CUPRINS

Introducere................................................................................................................................................4 Capitoplul 1 Profil geopolitic si geostrategic................................................................................................................6 Capitolul 2 Profil etnic si cultural ...............................................................................................................................7 Capitolul 3 - Scurt istoric 3.1. area Neagr! dup! pr!"u#irea co$unis$ului .................................................................................% area Neagr! .................................................................................................' 3.2. R!&"oiul rece pentru

Capitolul 4. 4.1 area Neagr! ( un pi)ot *n disputa+ ................................................................................................1, 4.2 -)olu.ie ............................................................................................................................................13 Capitolul / Principalii actori ai regiunii /.1. 0ctori na.ionali................................................................................................................................13 /.2. 0ctori interna.ionali.........................................................................................................................16 Capitolul 6. 1endinte in regiune 6.1. 1endin.e geopolitice.........................................................................................................................1% 6.2. 1endin.e geoecono$ice...................................................................................................................1' Capitolul 7. Conclu&ii.............................................................................................................................24 2i"liografie.............................................................................................................................................2/

2,,'

1. Introducere Geopolitica este o #tiin.! politic! ce studia&! i$pactul a#e&!rii #i po&i.ion!rii geografice a unui stat asupra politicii sale e3terne #i interne4 precu$ #i i$pactul factorului spa.ial asupra politicii interna.ionale *n ansa$"lu. 5eopolitica este interesat! de o"iecti)ele ce )i&ea&! cooperarea *n regiune #i destinderea rela.iilor dintre protagoni#ti dar #i utili&area for.ei sau de 6ocurile )iclene pentru c7#tigarea supre$a.iei. -a ur$are#te totalitatea preocup!rilor actorilor pre&en.i pe scena interna.ional! respecti)!4 indiferent dac! este )or"a de deciden.i politici4 diplo$a.i4 $ilitari4 de 8N5-uri sau de opinia pu"lic!4 fiind sensi"il! la ceea ce4 *n planurile protagoni#tilor 4 reflect! eterogenitatea spa.iului4 condi.iile naturale4 istoria4 religia4 di)ersitatea etnic!. 9ire#te c! rela.ia $ediu geografic - politic! s-a i$pus unor strategii sau oa$eni de cultur! *nainte de apari.ia teoriei propriu-&ise. :erder spunea c! ;istoria este geografie n micare. Napoleon re$arca4 la r7ndul s!u4 c! ;politica unui stat st n geografia sa<. =e ase$enea doctrina onroe - 0$erica a$ericanilor - ori cea a ;$isiunii ci)ili&atoare< a 9ran.ei *n 0frica sunt a"ord!ri care i$plic! )i&iuni geografice #i a"ord!ri de factur! geopolitic!. Pute$ noi considera ase$enea po&i.ii ca e3pri$7nd aprecieri de natur! geopolitic!+ Ne*ndoielnic4 nu> -le sunt constatri sugestive care surprind o rela.ie? *n ca&ul nostru cea dintre geografie4 pe de o parte4 #i politic!4 pe de alta. 5eopolitica ia na#tere *n $o$entul *n care apare inten.ia de a e3plica aceast! rela.ie4 de a o *nte$eia din perspecti)! teoretic!. Caracterul doctrinar apare *n $o$entul *n care noua teorie4 surprin&7nd rolul real al $ediului natural *n configurarea politicii4 transfor$! acest ele$ent *n factor explicativ principal4 dac! nu e3clusi)4 negli67nd alte deter$ina.ii4 uneori cel pu.in la fel de i$portante. @nte$eietorul de drept al geopoliticii este suede&ul Rudolf Kjellen4 profesor de #tiin.a statului la Uni)ersitatea suede&! Upsala. -l folose#te ter$enul propriu-&is de geopolitic! *n 1%'' *ntr-o prelegere pu"lic!. Cu)7ntul apare4 dup! aceea4 *ntr-un studiu scris, Introducere la geografia Suediei4 pu"licat la 1',,. Consacrarea ter$enului are loc de a"ia *n 1'164 c7nd A6ellen pu"lic! lucrarea Problemele tiinifice ale rzboiului mondial, *n care pri$ul capitol se intitula ;Pro"le$e geopolitice<. ;De atunci, $!rturise#te A6ellen,denumirea se ntlnete peste tot, cel puin n literatura tiinific! de limb german i scandina"< B*n I. Conea4#eopolitica$ % tiin nou<4 )ol. 5eopolitica4 pag.67C. ;#eopolitica nu este altce"a dect, n mare msur, geoistoria prezentului prin geoistorie trebuind s nelegem atta istorie, romneasc sau oricare alta, ct se poate prin geografie e&plica!$ Pro"le$a loca.iei geopolitice a unui stat tre"uie deter$inat! a)7nd *n )edere? punctele de interes ale $arilor puteri *n &ona anali&at! #i i$pactul ac.iunii lor asupra func.ion!rii acesteiaD ierarEia statelor din &on! #i interesele lorD )alorile culturale #i spirituale predo$inante *n &on!D rela.iile acestor state cu $arile puteriD )i&iunea fiec!rui stat asupra securitatiiD 5eopolitica este #tiin.a despre lupta pentru controlul asupra spa.iului planetar. P*n! nu de$ult4 o"iectul geopoliticii *l constituiau spa.iul terestru4 $ariti$ #i aerian. Progresul teEnico-#tiin.ific din a doua 2

