Trasarea diagramelor de eforturi n cazul barelor cotite spaial

1. Ataarea sistemului de axe Se alege o bar pe care se reprezint sistemul de axe, avnd n vedere ca: - axa x s fie paralel cu axa geometric a barei; - regula triedrului drept privind sensurile pozitive ale axelor s fie ndeplinit. Regula triedrului drept

x y

+y

Se aplic sistemul de axe pe urmtoarea bar, concurent cu prima, stfel nct: - axa x s fie paralel cu axa geometric a barei i s indice continuitate a unui sens de parcurs, la trecerea de pe o bar pe alta; - axa normal la planul celor dou bare i conserv orientarea (direcia i sensul); - a treia ax se determin cu regula triedrului drept. 2. Stabilirea conveniei de semne In funcie de sensul de parcurs determinat de axa x, se stabilete convenia de semne corespunztoare: - dac axa x indic un sens pornind din captul liber ctre ncastrare, atunci semnele eforturilor se raporteaz la faa negativ a planului de seciune; - dac axa x indic un sens pornind din ncastrare ctre captul liber, atunci semnele eforturilor se raporteaz la faa pozitiv a planului de seciune. 3. Trasarea diagramelor de momente Mx - moment de torsiune My i Mz - momente ncovoietoare Calculul momentelor se face n puncte, respectiv n fiecare capt de bar i, dac este cazul (fore ntre capetele barei), n punctele de aplicaie ale forelor. Fiecare moment se raporteaz la axa corespunztoare, considernd c sistemul de axe (corespunztor barei curente) are originea n punctul unde se face calculul. Momentul de torsiune, Mx , se reprezint n planul xz al fiecrei bare. Momentele ncovoietoare My i Mz , se reprezint n planele xy i respectiv xz ale fiecrei bare. Intuitiv, momentele ncovoietoare se pot identifica pe fibra ntins a barei.

Not. Regulile prezentate mai sus reprezint o formulare particularizat la problemele expuse n cadrul seminarului. In cazul trasrii diagramelor de eforturi n alte situaii (bare spaiale cu reazeme simple i articulaii, ncrcri cu momente concentrate i sarcini distribuite etc), unele adogiri/modificri sunt necesare.