului "ocial, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a Capitalului "ocial fie reducerea Capitalului "ocial pina la nivelul activelor nete. 1.3 CI"/camera inregistrarii de stat- ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea "R! prevede ca societatea este obligate sa reduca Capitalului "ocial daca valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit C" dupa expirarea celui de#al 1 an financiar si a fiecarui an financiar urmator. Adunarea ;enerala e obligate sa decida reducerea Capitaluluo "ocial. Daca, societatea nu va reduce capitalul sau social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului &iscal %rincipal de "tat ea poate fi lichidata prin hotarire judecatoreasca.

61

TEST 32. Constituirea S(

1.1.

Conform codului civil "A este societatea comerciala al carei capital social este divizat in actiuni si ale carei obligatii sint garantate cu patrimoniul societatii. "ocietatea pe actiuni poate fi constituita de una sau de mai multe persoane.Actionarii nu raspund pentru obligatiile societatii. 8i suporta, in limitele participatiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii. Actionarul care nu a varsat in termen aportul subscris raspunde subsidiar pentru obligatiile societatii, in limita partii nevarsate. +ot conform cod civ "A se constituie in baza actului de constituire. Conform art.30 actul de constituire al societatii pe actiuni trebuie sa se indice, a- numele sau denumirea fondatorilor $- cuantumul capitalului social c- numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor clasele de actiuni si numarul de actiuni de fiecare clasa d- marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator f- modul de tinere a registrelor societatii &- ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.

Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societatii pe actiuni *arimea minima a capitalului social al societatii pe actiuni este stabilita prin lege. Capitalul social al societatii pe actiuni se formeaza prin plasarea actiunilor intre actionari si reprezinta valoarea aporturilor in numerar si in natura varsate proportional numarului si valorii actiunilor subscrise. Actiunile emise la constituirea societatii pe actiuni se plaseaza integral intre fondatori. &ondatorii sint obligati sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii pe actiuni daca aportul este in numerar sau in termen de 2? de zile de la inregistrarea de stat daca aportul este in natura. In cazul in care valoarea activelor nete ale societatii pe actiuni, la expirarea a 1 ani financiari consecutivi, s#a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea generala a actionarilor nu a luat nici o hotarire conform legii, societatea se dizolva. 1.2. %rocedura de constituire a "A reglementata de Codul Civil difera de proced de constituire reglem de leagea cu priv la "A prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura de constituire. Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si infiintarea "A nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate intre fondatori,
62

subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea "A poate fi facuta si de o singura pers fizica. "pre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societatii sunt persoanele fizice si juridice care au luat decizia de a o infiinta. &ondatori ai societatii pot fi persoane fizice capabile si persoane juridice din Republica *oldova, din alte state, apatrizi, precum si state straine si organizatii internationale. In calitate de fondatori ai societatilor, in numele Republicii *oldova sau al unitatilor administrativ#teritoriale, apar autoritatile publice determinate de legislatie. Intreprinderile de stat si municipale sint in drept sa fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice. )umarul fondatorilor societatii pe actiuni nu este limitat. "ocietatea poate fi infiintata de un singur fondator /alcatuita dintr#un singur actionar- numai in cazul in care fondatorul /actionarulnu este o alta societate comerciala alcatuita dintr#o singura persoana. &ondatorii sint in drept sa savirseasca numai actiuni ce tin de infiintarea societatii si numai in limitele stabilite de contractul de societate. +ot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin insusire, delapidare sau abuz de serviciu, inselaciune sau abuz de incredere, fals, depozitie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni prevazute de legislatie dar care nu si#au ispasit definitiv pedeapsa. C.civil dupa cum am mentionat, spune ca "A se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este Ccontractul de societateD. Contractul de societate are prioritate fata de statutul societatii pina la inregistrarea ei de stat. 8fectul contractului de societate /declaratiei de constituire a societatii- inceteaza dupa inregistrarea de stat a societatii si executarea de catre fondatori a tuturor obligatiilor lor. Informatiile din documentele de constituire ale societatii nu pot fi obiect al secretului comercial. *odificarile si completarile operate in documentele de constituire ce tin de modificarea datelor de identificare, a denumirii si adresei juridice a societatii se prezinta Comisiei )ationale a %ietei &inanciare, in termen de .3 zile lucratoare de la data Inregistrarii acestor modificari, pentru introducerea lor in Registrul de stat al valorilor mobiliare. In acest scop se vor prezenta urmatoarele acte, a- cererea privind operarea modificarilor in Registrul de stat al valorilor mobiliare b- originalul sau copia autentificata notarial a deciziei Camerei Inregistrarii de "tat privind modificarea documentelor de constituire ale societatii c- originalul /originalele- Certificatului inregistrarii de stat a valorilor mobiliare d- copia dispozitiei de plata pentru achitarea taxei in marimea stabilita de !egea privind Comisia )ationala a %ietei &inanciare. Contractul de societate trebuie sa contina, numele fondatorilor scopul si obiectul activitatii societatii nr de actiuni plasate in infiintarea soc modul si termenele de infiintare marimea capitalului social etc. 1.3. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 2. legii cu priv la "A care spune ca "A poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei "A, de asta a si fost refuzata.