6u$!tate a secolului FF a f!cut ca la aceste spa.ii s! se $ai adauge #i cel cos$ic. =esigur4 $ileniul trei care #i-a luat startul a $ai scEi$"at accentele4 *ns!4 unul dintre o"iectele geopolitice prioritare ale $arilor puteri r!$*ne a fi spa.iul $ariti$. 5eopoliticienii au in)entat ter$ene speciale pentru .!rile lu$ii *n func.ie de faptul dac! au sau nu ie#ire la $are? state encla)i&ate Blipsite co$plet de litoral $ariti$C4 tallasocra.ii B$arile puteri care de.in controlul asupra principalelor c!i $ariti$eC #i tellurocra.ii Bstate preponderent terestreC. G on#trii sacri< ai geopoliticii4 precu$ acHinder4 aEan4 SpIH$an4 :ausEofer #. a.4 au acordat o aten.ie pri$ordial! luptei pentru controlul asupra c!ilor de co$unica.ie $ariti$!. =e aceea#i p!rere s*nt #i o pleiad! *ntreag! de geopoliticieni conte$porani4 printre care se deose"esc? 2r&e&insHi4 Aissinger4 =ugEin4 etc.

Capitolul 1. Profil geopolitic

si

geostrategic

I$agine din satelit a

!rii Negre

area Neagr! BPontus -u3inus *n )ecEile docu$ente cartografice istori-ceC4 este situat! *ntre "locul continental al -uropei centrale #i de Sud4 fapt ce-i confer! atri"utul de $are de tip intercontinental. Prin caracteristicile sale geografice Bsuprafata de 4/1.4', H$J4 )olu$ de ape /37.,,, H$K4 lungi$ea .!r$urilor 4.7', H$4 ad7nci$ea $edie ed 1.22% $4 ad7nci$ea $a3i$! de 2.24/ $C particularit!.ile sale EidrologiceBregi$ul ter$ic #i puternica stratificare4 cre#terea salinitii odatL cu ad7nci$ea4 dina$ica apelor4 particularit!.ile "io-ecologice4etc.C4 area Neagr! polari&ea&! *n 6urul ei pe .!r$urile nordice Ucraina #i Rusia4 *n est 5eorgia4 *n sud 1urcia #i *n )est Ro$7nia #i 2ulgaria4 care *nsu$ea&! circa 6 $ilioane de H$J #i 27/ $ilioane de locuitori. =e ase$enea faptul c! area Neagr!4 prin po&i.ia sa geografic!4 prin istoria &"uciu$at! a teritoriilor ri)erane4 se afl! *ntr-o interferent! co$ple3!4 interferen.a *ntreit! *ntre -uropa Central! #i "alcanic! pe de o parte4 0sia ic! #i 8rientul i6lociu #i 0propiat #i4 *n sf7r#it4 Cauca4 area Caspic!4 #i 0sia Central!. Co$ple3a e)olu.ie isoric! a spa.iului geografic circu$scris !rii Negre4 poate fi etapi&at! *n ur$!toarele sec)ente? - area Neagr!<greceasc!< Bsec. MIII-sec. I i.CEr.CD - area Negr! ;ro$an!< Bsec. I-sec. M d.CEr.CD - area Neagr!<"i&antin!< Bsec. MI-sec. FIICD - area Neagr! ;oto$an!< Bsec. FIII-sec. FMIIICD 3

area Neagr! ;ruso-turc!<B17%'-1'1%CD area Neagr! *n perioada inter"elic!B1'1%-1'4,CD area Neagr! dup! cel de-al doilea r!&"oi $ondialB1'4/-1'%'CD area Neagr! dup! pr!"u#irea co$unis$uluiB1'%'-pre&entC

