Sunteți pe pagina 1din 8

Scoala sanitara postliceala Carol Davila

Surse si origini in dezvoltarea sociologiei Romanesti Spiru Haret

Cuprins
Elemente de biografie. Viziunea asupra vietii sociale. Bibliografie.

Scoala sanitara postliceala Carol Davila

Elemente de biografie
Spiru C. Haret (n. 15 februarie 1851, Iai; d. 17 dece brie 1!12, "ucureti# a fost un ate atician ro $n, astrono , peda%o%, refor ator al &nv'' $ntului ro $nesc, inistru ((inistrul Cultelor i Instruciunii )ublice#, acade ician.*ra ar ean de ori%ine. + &nv'at la Doro,oi, Iai, apoi, &n septe brie 18-2 a intrat ca bursier la Cole%iul Sf$ntul Sava din "ucureti, unde a petrecut cinci ani din apte ca intern. Ca profesor, Spiru Haret a predat la .niversitatea din "ucureti, la /acultatea de tiine, secia fi0ico1 ate atici, ecanica raional' , din 1878 p$n' &n 1!12. 3a coala de poduri i osele Haret a fost nu it profesor la anul preparator , pred$nd tri%ono etria, %eo etria analitic', %eo etria ele entar' plan' i &n spaiu i %eo etria descriptiv', p$n' &n 1885. Din 1885 i p$n' &n 1!12 Haret nu a ai predat la coala de poduri i osele dec$t %eo etria analitic'. Haret a predat, de ase enea, ecanica raional' la coala de ofieri de artilerie i %eniu, din 1881 (data &nfiin'rii seciei de artilerie i %eniu# p$n' &n 18!2. )rofesea0' p$n' &n 1!12, c$nd se pensionea0', ba c,iar i dup' aceea, p$n' la oarte, in$nd prele%eri de populari0are la .niversitatea popular'. 4n 1!12 public' (ecanica social', la )aris i "ucureti, utili0$nd pentru pri a oar', ate atica &n e5plicarea i &nele%erea feno enelor sociale. Din 187! se face cunoscut drept 6o al colii6, ur $nd o via' de inspector i de o politic, lucr$nd &n favoarea colii i a educaiei. *l a fost poate cel ai are refor ator al colii ro $neti din secolul al 7I71lea.

Viziunea asupra vietii sociale


8

)ersonalitate co ple5', ate atician, o politic, profesor de voca9ie, refor ator al &nv'9' $ntului ro $nesc la cu p'na dintre secolele al 7I71lea :i al 771lea, Spiru Haret, ; omul colii< cu este &ndeob:ete cunoscut, r' $ne &n via9a cultural' :i &nv'9' $ntul din 9ara noastr' un o providen9ial pentru c' prin refor ele sale a dat o di ensiune european' siste ului educa9ional din =o $nia, conferindu1i o lar%' desc,idere spre valorile :tiin9ei :i te,nicii universale, precu :i spre coordonatele spiritualit'9ii :i tradi9iilor ro $ne:ti.1 )'truns' de un vi%uros pra% atis educa9ional, refor a sa porne:te de la o realitate or%anic' prin care :coala ca institu9ie funda ental' a societ'9ii oderne are enirea de a cultiva :i pro ova prin cultur' aptitudinile oa enilor, pre%'tindu1I pentru via9' prin s'direa unui opti is robust :i a unui od de %$ndire :i ac9iune confor ' cu aspira9iile :i principiile oralei cre:tine, care pot asi%ura de0voltarea inte%ral' :i ec,ilibrat' pornind de la ele entele esen9iale ale naturii u ane> co portarea o ului fa9' de sine, cultivarea respectului fa9' de al9ii :i ridicarea spiritual' la nivelul adev'rurilor eterne> setea de adev'r, fru os :i bine. )este o ?u 'tate de secol, &nv'9' $ntul ro $nesc s1a aflat sub steaua tutelar' a refor ei ; haretiene< prin soliditatea conceptual' :i func9ional' a siste ului preconi0at de acest, conferindu1i structuri fle5ibile :i &nnoiri &n pas cu i perativele a?ore ale societ'9ii.2 Spiru Haret s1a n'scut la Ia:i &n 1851, &n casa co isului Costac,e Haret, personalitate i portant' &n capitala (oldovei, prin cultura :i rela9iile pe care le avea la curtea do neasc'. Clasele pri are le &ncepe la Ia:i, dar le ter in' la "ucure:ti, dup' care ur ea0' liceul :i /acultatea de ate atic' pe care o ter in' cu re0ultate str'lucite &n 1872.8 @i p de doi ani ocup' postul de profesor suplinitor la Se inarul Central din "ucure:ti, dup' care &n 187A, cu spri?inul lui @itu (aiorescu este tri is pentru a1:i continua studiile la )aris.4n 1878 &:i sus9ine e5a enul de doctorat cu o te0' de ecanic' cereasc'> Sur linvariabilit des grands axes des orbites planetaires< care a fost apreciat' elo%ios de c'tre decanul /acult'9ii de stiiin9e din )aris, acesta tri i9$nd o scrisoare de ul9u ire (inisterului Instruc9iunii publice din =o $nia subliniind presta9ia deosebit' a t$n'rului Spiru Haret, pri ul doctor ro $n &n ate atic'.A Dup' &ntoarcerea &n 9ar', este nu it profesor de ecanic' la /acultatea de :tiin9e din "ucure:ti. +cest post ocupat prin concurs l1a p'strat :i l1a onorat &ntrea%a sa via9', ca profesor odel, prele%erile sale fascin$ndu1i pe studen9i prin con9inut :i 'iestrie didactic'. 4n scurt ti p se va i pune ca universitar de referin9', bucur$ndu1se de o are popularitate :i apreciere at$t &n lu ea acade ic', c$t :i din partea or%anelor de stat :i a partidelor politice, ocup$nd pe r$nd de nit'9ile de> inspector :colar %eneral ( 18881188A#; secretar %eneral al (inisterului Instruc9iunii, Cultelor :i +rtelor ( 18851 1888#, :i inistru in acela:i inister ( 18!7118!!#, (1!2111!2A#, (1!2711!12#.5 De ase enea, Spiru Haret :i1a dedicat o bun' parte a vie9ii activit'9ilor politice, ca e bru al )artidului Ba9ional 3iberal :i ai ales restructur'rii :i or%ani0'rii siste ului de &nv'9' $nt &n calitate de inistru de resort.3ucr'rile sale prin care :i1a f'cut cunoscut' concep9ia :tiin9ific' :i peda%o%ic' sunt> ; Sur lCinvariabilitD des %rands a5es des orbites planetaires< (1878#, 7 ;=aport c'tre
A