63

TEST 33. Tran!actiile S( cu propriile ;irtii de valoare 1.1. Tran!actiile S( cu propriile ;artii de valoare sunt4 Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor. Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile prevazute de lege. Convertirea este operatiunea de schimbare a unor categorL de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase. Consolidare si fractionarea actiunilor societatii # este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale. 1.2. (c;i!itonarea4 Actiunile plasate de societate se achizitioneaza de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piata secundara. "ocietatea este in drept sa achizitioneze actiunile plasate de ea numai in scopurile prevazute de prezenta lege sau de statutul societatii. Ootarirea de achizitionare de catre societate a actiunilor plasate de ea se ia de, a- adunarea generala a actionarilor, la achizitionarea actiunilor plasate in scopul reducerii capitalului social sau cedarii catre salariatii societatii a unui anumit numar de actiuni proprii $- consiliul societatii, la achizitionarea actiunilor plasate in scopul prevenirii scaderii cursului lor. In hotarirea societatii privind achizitionarea actiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele si numarul lor, pretul de achizitie, forma de plata si termenul in decursul caruia are loc achizitionarea. %retul de achizitie va fi echivalent cu valoarea de piata a actiunilor, iar termenul de achizitie nu va fi mai mic de o luna. "ocietatea este obligata sa

64

aduca la cunostinta fiecarui actionar sau reprezentant legal al acestuia, sau detinator nominal de actiuni propunerea de achizitionare a actiunilor aflate in circulatie ale societatii si<sau sa publice propunerea sa. >rice actionar este in drept sa vinda actiunile care ii apartin, societatea fiind obligata sa le achizitioneze in conditiile anuntate. Daca numarul total de actiuni care figureaza in ofertele actionarilor depaseste numarul de actiuni anuntate pentru achizitionare de catre societate, actiunile se achizitioneaza proportional numarului lor, indicat in fiecare oferta. "ocietatea nu este in drept sa achizitioneze actiuni plasate de ea, .- in decursul unei luni pina la inceputul plasarii actiunilor emisiunii suplimentare, in procesul plasarii acestor actiuni, precum si in decursul unei luni dupa plasarea lor 1- daca, conform ultimului bilant, a- societatea este insolvabila sau achizitionarea actiunilor plasate o va face insolvabila sau b- valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mica in urma achizitionarii actiunilor plasate 2- daca, in urma unei astfel de achizitii, numarul actiunilor de tezaur va depasi limita stabilita la art..2 alin./4-, cu exceptia situatiilor enumerate la alin./2-. @Rascumpararea4 Actiunile plasate de societate se rascumpara de ea la cererea actionarilor in cazurile prevazute de prezenta lege, de legislatia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societatii. "ocietatea va rascumpara in mod obligatoriu actiunile plasate de ea in cazul, a- sosirii termenului de rascumparare a actiunilor, prevazut in statutul societatii sau $- operarii in statutul societatii a unor modificari ce limiteaza drepturile actionarilor sau c- efectuarii de catre societate a unei tranzactii de proportii sau d- reorganizarii societatii, potrivit hotaririi adunarii generale a actionarilor e- neadoptarii, la cererea actionarilor, a hotaririi de conformare a societatii prevederilor art.27 alin./4-. Actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin daca, a- nu i s#a permis, fara temei legal, sa participe la adunarea generala a actionarilor la care s#a luat hotarirea in unul din cazurile prevazute la alin./1- lit.b- # e- sau $- el a votat impotriva adoptarii hotaririi prevazute la alin./1- lit.b-#d- si<sau a votat pentru adoptarea hotaririi prevazute la alin./1- lit.e- si a cerut rascumpararea actiunilor in termenul prevazut la alin./4c- si#a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societatii privind incheierea unei tranzactii de proportii. Rascumpararea actiunilor societatii se efectueaza la pretul lor de piata, daca legislatia nu prevede altfel. +ermenul de depunere de catre actionari a cererilor de rascumparare a actiunilor ce le apartin se stabileste in statutul societatii si va fi de cel putin 1 luni de la data luarii de adunarea generala a actionarilor sau de consiliul societatii a uneia din hotaririle prevazute la alin./1- lit.b- d- +ermenul de achitare a actiunilor nu va depasi 2 luni de la data depunerii cererii de rascumparare.Dreptul de a cere rascumpararea actiunilor ce le apartin il au actionarii inclusi in registrul detinatorilor de valori mobiliare la data luarii uneia din hotaririle prevazute la alin./1- lit.b-# e- Actionarul nu este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor ce ii apartin in cazul in care se ia hotarirea de dizolvare a societatii. 1.3. *iti&iul referitor la rascumparare va fi solutionat in felul urmator4

65

"A :ictoria va fi obligate de a rascumpara actiunile pe care le detine :etrescu deoarece conform legii actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor daca nu I sa permis fara temei legal sa participle la adunarea generala a actionarilor la care sa luat hotarirea de a se fuziona cu "A &avorit. Astfel :etrescu isi va putea intoarce contravaloarea actiunilor sale deoarece "A :ictoria a incalcat prevederile legii referitor la rascumpararea actiunilor care spune ca Cdaca actionarului nu I sa permis sa participle la adunarea generala la care sa luat vreo hotarire de organizare sau fuziune, el e in drept sa ceara rascumparareD.