In pri$!)ara anului 1''64 e3per.ii R0N= Ronald =. 0s$us4 9. StepEen Narra"ee #i Ian 8. Nesser au deli$itat cele dou! arce de cri&! pe continentul european4 care se intersectea&! periculos *n triungEiul descris de 8rientul i6lociu - 2alcani - 1ranscauca&ia. Pri$ul arc di)ide Rusia #i 5er$ania #i porne#te din -uropa de Nord4 a6ung7nd *n 2alcani. Cel de-al doilea OtaieP area editeran!4 pornind din 0frica de Nord4 trec7nd prin 8rientul i6lociu #i a6ung7nd *in S-M 0siei. 2a&inul !rii Negre #i teritoriile de pe litoral do"7ndesc deci o i$portan.! strategic! datorit! po&i.iei lor *n interiorul celor dou! arce. Politica persistent! a N018 #i U- de a construi4 *$preuna cu Rusia #i 8SC- un nou siste$ de securitate institu.ional a redus dra$atic poten.ialul conflictual al celui dint7i arc. 9or$ula folosit! *n acest scop a fost un co$pro$is dificil *ntre interesele N018 #i U-4 interesele de securitate ale Rusiei #i *$potri)irea statelor Central #i -st - -uropene de a de)eni un ta$pon *ntre -st #i Mest4 precu$ #i dorin.a lor clar e3pri$at! de a participa acti) *in e3tinderea spa.iului ci)il #i a &onelor de sta"litate #i securitate ale 8SC- din &ona -uro-0tlantic!-0siatic!. 0ceast! diferen.! funda$ental! *ntre cele dou! arce este co$ponenta cEeie pe care arcul nordic o folose#te *n )ederea neutrali&!rii efectelor noci)e ale celui sudic. 0cesta este a#adar cadrul necesar *n tratarea pro"le$elor din "a&inul !rii Negre. Pe lang! ace#ti factori se face si$.it! #i dorin.a centrelor de putere $ondiale de a inter)eni *n aceast! &on! pe "a&a intereselor geopolitice care e)oluea&! constant. 0ceast! perspecti)! ne d! posi"ilitatea de a e)alua corect rolul "a&inului arii Negre *n procesul sta"ili&!rii #i securi&!rii europene. Capitolul 2. Profil etnic si cultural 2a&inul !rii Negre #i regiunile de litoral au fost de-a lungul )re$ii un punct constant de interac.iune *ntre diferite grupuri etnice4 na.iuni #i ci)ili&a.ii. @n statele transcauca&iene4 precu$ #i *n repu"lica autono$! a Cauca&ului de Nord sunt pre&ente peste 6, de grupuri etnice de origine local!4 pe lang! alte 6, de grupuri etnice care pro)in din afar!. 0daugand Ucraina4 Ro$7nia4 2ulgaria4 1urcia4 5recia #i popula.ia Hurda o".ine$ o perspecti)! de ansa$"lu asupra "oga.iei etnice a acestei regiuni. Structura religioas! este dease$enea foarte eterogen!. Cre#tin 8rtodo3ia este repre&entat! de Rusia4 Ucraina4 Ro$7nia4 2ulgaria4 5recia4 5eorgia #i 0r$enia Bprin 2iserica 5regorian!C. 8 parte din Ucraina precu$ #i o parte $ai $ic! din cei de6a enu$era.i for$ea&! grupul cre#tin catolic4 *n ti$p ce o parte insignifiant! sunt protestan.i. In ceea ce pri)e#te diferen.ele etno-religioase4 se poate spune c! politica anu$itor state *n ceea ce pri)e#te aceast! pro"le$! face ca ele s! degenere&e *n conflicte. =e e3e$plu4 planurile pentru noi rute de transport #i co$unicare repre&int! o op.iune politic! pa#nic!4 descEi&7nd oportunit!.i econo$ice pentru regiune. 0ccentul "ine pus pe pro"le$ele trans na.ionale *n &ona !rii Negre ar putea duce *n cele din ur$! la distrugerea fi3a.iilor na.ionale #i a intoleran.ei religioase. 8 reeditare a liniilor istorice de transport si co$unicare *n &ona -uro 0siatic! Bpe ur$ele Odru$ului $!t!siiPC ar duce la a$eliorarea acestor condi.ii4 *ns! o nou! ri)alitate geopolitic! #i geoecono$ic! s-ar putea propaga la ni)el $ondial. 4