Scoala sanitara postliceala Carol Davila

(inisterul Instruc9iunii< (188A#, ;C,estiuni de &nv'9' $nt< (18!7#, ; raport c'tre re%e< (1!28#, ; C,estia 9'r'neasc'< ( 1!25#, ; )a%ini de istorie< (1!2-#, ; Ecoala na9ionalist' ; ( 1!27# 4n te0a sa de doctorat, printr1o etod' de &nalt' 9inut' :tiin9ific', a de onstrat stabilitatea siste ului planetar, prin acest' lucrare f'c$ndu1se cunoscut &n lu ea oa enilor de stiin9' din +pusul *uropei.8 Dup' o cercetare continu' la care s1a ad'u%at e5perien9a sa de via9', &n anul 1!12, &n lucrarea ; (ecaniFue sociale< se opre:te intr1o vi0iune ori%inal' asupra vie9ii sociale &n ansa blu :i a le%ilor care %uvernea0' ;esen9a ; acesteia. ; +ceasta lucrare, spune Saret, este o &ncercare de aplicare a etodei :tiin9ifice la studiul proble elor sociale..Noi ne propunems expunem o metod care va permite, credem noi, s se introduc puin cte puin in studiul problemelor sociale, aceast riguro itate a raionamentului, care d aa de strlucite re ultate !n ceea ce numim tiinele exacte"#! Dup' Haret, societatea se pre0int' ca un ec,ilibru instabil al ele entelor co ponente, ec,ilibru care se en9ine prin raporturile de interdependen9' dintre ele entele constitutive :i dintre ea, ca &ntre% :i, ediul &ncon?ur'tor. Cau0ele sau variabilele de care depinde ec,ilibrul social, sunt ultiple, dar dintre acestea un rol deter inant &l au cele < de natur economic, cele de natur intelectual i cele de natur moralC. 4n evolu9ia societ'9ii el consider' c' variabila cu rol de a5i ' &nse n'tate &l are cea intelectual' penru ca aceasta vi0ea0' inteli%en9a u an' cu dou' trepte> edie( pentru ase# :i a5i ' ( pentru elite#. +cetsea pro%resea0' odat' cu evolu9ia %eneral' a societ'9ii :i se pot influen9a, pentru c' elitele contribuie la ridicarea intelectual' a aselor, iar din r$ndul elitelor se nasc %eniile. Concep9ia sa este una ecanicist', cu influen9e ilu iniste, pe care savantul o abordea0' siste ic dup' principiul cau0'1efect.12 G idee i portant' de la care porne:te acesta &n funda entarea %$ndirii sale educa9ionale :i sociolo%ice este cea de civili0a9ie, aceasta repre0ent$nd o proble ' de con:tiin9', &ntruc$t pornind de la fondul instinctual, o ul trebuie s' a?un%' la con:tiin9a de sine, fapt ce presupune o %$ndire intelectual'. (i?locul prin care o ul a?un%e la un nivel de civili0a9ie avansat este triplu :i se asi%ur' prin> :tiin9', cultur' :i :coal'. )rin civili0a9ie societatea se purific' de factorii nocivi :i asi%ur' pro%resul :i bun'starea indivi0ilor. (ecanica social' a lui Haret repre0int' un pas i portant &n de0voltarea sociolo%iei &n pri ul r$nd prin principiile ate atice, care stau la ba0a etodei. *a e5plic' :i unele aspecte ale concep9iei sale de peda%o% :i o de :coal', cu p'r9ile sale po0itive :i li itele inerente ti pului &n care au fost elaborate.11 4n abordarea proble elor :colii, dup' cu reiese din =apoartele c'tre (inisterul Instruc9iunii )ublice :i c'tre re%e, el porne:te de la realit'9ile din societatea ro $neasc', oprindu1se asupra aspectelor ce vi0ea0' :coala :i &nv'9' $ntul. 12 Ca o de :tiin9', prin lucr'rile sale sau ca o politic prin discursurile sale parla entare, rapoarte :i conferin9e, articole &n pres' a privit siste ul educa9ional ca un tot, care se ulea0' pe o realitate social1econo ic' :i politico1cultural' printr1un siste de acte nor ative, care trebuie s' asi%ure resursele ateriale, educatorii, con9inuturile etodolo%ice :i finalitatea &nv'9' $ntului.18 =ecur%$nd la o bo%at' docu entare &n Gccident, Spiru Haret a a?uns la conclu0ia c' &n =o $nia nu este vorba de o a?ustare a realit'9ilor din &nv'9' $nt ci de o reconstuc9ie prin funda entare aunui nou siste
5

