Capitolul 7

Creterea i dezvoltarea plantelor

Autoreglarea creterii i dezvoltrii plantelor

Autoreglarea reprezint totalitatea

sistemelor i mecanismelor care contribuie la meninerea homeostaziei n condiii fluctuante ale mediului i la nivel celular se bazeaz pe interaciunea:
sistemului

genetic; sistemului enzimatic; sistemului membranar.

Interaciunea dintre diferite organe are la baz diferite sisteme sisteme i mecanisme care includ:

reglarea fitohormonal

reglarea trofic

reglarea electrofiziologic

La nivel organismic autoreglatoarea creterii i dezvoltrii este determinat de:

funcional nalt n care se identific cele mai mari concentraii de fitohormoni; fenomenul de polaritate dup structura anatomic, apexul tulpinilor i rdcinilor sunt absolut polare; contururile reglatorii; oscilaiile (ritmicitatea); sistemul de canalizare, care se realizeaz prin intermediul vaselor conductoare.

centrele dominate puncte cu activitatea

Polaritatea

Polaritatea st la baza aciunii reciproce ntre organe i diverse pri ale organismului vegetal, contribuind la autoreglarea proceselor fiziologice i reprezint un rezultat al legturilor corelative interne, bazate pe curenii de substane acropetal i bazipetal. Polaritatea se manifest att n structura morfologic i anatomic, ct i prin diversitatea proprietilor fiziologice ale plantei.

Polaritatea celulelor este determinat de polaritatea macromoleculelor (proteinelor, acizilor nucleici ) din citoplasm, care apare ca rezultat al sarcinilor diferite, compoziiei ionice, pH-ului mediului, influenei cmpului electrostatic etc. La plantele superioare condiiile pentru polarizare, adic pentru formarea axei principale - lstar = rdcin - se creeaz deja n ovar pn la formarea ovulului. Legturile de polaritate ntre organele plantei sunt dinamice i se pot schimba n ontogenez, contribuind la diferenierea morfogenetic i la crearea integritii funcionale n plante.

Un rol important n crearea polaritii la plantele superioare revine fitohormonilor, care creeaz gradieni de concentraie n diverse organe ale plantei. Fitohormonii nu acioneaz nemijlocit asupra curenilor bazipetali i acropetali ai substanelor. Ei duc la intensificarea proceselor de cretere n punctele unde sunt aplicai i astfel se formeaz capacitatea nalt de atragere a substanelor, aceasta contribuind la polarizarea organismului vegetal.