Capitolul 3. Scurt Istoric 3.1 area !eagr dup pr"u#irea co$unis$ului =upa pra"u#irea co$unis$ului4 conte3tual geopolitic ri)eran al !rii Negre cunoa#te noi prefaceri.=e&integrarea URSS B1''2C4 care duce la for$area noilor state independente? oldo)a4 0r$enia4 0&er"aid6an. 0l!turi de noile state Ro$ania #i 2ulgaria4 situatia geopolitic! se scEi$"! funda$entalD"locul $ilitar ;Pactul de la Marso)ia< se autodesfiintea&!4 "locul for$at din 1urcia #i 5recia ra$7ne su)eran4 ca #i tendin.a de e3tindere4 *nt7i prin includerea unor state din -uropa Central!BCeEia4 Polonia4 UngariaC #i altor state *n 2,,4 BRo$7nia4 2ulgaria4 Slo)enia etc.C Conco$itent se produce #i autodi&ol)area C.0.-.R. #i e3tinderea U.-. B$ai *nt7i prin includerea unor state din -uropa Central! #i $ai t7r&iu spre area Neagr!C.=ar4 dup! pr!"u#irea co$unis$ului4 area Neagr! tre"uie s! de)in! un e3e$plu al cooper!rii4 *nlocuind confruntarea dintre 1'4'-1'%'.0stfel4 la ini.iati)e statelor ri)erane *n 1''2 a luat fiin.! Qona de cooperare econi$ic! a !rii Negre4 care reuneste? 0l"ania4 2ulgaria4 5recia4 Ro$7nia4 1urcia4 R. oldo)a4 Rusia4 Ucraina #i trei .!ri cauca&iene B0r$enia4 0&er"aid6an #i 5eorgiaC. Capitolul %. %.1 area !eagr&un pivot 'n disput( Regiunea -3tins! a !rii Negre de)ine una dintre &onele-cEeie ale noii arene de conflictualitate. 0)7nd ca li$it! area Caspica4 regiunea este #i )a fi o i$portant! surs! de petrol #i ga&e naturale. =e ase$enea4 ea constituie un i$portant coridor pentru transporturi4 a)7nd poten.ialul de a lega 0sia Central!4 "ogat! *n resurse de pia.! $ondial! a energiei. 1o.i RactoriiR i$portan.i ai scenei interna.ionale4 printre care Statele Unite ale 0$ericii4 CEina4 Rusia #i Uniunea -uropean!4 folosesc $i6loace diferite de a se po&i.iona strategic *n regiune4 *ns! toate i$part!#esc acelasi scop? de a-#i e3tinde influen.a #i a-#i asigura pre&en.a econo$ica *n regiune. Uniunea -uropean! #i-a "a&at strategia pe a"ordarea Rputerii softR4 care presupune politici de integrare ce au fost de&)oltate *n ti$pul procesului de e3tindere. Pe de alt! parte4 Rusia #i SU0 au folosit $odalit!ti $ai co$petiti)e de a-#i e3ercita influen.a. @ns! diferen.ele de strategie pri)ind Regiunea -3tins! a !rii Negre sunt *ntr-o $ai $ic! $!sura re&ultatele discrepan.elor ideologice4 dec7t re&ultatele intereselor contradictorii ale celor i$plica.i. Uniunea -uropean! este con)ins! de superioritatea istoric! a $odelului s.u politic4 iar acela#i lucru este )ala"il #i *n ca&ul SU0. Cu alte cu)inte4 *n 8ccident e3ist! con)ingerea c! ceea ce este eficient pentru /

-uropa #i pentru SU0 este eficient #i pentru restul lu$ii4 inclusi) pentru Regiunea -3tins! a !rii Negre4 deoarece $odelul occidental este corect - o con)ingere *nt!rit! #i de pra"usirea co$unis$ului so)ietic4 ce a dat liderilor occidentali un senti$ent de triu$f. Politicienii occidentali afir$! *n per$anen.! faptul c! este necesar! a"andonarea $odalit!.ii de g7ndire "a&at! pe c7stigul unei singure p!r.i4 tre"uind adoptat $odelul reciproc a)anta6os. @ns! *n acela#i ti$p4 organi&a.iile regionale de$ocratice4 pe care 8ccidentul le-a *ncura6at *n regiunea !rii Negre *nca de la sf7r#itul anilor O',4 s7nt de fapt "a&ate pe ne)oia de a se creea c!i alternati)e de transport al energiei4 ce ocolesc Rusia. =e ce4 p7n! *n acest $o$ent4 area Neagr! a fost ignorat!+ 9iind locali&at! geografic la intersec.ia spa.iilor de securitate europene euro-asiatice #i ale 8rientului i6lociu4 area Neagr! nu a fost considerat! a fi centrul nici uneia din ele. @n acest sens e3plica.ia occidental! este clar!? ;C7nd a )enit r7ndul -uropei4 prioritatea noastr! au repre&entat-o .!rile care se *ntindeau de la statele "altice p7n! la cele din 2alcanii 8rientali. C7nd a fost )or"a de fosta Uniune So)ietic! ne-a$ concentrat aten.ia asupra reali&!rii unei noi rela.ii de cooperare cu osco)a. Si pe l7ng! conflictul israelianopalestinian4 interesele #i aten.ia din politica noastr! pentru 8rientul i6lociu erau li$itate de regul! la grani.a de sud a 1urciei<. 1otu#i4 ast!&i4 regiunea !rii Negre se afl! *n epicentrul eforturilor occidentale de a-#i proiecta interesele spre Cauca& #i 8rientul i6lociu. Pe $!sur! ce N018 *#i e3tinde atri"u.iile #i se preg!te#te pentru o i$plicare pe ter$en lung *n 0fganistan4 lu7nd *n considerare #i asu$area unor responsa"ilit!.i supli$entare *n IraH4 regiunea !rii Negre *ncepe s! fie pri)it! *ntr-o alt! lu$in!. Punctul de plecare al a"ord!rii occidentale de a&i *n area Neagr! a fost 11 septe$"rie 2,,1 $o$ent care a condus la o $odificare a opticii statelor occidentale fa.! de *ntreaga regiune. Necesitatea cre!rii unei Gspring"oard< pentru co$"aterea teroris$ului isla$ic este *nt!rit! de o serie de factori structurali pre&en.i *n regiunea !rii Negre cu$ sunt? state neconsolidate4 sla"! capacitate ad$inistrati)!4 s!r!cie #i disparit!.i econo$ice4 corup.ie #i cri$! organi&at!. 1otodat!4 l!rgirea N018 B2,,2C #i U- B2,,7C p7n! la grani.ele !rii Negre #i $ai ales aspira.iile glo"ale ale acestor organi&a.ii deter$in! ie#irea !rii Negre din Gconul de u$"r!< al periferiei -uropei #i afir$area unei noi realit!.i geopolitice4 de interfa.! cu alte &one4 0sia Central! #i 8rientul i6lociu. -ste clar c! pro"le$ele cu care se confrunt! regiunea sunt preponderant unele pre-11 septe$"rie 2,,1.Re&ol)area acestor pro"le$e e3ista prin reali&area unui $odel de securitate cooperati)!B8NU4 8SC-4 U-4 N0184 Consiliul de Parteneriat -uro-0tlantic4Parteneriatul pentru Pace 4 Ini.iati)a de Cooperare *n -uropa de Sud--st4 5UU0 4 #i 8rgani&a.ia Cooper!rii -cono$ice la area Neagr!C Pe de alt! parte principala dile$! a strategiilor occidentale se reduce la ar$oni&area intereselor strategice ale Rusiei cu cele ale statelor N018 pre&ente la area Neagr!. %.2 )volu*ie =e-a lungul secolelor4 din punct de )edere geopolitic4 geoecono$ic #i geostrategic4 i$portan.a !rii Negre s-a "a&at *n principal pe rolul pe care regiunea l-a a)ut la intersec.ia dintre fostele puteri #i i$perii 6