educa9ional la nivel na9ional, printr1o refor ' profund' :i func9ional'. Boul edificiu educa9ional a fost conceput pornind de la principii, idei :i obiective abordate &ntr1o concep9ie unitar', ce vi0au &nv'9' $ntul ro $nesc de toate %radele. 1A Cele ai i portante dintre acestea au fost> - *duca9ia &n spiritul unit'9ii culturale a nea ului. Savantul &:i &ndreapt' aten9ia c'tre toate straturile societ'9iii, care trebuie s' beneficie0e de insrtuc9ie :i educa9ie. Sublinia0' in od deosebit ridicarea nivelului de civili0a9ie al 9'r'ni ii :i a celor proveni9i din edii s'race, care nu beneficia0', ca :i cate%oriile suprapuse, de fondurile necesare pentru a1:i tri ite copiii la :coal'.<$xistena unui popor nu este asigurat, icea el, dect atta timp ct toate elementele lui sunt strns unitesu%letul romnesc trebuie s %ie inalienabil <. 4n :coli sublinia0' Spiru Haret trebuie s' ave dasc'li care, ; s sdeasc !n su%letul tinerimii iubirea nermurit de ar i sentimentul solidaritii naionale <.15 4n toate & pre?ur'rile n1a pre%etat s' arate c' a?oritatea popula9iei este for at' din 9'rani :i ace:tia trebuie s' fie lu ina9i prin :coal', otiv pentru care %uvernan9ii au datoria de a se &ndrepta spre satul ro $nesc, pentru a1l scoate din &napoiere :i i%noran9'. 1- )rincipiul educa9iei patriotice pornind de la valorile na9ionale, ?oac' un loc central &n concep9ia peda%o%ic' a lui Spiru Haret. ;&ea dinti datorie<, spune acesta, ;care trece !naintea oricrei alteia, este de a %orma buni ceteni, i cea dinti condiie pentru a %i cineva bun cetean este de a'i iubi ara %r re erve i de a avea !ncredere nemrginit !n viitorul ei<. )entru tre0irea senti entelor patriotice la elevi, arele o de :coal' crede c' li ba ro $n', istoria :i %eo%rafia trebuiesc studiate de c'tre to9i elevii, at$t &n ciclul pri ar c$t :i &n cel %i na0ial. *levii trebuie s' cunoasc' personalit'9ile, arile reali0'ri :i trecutul nea ului pentru a le tre0i senti etul :i dorin9a afir 'rii na9ionale.17 4n aceela:i ti p, ca adept al principiilor de ocratice, este pentru respectarea celorlate na9ionalit'9i pornind de la de0ideratul unit'9ii tuturor cet'9enilor &n cadrul aceleea:i patrii. "inefacerile :colii ale culturii :i ale reli%iei s' fie la &nde $na tuturor cet'9enilor 9'rii, printr1un cadru or%ani0at asi%urat de stat18. - )rincipiul educa9iei realiste :i practice porne:te de la realit'9ile si nevoile sociale ale 9'rii. 4n acest scop, Spiru Haret se va a5a pe dou' le%i votate de )arla ent> cea din 18!8, prin care a refor at &nv'9' $ntul liceal :i le%ea din 18!!, de care este le%at' refor area &nv'9' $ntului profesional. 4n locul liceului clasic unic re0ervat elitelor se vor or%ani0a trei tipuri de licee> clasic, odern, :i real, care dup' spiritul odern al vre ii vor elovua cu re0ultate foarte bune &n deceniile ce vor ur a. 3e%at de inv'9' $ntul pri ar rea:a0' lucrurile pe un nou f'%a:, asi%ur'nd pentru elevi pe l$n%' pre%'tirea teoretic' :i ; o de pregtire pentru viaa rneasc, sub toate mani%estrile ei, i ce mai !nsemnat dintr'!nsele este activitatea agricol" !. + avut preocup'ri constante pentru pre%'tirea cadrelor didactice :i asi%urarea :colilor cu anuale pentru elevi. Str'daniile sale au vi0at :i aspectele le%ate de diversificarea, selec9ia, :i orientarea profesional', stabilind pre%'tirea de &nv'9'tori pentru sate :i institutori pentru ora:e, durata :colilor nor ale fiind la &nceput de A :i apoi de 5 ani.22 4n privin9a inv'9' $ntului profesional, acesta a fost or%ani0at separat pentru eserii :i pentru a%ricultur'. )entru ti purile de atunci, 'surile preconi0ate &n
-