TEST 3.. Tran!actiile de proportii ale S( 1.1. +ranzactia de proportii este o tranzactie sau citeva tranzactii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, in ceea ce priveste, a- achizitionarea sau instrainarea, gajarea sau luarea de catre societate cu titlu de gaj, darea in arenda, locatiune sau leasing ori darea in folosinta, darea in imprumut /credit-, fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a caror valoare de piata constituie peste 13E din valoarea activelor societatii, conform ultimului bilant sau b- plasarea de catre societate a actiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile in astfel de actiuni, constituind peste 13E din toate actiunile cu drept de vot plasate ale societatii sau c- achizitionarea de catre orice persoana a unui important pachet de actiuni ale societatii. 1.2. +ranzactiile de proportii care au ca obiect procurarea sau instrainarea unor bunuri reprezinta achizitionarea sau instrainarea, gajarea sau luarea de catre societate cu titlu de gaj, darea in arenda, locatiune sau leasing ori darea in folosinta, darea in imprumut /credit-, fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a caror valoare de piata constituie peste 13E din valoarea activelor societatii, conform ultimului bilant. Decizia despre o astfel de tranzactie se adopta de toti membrii ai consiliului societatii daca obiectul tranzactiei sunt bunurile a caror valoare constitue peste 13E darn u m mult de 3?E din valoarea activelor societati. Achizitionarea unui important pachet de actiuni sint actiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societatii, convertibile in asemenea actiuni care constituie peste 13E din totalul actiunilor cu drept de vot plasate ale societatii si aflate in proces de plasare. Aceasta achizitionare poate fi facuta de orice persoana daca aceasta nu contravene legislatiei. Deosebirile din aceste 1 tranzactii de proporti mai reise si din faptul ca prima tranzactie se face mereu la hotarirea adunarii generale a actionarilor si a consiliul societatii care totodata nu este in drept sa adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societatii, pe cind achizitionarea unui pachet important poate fi facut la cererea unei singuri personae sau impreuna cu anumite personae afiliate si acestea se obliga in termen de .? zile calendaristice de la data achizitionarii lui, sa publice o informatie despre aceasta in organul de presa indicat in statutul societatii. > alta deosebire este ca la primul tip de achizitionare daca la luarea deciziei de incheiere a unei tranzactii de proportii consiliul societatii nu a ajuns la unanimitate, el este in drept sa inscrie aceasta chestiune in ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor, pe cind la al doilea tip de tranzactie persoana care doreste sa cumpere actiuni face o oferta publica care se trimite tuturor actionarilor care poseda drept de vot in societate. %returile la acest tip de tranzactii se determina conform legislatiei cu privire la piata valorilor mobiliare.

66

Astfel principala deosebire dintre aceste 1 tranzactii este ca prima nu produce modificari pt "A pe cind cea de a doua poate produce anumite modificari deoarece prin procurarea de actiuni persoana obtine si anumite drepturi asupra societatii si respective poate invoca anumite propuneri de schimbare a statutului societatii. 1.3. Conform legii cu priv la S litigiul va fi solutionat in felul urmator , cererea lui !ucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respective de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respective !ucescu sa adresat din initiative proprie de a anula contractul de gaj prin care "A &intina garanta (CA %rima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj "R! Dern nu va restitui bancii 1mil euro, &intina isi va onora aceasta obligaitie a debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii generale a "A &intina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea o alt effect.

TEST 3/. 'ajorarea capitalului social al S( 1.1. Capitalul social al societatii poate fi marit prin, a- marirea valorii nominale /fixate- a actiunilor plasate si<sau b- plasarea de actiuni ale emisiunii suplimentare. !a majorarea valorii nominale a actiunilor, cota detinatorilor acestora va ramine neschimbata. "urse ale maririi capitalului social pot fi, a- capitalul propriu al societatii in limita partii ce depaseste capitalul ei social si<sau b- aporturile primite de la achizitorii de actiuni. *arirea valorii nominale /fixate- a actiunilor plasate se efectueaza in proportie egala pentru toate actiunile societatii, daca statutul nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau de citeva clase. Capitalul social nu poate fi marit si actiunile nu pot fi emise pina nu vor fi platite integral actiunile din emisia precedenta.