Belen4 ro$an4 "i&antin4 oto$an4 rusC. -a a fost si$ultan o punte de leg!tura #i o frontiera4 o &on!-ta$pon #i una de tran&it *ntre Mest #i -st4 *ntre Sud #i Nord. @n plus4 area Neagr! a repre&entat #i repre&int! un punct de legatura pentru circuitele co$erciale #i regiunile "ogate *n resurse energetice. Qona a prosperat cel $ai $ult *n perioadele c7nd nu a fost i&olat! #i s-a aflat ancorat! la co$er.ul $ondial. @n pre&ent4 &ona !rii Negre #i a 2alcanilor parcurge *nca o etap! istoric! caracteri&at! prin despar.irea lung! #i dureroas! de co$unis$ #i de apartenen.! la sfera de influent! so)ietic!4 de tran&i.ie de la o societate #i econo$ie *ncEise spre )alorile de$ocra.iei #i ale econo$iei de piat!. 0cu$4 unele state din regiune se afl! *n pragul integr!rii *n N018 sau ader.rii la U- sau sunt anga6ate *n procesul de *ndeplinire a condi.iilor cerute4 altele au de)enit de6a $e$"re ale acestor organi&a.ii. @n scEi$"4 Rusia *ncearc! s! refaca fostul "loc politico-$ilitar #i econo$ic #i lupt! pe toate planurile pentru a rede)eni un partener i$portant al $arilor puteri ale lu$ii. -)olu.iile din regiunea !rii Negre sunt indisolu"il legate de scEi$"!rile inter)enite4 *n ulti$ii ani4 *n $ediul de securitate din 2alcani4 consider7t *n continuare G"utoiul de pul"ere al -uropei<4 din Cauca&ul de Sud #i din fostele state so)ietice4 scEi$"!ri ce )or fi tratate $ai 6os.

