Teoria economica a birocratiei Contributii din alte traditii- birocratia era domeniul de studiu al sociologiei si stiintei politice(weber ),in

1968 se publica un articol din perspectiva economica. Modelul economic e bazat pe comportamentul intentionat al individului(nu pt a explica comportamentul) pt a genera ipoteze despre consecintele integrale a interactiunii dintre indivizi in aranjamente institutionale specifice. Ca si in teoria economica conventionala producerea de bunuri si servicii e un efect ,nu scopul principal al participarii individului in economia privata-in public choice deci furnizarea de servicii guvernamentale e un efect al intereselor si constrangerilor votantilor,politicienilor si birocratilor. Ludwig von Mises(Birocratia,1944)-birourile sunt specializate in furnizarea de servicii care nu sunt vandute la preturi per-unitate.Problemele atribuite birocratiei sunt inerente ariei si dimensiunii guvernului. Gordon Tullock-compara biroul cu centrale atomice. Anthony Downs(Inside Bureaucracy,1967)-comportamentul dintre birocrati.Concluzia e ca comportamentul biroului e dependent de motivatia individului specific ce vine spre birou. Caracteristici ale birourilor: 1.Detinatorii si angajatii organizatiei nu isi iau nimic din venituri drept venit personal. -include:toate agentiile guvernamentale, institutii educationale,de sanatate,organizatii religioase,de caritate,sociale -exclude:corporatii,parteneriate,intreprinderi individuale,cooperative,familii,organizatii mutual financiare 2.O parte majora a veniturilor recurente a organizatiei nu vine din vanzarea serviciilor la pret de unitate -include:organizatii non-profit, intreprinderi guvernamentale(electricitate,poduri) 3.birourile sunt organizatii non-profit finantate periodic de granturi -birocratul-seful unui birou cu buget separat, iar birocratia e un set de birouri cu rol similar sau alta caracteristica comuna. Asumtia Niskanen-oportunitatile pt avansarea in cariera sunt limitate exclusiv la serviciul individului. Cadrul teoretic: 1.comportamentul birocratilor e determinat de constrangerile/stimulii specifice birourilor,nu de caracteristicile personale 2.majoritatea birourilor au un monopol de cumparare.cererea pt servicii vine mai degraba de la sponsor decat de la consumatorul de baza. 3.birourile au monopol de vanzare.cererea pt serviciile lor este mare(downward sloping ) chiar daca exista furnizori actuali/potentiali pt aceleasi servicii sau servicii similare.

4.relatia de monopol bilateral dintre birou si sponsor implica shimbul de output promis pe un buget mai degraba decat vanzarea otput-ului la pret de unitate. 5.nu exista echilibru buget-output intre preferintele sponsorului si biroului.avantajul sponsorului e ca are autoritatea de a monitoriza,a aproba bugetul,a schimba sefii.avantajul biroului e ca detine informatiile despre costul real al produsului/serciciului. 6.nici sponsorii nici sefii nu au o miza financiara in rezultatul acestei relatii.efectul e ca rezultatele o sa serveasca interesele birocratului si sponsorului in moduri diferite,dar nu ca si compensatie directa. Alte asumtii: -birocratii actioneaza pt a maximiza bugetul biroului -sponsorii sunt pasivi(adica doar accepta/refuza bugetul fara a monitoriza si evalua) -sponsorii si birocratii negociaza fiecare aspect/posibila combinatie a bugetului si produsului. Implicatiile initiale ale acestui model erau ca bugetul/productia birourilor erau mai mult decat optimalevaloarea marginala a produsului era mai mica decat costul marginal iar birourile isi luau surpulusul/profitul prin extinderea outputului deasupra nivelului optimal. Critici Jean Luc Migue&Gerard Belanger(1974)-birocratii actioneaza pt a maximiza bugetul discretionar(diferenta dintre bugetul total si costul minim de producere a outputului planificat de sponsor).Concluzia e ca bugetul e prea mare, productia prea mica iar ineficienta in producere e normala. Albert Breton&Ronald Wintrobe(1975)-motivatiile pt maximizarea bugetului sunt caracteristice birourilor in care oportunitatile pt avansare sunt limitate doar la aceleasi birouri(military de ex). Ronald Johnson&Gary Libecap(1989)/Robert Young(1991)-prezinta dovezi empirice ca salariile birocratilor sunt slab asociate cu cresterea si nivelul bugetelor birourilor lor.Alte studii empirice demostreaza ca ineficienta in producere e o conditie mai generala decat se spunea in modelul initial. Comportamentul sponsorilor -sponsorul are si autoritatea si oportunitatea de a monitoriza biroul pt a reduce ineficienta produsului birocratic,insa in multe birouri personalul e self-selected ceea ce duce la free-riding in evaluare si nu e in interesul lor sa monitorizeze excesul. -Negocierea bugetului se face in dependenta de nivelul de reversiereverrsion level-un buget mentinut din anii trecuti daca nu se hotaraste schimbarea lui-aceasta practica tot nu elimina excesul daca nivelul de reversie este stabilit la un buget excesiv din anul trecut. -ipoteza inefiicientei a fost demonstrata prin studii empirice, insa competitia in si dintre birouri reduce ineficienta in productie. -comportamentul ineficient este asociat comunitatilor bogate, nivelului scazut de educatie si lipsa competitiei. -o alta ipoteza demonstrata e ca votantii cred ca cheltuielile guvernamentale sunt prea mari.

Schimbari majore din schema initiala: 1.maximizarea bugetului discretionar reprezinta mai bine comportamentul birocratic decat maximizarea bugetului(output-ului) 2.bugetul nivelului reversiv e dependent de institutiile procesului de verificare/analiza a bugetului.In cazul limita nivelul de reversie e acel in care beneficiile sponsorului sunt atit de mici incat sponsorul isi manifesteaza autoritatea pt a schimba sau disciplina biroul.