67

%lasarea emisiunii suplimentare este procedura prin care "A emita actiuni in corespundere cu legea si cu statutul societatii cu scopul de a mari capitalul social. 8miterea poate fi de 1 feluri, emisiune inchisa sau publica. 1.2. !arimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului actiunilor actionarilor fara ca cota detinatorilor acestora sa se schimbe. "ursa acestei metode de marire a capitalului social poate fi capitalul propriu al societatii si aporturile primate de alti achizitori de actiuni. *arimea valorii nominale plasate se efectueaza in proportii egale pt toate actiunile societatii daca statutul soc nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau citeva clase. "pre deosebire a marimii valorii nominale a actiunilor procedura de plasare de actiuni ale emisiunii suplimentare este urmatoarea, emiterea suplimentara de actiuni se efectueaza dupa inregistrarea de stat a actiunilor plasate la infiintarea societatii cnditiile emiterii suplimentare de actiuni, inclusiv costul plasarii lor, vor fi aceleasi pentru toti achizitorii de actiuni. Costul plasarii actiunilor de aceeasi clasa va fi nu mai mic decit valoarea nominala sau valoarea fixata a acestora "ocietatea pe actiuni are dreptul sa emita actiuni prin emisiune inchisa sau publica Actiunile emisiunii suplimentare platite in intregime cu activele nete /capitalul propriu- ale societatii se repartizeaza intre actionarii societatii fara plata, in corespundere cu clasele si proportional numarului de actiuni care le apartin Inscrierile in legatura cu emisiunea suplimentara de actiuni se fac in registrul actionarilor in baza Certificatului inregistrarii de stat a valorilor mobiliare si a listei subscriitorilor de actiuni din emisiunea respectiva. TEST 30. Drepturile actionarilor 1.1. Drepturile suplimentare ale actionarilor Actionarii care detin cel putin 3E din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga drepturile prevazute la art.13, au de asemenea dreptul, in modul prevazut de prezenta lege, de alte acte legislative si de statutul societatii, a- sa introduca chestiuni in ordinea de zi a adunarii generale anuale a actionarilor b- sa propuna candidati pentru membrii consiliului societatii si ai comisiei de cenzori d- sa ceara convocarea sedintei extraordinare a consiliului societatii. Actionarii care detin cel putin .?E din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga drepturile prevazute sus au de asemenea dreptul, in modul prevazut de prezenta lege, de alte acte legislative si de statutul societatii, a- sa ceara stabilirea costului plasarii actiunilor societatii, in temeiul raportului organizatiei de audit sau al altei organizatii specializate ce nu este persoana afiliata a societatii b- sa ceara efectuarea de controale extraordinare ale activitatii economico#financiare a societatii c- sa adreseze instantei judecatoresti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societatii de persoanele cu functii de raspundere in urma incalcarii intentionate sau grave de catre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative. Actionarii care detin cel putin 13E din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga drepturile prevazute susau de asemenea dreptul sa ceara convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor in modul stabilit de prezenta lege si de statutul societatii. 1.2."repturile patrimoniale ale actionarilor in cadrul S : Actionarul are dreptul, a- sa participe la adunarile generale ale actionarilor, sa aleaga si sa fie ales in organele de conducere ale

68

societatii b- sa ia cunostinta de materialele pentru ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor c- sa ia cunostinta si sa faca copii de pe documentele societatii, accesul la care este prevazut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societatii d- sa primeasca dividendele anuntate in corespundere cu clasele si proportional numarului de actiuni care ii apartin e- sa instraineze actiunile care ii apartin, sa le puna in gaj sau in administrare fiduciara f- sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin, in cazurile prevazute de prezenta lege sau de statutul societatii g- sa primeasca o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii ei h- sa exercite alte drepturi prevazute de prezenta lege sau de statutul societatii. Actionarul detinator de actiuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor. Actionarii detinatori de actiuni care nu dau dreptul la vot obtin acest drept la adunarea generala a actionarilor cind se iau hotariri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi in cazurile prevazute de prezenta lege sau de statutul societatii. Dreptul la vot, dat de actiunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, daca prezenta lege sau alte acte legislative nu prevad altfel. Actionarul este in drept, in temeiul mandatului sau contractului, sa delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului sau detinatorului nominal de actiuni. Actionarul este in drept sa#l inlocuiasca oricind pe reprezentantul sau ori pe detinatorul nominal de actiuni sau sa#i retraga imputernicirile, daca actele legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel. Actionarul care lucreaza in societate nu are drepturi preferentiale fata de ceilalti actionari. Actionarul nu este in drept sa ceara rascumpararea de catre societate a actiunilor care ii apartin, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societatii. Actionarul nu este in drept sa actioneze in numele societatii sau pe cautiunea ori cu garantia societatii. "repturile asociatului din cadrul S#$: Asociatul beneficiaza de drepturile stabilite de lege si de actul de constituire, inclusiv dreptul, a- de a participa la conducerea societatii in conformitate cu prevederile legii si ale actului de constituire b- de a vota la adunarile generale ale asociatilor c- de a fi informat despre activitatea societatii d- de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societatii e- de a instraina si a dobindi, in conditiile legii, partea sociala f- de a cere dizolvarea societatii g- de a participa la repartizarea beneficiilor h- de a obtine, in caz de lichidare a societatii, valoarea unei parti a patrimoniului acesteia ramas dupa achitarea cu creditorii si cu salariatii sai, proportionala partii sale sociale i- de a cere excluderea asociatului in conformitate cu art.50. Dreptul asociatului la informare, la control si examinare,Administratorul este obligat sa prezinte neintirziat, la cererea oricarui asociat, informatii privind activitatea societatii si sa ii puna la dispozitie registrele contabile si alte documente ale societatii.>rice asociat are dreptul la o copie a bilantului anual.Asociatul are, de asemenea, dreptul

69

sa examineze bilantul anual, luind cunostinta de registrele contabile si de alte documente ale societatii de sine statator sau cu ajutorul unui expert, sa ceara explicatii de la organele societatii dupa prezentarea bilantului anual. 1.3. $itigiul va fi solutionat astfel, instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea tre facuta cu decizia tuturor actionarilor. Respectiv +imizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.