Capitolul + Principalii actori ai regiunii 5.1. Actori naionali Principalii actori na.ionali ai co$ple3ului econo$ic #i de securitate al !rii Negre sunt 9edera.ia Rus! #i Ucraina4 at7t ca e3-co$ponente ale fostului i$periu so)ietic4 c7t #i ca a)7nd rela.ii #i parteneriate speciale cu N018 #i U-4 precu$ #i 1urcia4 ca punte de leg!tura *ntre 2alcani #i 8rientul 0propiat #i i6lociu #i controlor al ie#irii din area Neagr!. Ro$7nia #i 2ulgaria4 piloni #i pro$otori ai )alorilor euroatlantice4 constituie factori sta"ili&atori #i catali&atori ai acordurilor de cooperare regional!. ,edera*ia Rus s-a confruntat *n ulti$ul deceniu cu o cri&! pro)ocat! de pierderea statutului de-a doua superputere $ondial!. Ini.ial4 *n 1'',-1''14 osco)a a pledat pentru un Gdirectorat< al arilor Puteri *n 2alcani #i *n fa)oarea $en.inerii R.S.9. Iugosla)ia. Se lucrase atunci #i la un fel de 0lian.! 2alcanic! su" egida Are$linului agreat!4 pan! la un $o$ent dat4 de Paris #i 2erlin. Cu ti$pul4 conco$itent cu e)olu.iile cri&ei Iugosla)e #i cu i$plicarea serioas! a SU0 *n regiune4 osco)a a renun.at la preten.iile de Eege$onie politic! *n -uropa de Sud--st. 0nali#tii consider! c! Rusia de ast!&i se concentrea&! asupra pro"le$elor restructurarii societ!.ii #i *nt!ririi CSI4 conco$itent cu di)ersificarea parteneriatelor cu SU0 #i U- #i a rela.iilor cu statele din -3tre$ul 8rient. Parteneriatul 9ederatia Rus!-SU0 este perceput la osco)a ca o posi"ilitate de *n.elegere glo"al!4 iar parteneriatul 9ederatia Rus!-N0184 re*nnoit *n $ai 2,,24 pri)e#te te$atica co$"aterii teroris$ului4 cri$inalit!.ii transfrontaliere #i prolifer!rii ar$elor nucleare. Ini.ial4 9ederatia Rus! a pri)it cu ostilitate )!dita integrare a 2alcanilor #i a spatiului 2altica- area Neagra *n structurile euroatlantice. Cu ti$pul4 din 2,,,-2,,14 Mladi$ir Putin #i ecEipa sa au *nteles c! procesele *n curs sunt ire)ersi"ile #i au adoptat o strategie de aco$odare4 su" se$nul prag$atis$ului. 0stfel4 *n condi.iile *n care -uropa de Sud--st e)oluea&!a pe traiectoria integr!rii *n N018 #i U-4 9edera.ia Rus! r!$7ne4 pe $ai departe4 foarte acti)! din punct de )edere cultural #i econo$ic *n 2alcani. @ntre altele4 osco)a s-a str!duit? s! consolide&e rela.iile de ansa$"lu cu U-4 *n siste$ul de la G"loc la "loc<4 proiect f!r! #anse reale de reusit!D s! a$plifice raporturile "ilaterale cu statele din regiune4 f!r! a .ine cont de regle$ent!rile 6uridico-econo$ice ale U-D s! ocupe po&i.ii econo$ice strategice pe pietele est-europene *nainte de integrarea lor *n U- #i N0184 *n principal pe pie.ele de transport4 distri"uire .i prelucrare de petrol 7