Scoala sanitara postliceala Carol Davila

planul &nv'9' $ntului s1au dovedit salutare at$t pentru sate , c$t :i pe tru ora:e.21. C$t prive:te activit'9ile e5tra:colare, Spiru ,aret a prins pulsul de ersurilor europene, care au cunoscut o adev'rat' epoc' sub aspectul activit'9ilor colaterale :colii din 'rile Scandinave. Dup' odelul nordic a or%ani0at> cursuri cu adul9ii, cercuri culturale, biblioteci populare, publica9ii cu caracter de populari0are, etc. 4n special la sate &nv'9'torii desf':oar' activit'9i cu adul9ii :i tineretul, prin care au revi%orat tradi9ii, au or%ani0at concursuri :i1au ridicat nivelul de cunoa:tere al aselor.22 4nv'9'torii ; haretieni < au f'cut un adev'rat apostolat &n satele din =o $nia, Spiru Haret dovedindu1se sufletul unui o ent unic &n istoria &nv'9' $ntului ro $nesc.28 Spiru Haret r' $ne un ctitor de :coal' :i un desc,i0'tor de dru uri al'turi de H,eor%,e 3a0'r :i H,eor%,e +sac,i, o are fi%ur' a &nv'9' $ntului :i a %$ndirii peda%o%ice ro $ne:ti din epoca odern'. Ecoala ; haretian ; a avut un rol i portant pentru societatea ro aneasc' prin sc,i barea entalit'9ii oa enilor despre educa9ie, adaptarea siste ului educa9ional la cerin9ele vie9ii, for area de educatori :i elite precu :i la propa%area culturii peda%o%ice prin revista de specialitate intitulat' ; (evista general a !nvmntului ;.2A =olul lui Spiru Haret &n de0voltarea &nv'9' $ntului ro $nesc este unul de e5cep9ie, personaliatea sa i pun$ndu1l intre cei ai de sea ' b'rba9i ai na9iunii ro $ne de la sf$r:itul secolului al 7I71lea :i &nceputul celui de al 771lea, c$nd &n cultura noastr' s1a conturat pri a %enera9ie de ari clasici, care au desc,is calea spiritualit'9ii ro $ne:ti spre universalitate.

Spiru Haret (1851 1!1"#

"iblio%rafie ,ttp>IIJJJ.scribd.co I ,ttp>IIro.JiKipedia.or%I