TEST 35. (dunarea &enerala a actionarilor in S( 1.1 Adunarea generala a "A poate fi de 1 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor, a- Adunarea ;enerala ordinara#se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a A; b- Adunarea ;enerala extraordinara# se convoaca ori de cite ori este nevoie. Iar in functie de prezenta sau neprezenta actionarilor, a- cu prezenta actionarilor b-prin corespondenta c- in forma mixta %ormele de tinere: Adunarea generala a actionarilor se tine cu prezenta actionarilor, prin corespondenta sau sub forma mixta. Adunarea generala anuala nu poate fi tinuta prin corespondenta. Adunarea generala ordinara anuala a actionarilor se tine nu mai devreme de o luna si nu mai tirziu de doua luni de la data primirii de catre organul financiar corespunzator a darii de seama anuale a societatii. "ocietatea cu un numar de actionari mai mare de 3??? este obligata sa tina adunari generale regionale daca la doua adunari anterioare n#a fost intrunit cvorumul prevazut de prezenta lege. >rdinea de zi a acestor adunari va fi identica cu ordinea de zi a adunarii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Adunarile generale extraordinare ale actionarilor se tin in temeiul prevazut de lege, de statutul societatii sau de adunarea generala. +ermenul de tinere a adunarii generale extraordinare a actionarilor se stabileste prin decizia consiliului societatii, dar nu poate depasi 2? de zile de la data primirii de catre societate a cererii de a tine o astfel de adunare. 1.& Adunarea generala ordinara a actionarilor se convoaca de organul executiv al societatii in temeiul deciziei consiliului societatii.

70

In cazul in care consiliul societatii nu a asigurat instiintarea actionarilor cu privire la tinerea adunarii generale anuale sau tinerea ei in termenul indicat aceasta se convoaca la decizia organului executiv al societatii. Adunarea generala extraordinara a actionarilor se convoaca de organul executiv al societatii in temeiul deciziei consiliului societatii. Intocmirea ordini de zi# >rdinea de zi a adunarii generale ordinare anuale a actionarilor, lista candidatilor in organele de conducere ale societatii se intocmesc de consiliul societatii, tinindu#se cont, in mod obligatoriu, de cererile actionarilor care detin cel putin 3E din actiunile cu drept de vot ale societatii Chestiunile propuse pentru a fi inscrise in ordinea de zi a adunarii generale anuale a actionarilor vor fi formulate in scris, indicindu#se motivele inscrierii lor, numele si prenumele /denumirile- actionarilor care propun chestiunea, precum si clasele si numarul de actiuni care le apartin. Consiliul societatii nu este in drept sa modifice formularile chestiunilor propuse pentru a fi inscrise in ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor. Consiliul societatii este obligat sa examineze cererile actionarilor primite pina la data de .? ianuarie, sa decida cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface si sa expedieze actionarilor decizia luata cel mai tirziu pina la data de 13 ianuarie a anului urmator celui gestionar. Informarea actionarilor # Informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor cu prezenta acestora, va fi expediata fiecarui actionar, reprezentantului lui legal sau detinatorului nominal de actiuni, sub forma de aviz, pe adresa indicata si la numarul de fax indicat in lista actionarilor care au dreptul sa participe la adunarea generala si<sau va fi publicata in organul de presa indicat in statutul societatii de catre societatile pe actiuni Informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor prin corespondenta sau sub forma mixta, se expediaza fiecarui actionar sau reprezentantului lui legal, sau detinatorului nominal de actiuni sub forma de aviz impreuna cu buletinul de vot si se publica in organul de presa indicat in statutul societatii. Informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor va cuprinde denumirea intreaga si sediul societatii Adunarea generala a actionarilor este prezidata de presedintele consiliului societatii sau de o alta persoana aleasa de adunarea generala. Ootaririle adunarii generale a actionarilor asupra chestiunilor ce tin de competenta sa exclusiva se iau cu doua treimi din voturile reprezentate la adunare, cu exceptia hotaririlor privind alegerea consiliului societatii care se adopta prin vot cumulativ si a hotaririlor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumatate din voturile reprezentate la adunare !a adunarea generala a actionarilor, votarea se face dupa principiul Co actiune cu drept de vot # un votD, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta lege. Daca actionarul a votat impotriva hotaririi luate, el are dreptul sa#si exprime opinia separata care se va anexa la procesul#verbal al adunarii generale a actionarilor sau se va reflecta in el. %rocesul#verbal privind rezultatul votului# Rezultatul votului la adunarea generala a actionarilor se inregistreaza intr#un proces#verbal, care se semneaza de membrii comisiei de numarare a voturilor si de membrii comisiei de cenzori. %rocesul#verbal privind rezultatul votului se anexeaza la procesul#verbal al adunarii generale a