.i ga&e naturaleD s!-#i consolide&e influen.a *n Repu"lica oldo)a #i UcrainaD s! specule&e re)endic!rile popula.iei rusofone din Repu"lica oldo)a #i Ucraina etc. 0c.iunile 9edera.iei Ruse se "a&ea&! pe calculul si$plu c! ni$eni nu-i poate contesta *n regiune GEege$onia energetic!<. -craina. cea $ai $are .ar! est-european!4 cu e3cep.ia 9edera.iei Ruse4 are rela.ii speciale cu U- #i N018 #i4 din 2,,34 face parte din Spa.iul Unic -cono$ic4 dar #i din 5UU0 . =in 2,,24 a solicitat aderarea la N018 #i4 *n pre&ent4 particip! cu peste 1/,, $ilitari la ac.iunile de sta"ili&are din IraH. Pe plan intern4 Ucraina se confrunt! cu nu$eroase tensiuni de ordin religios4 iar pe plan e3tern are diferende cu 9edera.ia Rus! pentru Peninsula Cri$eea Bpopula.ie $a6oritar rus!4 autono$! din 1'''C. Co$er.ul e3terior este orientat spre 9edera.ia Rus! #i 8ccident. Aie)ul controlea&! tran&itul de petrol #i ga&e al 9edera.iei Ruse spre 8ccident Bconductele =ru6"a #i 8dessa- 2rodiiC. @n )estul Ucrainei se $anifest! o persistent! influen.! )esteuropean! Bger$an! #i polone&!CD o i$portant! e$igra.ie ucrainean! e3ist! *n U- B5er$aniaC4 SU0 #i Canada. 1radi.ia unor rela.ii de apropiere de 5er$ania a supra)ie.uit regi$ului co$unist4 ca #i ri)alit!.ile cu Polonia #i Rusia pentru controlul tran&itului dintre 2altica #i area Neagra #i dintre R!s!rit #i 8ccident. U#i SU0 sunt interesate de conectarea Ucrainei la structurile cooper!rii *n area Neagr! #i la tran&itul petrolier din Cauca& #i area Caspic!. osco)a nu poate accepta pierderea influen.ei sale asupra Aie)ului4 deoarece la Are$lin supra)ie.uiesc *nc! ra.iona$ente ce confera apropierii Ucrainei de 8ccident se$nifica.ia Ge3cluderii< Rusiei din -uropa. =upa GRe)olu.ia Portocalie< scade pro"a"ilitatea ca Rusia s! influen.e&e politica Ucrainei. /urcia ocup! cea $ai $are parte a 0siei ici #i &ona de sud-est a Peninsulei 2alcanice4 iar teritoriul s!u face legatura *ntre regiunile -uropa de Sud--st4 Cauca&4 0sia Centrala #i 8rientul i6lociu. 0re o po&i.ie strategic! re$arca"il!4 poten.ialul s!u u$an #i cel $ilitar f!c7nd din 1urcia un Gpilon< N018 #i euroatlantic. 5u)ernul $usul$an $oderat se afl! *n ecEili"ru fragil cu ar$ata4 *nsa pe fondul criticilor europene4 ar$ata a per$is instalarea gu)ernului -rdogan. @n calitate de stat candidat la aderarea *n U- Bdin 1'''C4 repu"lica ar tre"ui sa *ndeplineasc! criteriile de la CopenEaga4 care se refer! la de$ocrati&are #i la respectarea drepturilor o$ului. Sta"ilitatea .!rii a *nceput s! depind! tot $ai e)ident de SU04 U-4 9 I4 2anca ondiala - SU0 au acordat pacEetul de a6utorare *n )aloare de % $ld. dolari. Rela.iile solide cu U- #i pre&en.a politico-$ilitara $asi)! a SU0 *n 8rientul 0propiat #i i6lociu garantea&! un $ediu interna.ional fa)ora"il 1urciei. @n 2alcani4 ri)alitatea greco-turc! r!$7ne o pro"le$! persistent!. =iferendul are r!d!cini istorice profunde #i se refer!4 printre altele4 la deli$itarea platoului $ariti$ sau la statutul insulei Cipru4 din editerana de -st. 0d7ncirea unei cooper!ri greco-turce #i a i$plic!rii 1urciei *n procesele integratoare din 2alcani sunt o"ligatorii pentru securitatea rutelor terestre #i na)ale de apro)i&ionare a 8ccidentului cu petrol #i ga&e din 2a&inul Caspic4 IraH #i Iran. 1urcia a recunoscut acedonia #i a de&)oltat rela.ii de cooperare cu acest stat. =e ase$enea4 0nHara s-a i$plicat *n opera.iunile de $en.inere a p!cii *n regiune. Nu *n ulti$ul r7nd4 a sus.inut aderarea Ro$7niei #i a 2ulgariei la N018. =e&acorduri se $anifest! #i *ntre 1urcia #i 9edera.ia Rus! pe te$a ra&"oaielor din Cecenia4 drepturilor $usul$anilor din 9edera.ia Rus! #i a atitudinii osco)ei *n pro"le$a Hurda. 0st!&i4 0nHara *ncura6ea&! $a6oritatea noilor state din spa.iul CSI4 *n scopul consolid!rii independen.ei acestora. Pe plan $ai larg4 1urcia spri6in! econo$ic #i prin asisten.! $ilitar! 0&er"aid6anul #i 5eorgia. Ro$7nia #i 2ulgaria e)oluea&! pe calea de$ocra.iei #i sunt considerate pilonii politicii U- #i N018 *n regiune. Ro$0nia #i-a definit )i&iunea asupra spatiului !rii Negre4 *n Carta 0l"a a Securit!.ii #i 0p!r!rii Na.ionale. 0stfel4 Gspa.iul !rii Negre repre&int! *n acela#i ti$p o oportunitate #i o surs! de risc4 afl7ndu-se la interferen.a a dou! a3e strategice? area Neagr!( area editeran!4 respecti) flancul sudic al N0184 %