71

actionarilor. Rezultatul votului cu prezenta actionarilor se anunta la adunarea generala a actionarilor. Rezultatul votului prin corespondenta sau sub forma mixta se aduce la cunostinta actionarilor printr#un aviz si<sau prin publicarea informatiei despre rezultatul votului. Ootarirea adunarii generale a actionarilor intra in vigoare la data anuntarii rezultatului votului, daca prezenta lege, alte acte legislative sau hotarirea adunarii generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei in vigoare. %rocesul#verbal al adunarii generale a actionarilor # %rocesul#verbal al adunarii generale a actionarilor se intocmeste in termen de .? zile de la inchiderea adunarii generale, in cel putin doua exemplare. &iecare exemplar al procesului#verbal va fi semnat de presedintele si de secretarul adunarii generale ale caror semnaturi se autentifica de membrii comisiei de cenzori in exercitiu sau de notar. /1- %rocesul#verbal al adunarii generale a actionarilor va cuprinde, a- data, ora si locul tinerii adunarii generale b- numarul total de actiuni cu drept de vot ale societatii c- numarul de voturi care au fost reprezentate la adunarea generala d- numele si prenumele presedintelui si secretarului adunarii generale e- ordinea de zi f- tezele principale ale cuvintarilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor si prenumelor vorbitorilor g- rezultatul votului si hotaririle luate h- anexele la procesul#verbal. 1.3 S'() Ootaririle adunarii generale a actionarilor asupra chestiunilor ce tin de competenta sa exclusiva se iau cu doua treimi din voturile reprezentate la adunare, cu exceptia hotaririlor privind alegerea consiliului societatii care se adopta prin vot cumulativ si a hotaririlor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumatate din voturile reprezentate la adunare. de competenta exclusive a "A tine si modificarea capitalului social adica 1<2 si deci solutia instantei va fi urmatoarea#anularea hotaririi A; a asociatilor deoarece ia nu intruneste nr necesar de voturiM adica trebuie 40 dar ei au adoptat cu 41 TEST 37. Consiliul directorilor S( 1.1 *embrii consiliului societatii se aleg de adunarea generala a actionarilor pe termenul prevazut in statut, dar nu mai mare de 5 ani. Aceleasi persoane pot fi realese un numar nelimitat de ori. !a efectuarea votului cumulativ, fiecare actiune cu drept de vot a societatii va exprima un numar de voturi egal cu numarul total al membrilor consiliului societatii care se aleg. Actionarul este in drept, a- sa dea toate voturile conferite de actiunile sale unui candidat sau b- sa distribuie aceste voturi egal ori in alt mod intre citiva candidati pentru functia de membru al consiliului societatii. In cazul alegerii prin vot cumulativ, se considera alesi in consiliul societatii candidatii care la adunarea generala a actionarilor au intrunit cel mai mare numar de voturi.

72

%rin hotarirea adunarii generale a actionarilor, imputernicirile oricarui membru al consiliului societatii pot inceta inainte de termen. 1.2 >rice tranzactie cu conflict de interese poate fi incheiata sau modificata de societate numai prin decizia consiliului societatii sau prin hotarirea adunarii generale a actionarilor, in modul stabilit de prezenta lege si de statutul societatii. Ootarirea adunarii generale a actionarilor privind incheierea tranzactiilor cu conflict de interese, in conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societatii, se adopta cu majoritatea voturilor din numarul total de voturi ale persoanelor care nu sint interesate in incheierea acestor tranzactii. Daca mai mult de jumatate dintre membrii alesi ai consiliului societatii sint persoane interesate in efectuarea tranzactiei date, aceasta va fi incheiata numai prin hotarirea adunarii generale a actionarilor. Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de a convoca Adunarea ;enerala deoarece nu este majoritatea pers care au interesM si deci hotarirea se va adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de voturi 1.3. Speta Conform legii "A / art 63 alin 1 lit b- se considera persoana interesata persoana care este membru al consiliului si lit g persoana afiliata Madica fiu respective tata si fiuM adica persoana care are interes material ce nu coincid cu interesele societatii<MM art 64 alin 0# Daca consiliului societatii sau adunarii generale a actionarilor nu le erau cunoscute toate circumstantele legate de incheierea tranzactiei cu conflict de interese si<sau aceasta tranzactie a fost incheiata prin incalcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societatii sau adunarea generala este in drept sa ceara conducatorului organului executiv al societatii, a- sa renunte la incheierea unei astfel de tranzactii ori sa o rezilieze sau b- sa asigure, in conditiile legislatiei, repararea de catre persoana interesata a prejudiciului cauzat societatii prin efectuarea acestei tranzactii. Art 64 alin 6# +ranzactiile cu conflict de interese sint valabile pentru persoanele cu care au fost incheiate, daca aceste tranzactii nu au fost reziliate in conditiile alin./0- sau declarate nevalabile in alte temeiuri. Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul societatiiM altfel contractul este nevalabilMM

TEST 38. (ctiunile# valori mo$iliare a S(

73

1.1 conform legii "A #Actiunea este un document, care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal sau care atesta dreptul proprietarului lui /actionarului- de a participa la conducerea societatii, de a primi dividende, precum si o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii acesteia. Drepturile acordate de actiune titularului sunt, #de a participa la conducerea societatii # de a primi dividende #de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii 1.2. clasificarea actiunilor , a- dupa volumul drepturilor incorporate in ele ###actiunea ordinara# confera proprietarului ei dreptul la un vot in adunarea generala a actionarilor, dreptul de a primi o cota#parte din dividende si o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii acesteia. ###preferentiala# da proprietarului ei drepturi /privilegii- suplimentare fata de proprietarul actiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anuntate si la cuantumul dividendelor, precum si la ordinea primirii unei parti din bunurile societatii care se distribuie in cazul lichidarii ei. $- dupa metoda de legitimare a detinatorului ###actiunea la purtator# o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare ###actiune nominative# are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente. c- dupa forma lor de emisiune ### actiune materializata# care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date ### act nematerializata# este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport electronic d- dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor ### act autorizate spre plasare# actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare ### act plasate# cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor e- dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur

74

### act aflate in circulatie# este actiunea plasata ce apartine actionarului societatii. ### act de tezaur# este actiunea plasata a societatii, achizitionata sau rascumparata de ea de la actionarul societatii. f- dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate ###act cu valoare nominala# act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare ###act cu valoare fixate# acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu#se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari. 1.3. Speta .- daca el poate sa voteze la Adunarea ;enerala#V Actiunea preferentiala cu dividende fixate nu da proprietarului ei dreptul la vot in adunarea generala a actionarilor, cu exceptia cazurilor, a- neplatii dividendelor fixate pe actiunile cumulative sau partial cumulative in decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot inceteaza dupa plata in intregime a dividendelor acumulate b- luarii de catre adunarea generala a actionarilor a hotaririi privind modificarea drepturilor proprietarilor de actiuni preferentiale in legatura cu reorganizarea ori lichidarea societatii, cu emiterea suplimentara de actiuni preferentiale de alta clasa care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare fata de proprietarii actiunilor preferentiale plasate, sau din alte motive prevazute de legislatia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societatii. 1- poate sa le instraineze# Daca societatea plaseaza actiuni preferentiale de doua sau mai multe clase, in statutul ei va fi prevazuta ordinea de plata a dividendelor anuntate si a valorii de lichidare a actiunilor preferentiale de fiecare clasa.

TEST .:. 3$li&atiunile# valori mo$iliare a S( 1.1 *bligatiunea este un titlu financiar de imprumut care atesta dreptul detinatorului de obligatiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominala sau valoarea nominala si dobinda aferenta in marimea si in termenele stabilite prin decizia de emitere a obligatiunilor. obligatiunea acorda urmatoarele drepturi: #de a primi de la emitentul ei valoarea nominala # de a primi valoarea nominala si dobinda aferenta in marimea si in termenele stabilite Detinatorii de obligatiuni apar in calitate de creditori ai societatii Detinatorii de obligatiuni au dreptul preferential fata de actionari la primirea unei parti din profitul societatii sub forma de dobinda sau alt profit. +ermenul de circulatie a obligatiunilor va fi de cel putin un an.

75

>bligatiunile se platesc numai cu mijloace banesti. a- actiune#un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal , oblig# titlu financiar de imprumut $- actiune# atesta dreptul de a participa la conducerea societatii, de a primi dividende, oblig- atesta dreptul detinatorului de obligatiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominala sau valoarea nominala si dobinda aferenta in marimea si in termenele stabilite c- actiune apartin la membrii societatii, oblig# dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii d- actiunile reprez o parte din capitalul social iar obligat se emit numai daca aceasta sa decis la A; e-in caz de lichidare a societatii actiunile dau posib de a primi o parte din bunuri a acesteia iar oblig nu dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le#au platit pentru obligatiuni.. 1.3 Speta In cazul acesta detinatorii de obligatiuni au dreptul preferential fata de actionari la primirea unei parti din profitul societatii sub forma de dobinda sau alt profit. Detinatorul de obligatiuni are dreptul sa ceara de la societate rascumpararea obligatiunilor plasate inainte de termenul de scadenta in cazul in care emitentul nu respecta termenul de achitare a dobinzilor aferente. TEST .1. ondul de investitii 1.1. Care sunt tipurile fondului de investitii. In functie de conditiile de plasare si rascumparare a actiunilor proprii,se deosebesc urmatoarele tipuri de fonduri de investitii, mutuale si pe intervale. &ondul de investitii mutual isi plaseaza permanent actiunile, cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului. &ondul de investitii pe intervale isi plaseaza permanent actiunile, cu obligatia de a le rascumpara la cererea actionarului in termenul stabilit de statutul fondului si de prospectul de emisiune a actiunilor fondului, insa nu mai putin de doua ori pe an, la intervale de timp egale. 1.2 +umiti organele de conducere a S . >rganele de conducere ale societatii sint, a- adunarea generala a actionarilor b- consiliul societatii c- organul executiv d- comisia de cenzori. >rganele de conducere ale fondului de investitii sint,
76

1.2.

a- adunarea generala a actionarilor b- consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit in continuare consiliul fondului c- comisia de cenzori. "pre deosebire de Adunarea ;enerala a "ocietatii pe Actiuni , Adunarea ;enerala a &ondului de Investitii are mai putine atributii/ competenta exclusivaAdunarea generala extraordinara a actionarilor fondului de investitii se convoaca in temeiurile stabilite la art.32 alin./2- al !egii privind societatile pe actiuni, precum si la cererea managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului. In componenta comisiei de numarare a voturilor a adunarii generale a actionarilor fondului de investitii, pe linga persoanele mentionate la art.4? alin./1- al !egii privind societatile pe actiuni, nu pot intra, a- persoanele cu functii de raspundere ale managerului fiduciar b- persoanele cu functii de raspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar. "uplimentar la prevederile art.33 din !egea privind societatile pe actiuni, informatia privind tinerea adunarii generale a actionarilor fondului de investitii, cu instiintarea oficiala despre reorganizarea acestuia, in conformitate cu art.2. din prezenta lege, se difuzeaza prin intermediul programelor de radio si televiziune de audienta nationala. Consiliul fondului actioneaza in numele fondului de investitii, in limitele stabilite de !egea privind societatile pe actiuni, de prezenta lege sau de statutul fondului In plus la atributiile stabilite la art.43 alin./2- al !egii privind societatile pe actiuni, de competenta consiliului fondului, daca aceasta este prevazut de statutul fondului sau de hotarirea adunarii generale a actionarilor fondului, tin, a- aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevazute la art.4 alin./.- lit.c- din prezenta lege, precum si a modificarilor acestora b- luarea deciziei privind rezilierea, din initiativa managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului, a contractelor prevazute la art.4 alin./.- lit.c- din prezenta lege. Din componenta consiliului fondului, in afara de persoanele indicate la art.44 alin./3- si art.02 alin./3- ale !egii privind societatile pe actiuni, nu pot face parte, a- persoanele cu functii de raspundere ale managerului fiduciar, depozitarului si auditorului fondului b- persoanele cu functii de raspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar, depozitarului si auditorului fondului

77

c- persoanele fizice care exercita controlul asupra managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului. In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul fondului. 1.3 Speta a- - &ondul de investitii este in drept sa#si investeasca si reinvesteasca mijloacele numai in urmatoarele obiecte, a- valori mobiliare ale altor emitenti b- depozite bancare pe conturi bancare speciale. Alte restrictii asupra activitatii fondului de investitii &ondul de investitii nu are dreptul, a- sa efectueze tranzactii de vinzare#cumparare a valorilor mobiliare asupra carora nu are drept de proprietate b- sa efectueze tranzactii de schimb cu valori mobiliare, exceptind cazurile prevazute de legislatia cu privire la privatizare c- sa efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emitenti d- sa contracteze credite si imprumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale e- sa emita cautiuni si garantii de asigurare a executarii obligatiilor altor persoane f- sa incheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului, membrii consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte decit cele prevazute de prezenta lege. b- &ondul de investitii este obligat sa repartizeze pentru plata dividendelor actionarilor sai cel putin 3? la suta din profitul net.

TEST .2. "ntreprinderea de stat 1.1 "efiniti intreprinderea de stat si numiti caracterele ei ,uridice. "ntreprinderea de stat este o intreprindere al carei capital social apartine in intregime statului. Intreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoana juridica, care, pe baza proprietatii de stat transmise ei in gestiune, desfasoara activitate de intreprinzator.

78

Caracterele4 a- este o %9 constituita de govern sau de autoritatile publice care i#au delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale b-patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului c-are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda.. d-se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege 1.2 a)societatea comerciala Art 2., al/5- ! cu privire la "A. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice. %otrivit Regulamentului "ocietatilor economice pct 5, intreprinderile de stat si societatile pe actiuni in care statul detine de la 2?E din actiuni nu pot participa la fondarea ")C. Din motive de protectie a patrimoniului statului. %entru "C, nu pot fi fondatoare I" in care statul detine 3?E si mai mult din actiuni. b) intreprindere municipala Conform dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o intreprindere municipala il au atat u.a.t. de niv I sate /comune- si orase /municipii- cat si cele de niv II raioane. c)cooperativa &ondatori ai cooperativei de productie pot fi doar pers fiziceW Art 3 ! cu priv la coop de productie. Art 5 ! cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al cooperativei persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator si detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala. 1.3 Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de proprietate. &ondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza prerogativele, , in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in proprietatea statului. !egiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. *anagerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de instrainare. )u cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace circulante, de care I" poate dispune ca si proprietarul.

79

80