&ona de i$portan.! strategic! pentru 0lian.a Nord-0tlantic!4 afectat! *n principal de riscuri transfrontaliereD area Neagr!( Cauca&( area Caspic! ( spa.iu de tran&it pentru resursele energetice ale 0siei Centrale4 influen.at de anu$ite for$e de insta"ilitate su"regional! re)er"er7ndu-se dinspre &ona 0siei Centrale<. Prin ur$are4 Ro$7nia ac.ionea&! #i )-a ac.iona ca un actor i$portant *n sta"ili&area $ediului regional de securitate prin rolul s!u de catali&ator al politicilor de cooperare4 asigurarea unui cli$at de sta"ilitate *n 2alcani #i pro$o)area efectelor po&iti)e ale cooper!rii $ultina.ionale din sud-estul -uropei spre &ona !rii Negre #i Cauca&. Georgia este dependent! de i$porturile de energie. =in 1''/ "eneficia&! de asisten.! a 9 I #i a 2!ncii ondiale. =up! 1''14 au r!$as trupe ruse *n c7te)a "a&e $ilitare4 ca trupe de $en.inere a p!cii *n 0"Ea&ia #i 8setia de Sud ( &one ie#ite de su" autoritatea gu)ernului de la 1"ilisi4 ca #i 0d6aria. @n ciuda conflictelor etnice4 .ara continu! dru$ul c!tre o econo$ie de pia.! real! #i integrare *n institut.ile occidentale4 su" conducerea proa$ericanului iEail SaaHasE)ili. Speran.ele 5eorgiei pe ter$en lung sunt legate de apropierea de N0184 U-4 SU0D de&)oltarea coridorului interna.ional de transport prin porturile 2atu$i #i Poti de la area Neagr!. 5.2. Actori internaionali Cei $ai i$portan.i actori cu )oca.ie glo"al! #i organi&a.ii interna.ionale ce se $anifest! *n &ona 2alcanilor #i a !rii Negre sunt? Statele Unite ale 0$ericii BSU0C4 Uniunea -uropean! BU-C4 8rgani&a.ia 1ratatului 0tlanticului de Nord BN018C4 8rgani&a.ia pentru Securitate #i Cooperare *n -uropa B8SC-C #i Co$unitatea Statelor Independente BCSIC. 0lte institu.ii care actionea&! aici sunt? 5UU0 4 Pactul de Sta"ilitate pentru -uropa de Sud--st4 Procesul de Cooperare a Statelor din Sud--stul -uropei BS--CPC4 Initiati)a de Cooperare *n Sud--stul -uropei BS-CIC #i Conferin.a $ini#trilor ap!r!rii din -uropa de Sud--st BS-= C. S-1 sunt interesate de de$ocrati&area #i sta"ili&area regiunii4 pre#edintele 5eorge T. 2usE fiind un pro$otor fer$ al e3tinderii Gro"uste< a 0lian.ei #i al *nt!ririi flancului sudestic al acesteia. =e altfel4 *nca din 1'''4 SU0 au 6ucat un rol pri$ordial *n proiectarea #i i$ple$entarea unei Gre.ele co$ple3e de securitate #i sta"ilitate< dincolo de )ecEea GCortin! de 9ier<4 fi3at! pe raporturi N0184 N018-PfP4 U-4 8SC- etc. Pe de o parte4 TasEingtonul are acu$ controlul politico-$ilitar regional #i i$pulsionea&! progra$ele de integrare a statelor din spa.iu *n N018 #i U-4 iar pe de alt! parte4 se preocup! indeaproape de consolidarea cooper!rii regionale4 de$ocrati&area societ!.ii4 co$"aterea corup.iei #i a cri$ei organi&ate. 2alcanii #i area Neagr! repre&int! pentru SU0 o &on! cu i$portant! strategic! deose"it! pentru lupta declan#at! contra teroris$ului4 o sta)ila *n calea ele$entelor teroriste #i a altor a$enin.!ri. =e ase$enea4 pro"le$ele energetice repre&int! o prioritate pe agenda gu)ernului a$erican4 de la crearea unui siste$ regional integrat4 la gestionarea )iitoarelor trasee de petrol #i ga&e din Cauca& #i 8rientul 0propiat #i i6lociu. @n plus4 se conturea&! tendin.a de cristali&are a unei asa-nu$ite G&one de influen.!< SU0 *n ta$ponul tradi.ional dintre Rusia #i UB5er$ania4 9ran.aC. In 2,,74 grani.a -niunii )uropene se )a $uta la area Neagr!4 odat! cu integrarea Ro$7niei #i 2ulgariei #i acceptarea candidaturii 1urciei4 cu tendin.e de *nglo"are a Ucrainei #i oldo)ei. 0stfel4 Uniunea )a a)ea de luptat cu nu$eroasele tensiuni #i conflicte4 $ai ales cele din nord-)estul !rii Negre4 dar )a a)ea #i nu$eroase a)anta6e econo$ice4 stiindu-se dependen.a acesteia de i$porturile de petrol. @n 2alcani4 prin preluarea unor $isiuni de $en.inere a p!cii B acedonia4 2osnia-:ertego)inaC4 U- *ncearc! s!-#i for$e&e o ar$at! co$ple$entar! for.elor N018 #i s! $en.in! su" control focarele conflictuale din -uropa.

'

!1/24 alian.! politico-$ilitar! glo"al!4 continu!4 pe de o parte4 a#a-nu$ita politic! de Gindiguire< a 9edera.iei Ruse4 #i pe de alt! parte4 *nt!rirea cooper!rii din Consiliul N018-Rusia. Ro$7nia #i 2ulgaria4 flancul sudic-estic al 0lian.ei4 au constituit o ra$p! de lansare a opera.iunilor din IraH4 ceea ce 6oac! un rol $a6or *n Eot!r7rea SU0 de a$plasare a unor "a&e $ilitare *n &on!. 2SC) se "ucur! de credi"ilitate *n sudul Cauca&ului4 dar nu are puterea #i $i6loacele necesare pentru solu.ionarea $arilor pro"le$e ale regiunii4 ci 6oac! rolul de o"ser)ator. @n )i&iunea osco)ei4 8SC- este o organi&a.ie destinat! pre)enirii conflictelor. CSI nu $ai are aceea#i soliditate ini.ial!4 Ucraina #i Repu"lica oldo)a pri)ind tot $ai insistent spre -uropa. Rusia caut! prin toate $i6loacele politice4 econo$ice #i de alt! natur! s!-#i $en.in! statutul de lider #i s! cree&e un "loc politico$ilitar #i econo$ic4 ce se )rea o continuare a fostei Uniuni So)ietic. Capitolul 3. /endin*e 'n regiune 6.1. Tendine geopolitice @n lu$ina noilor de&)olt!ri ale lu$ii *n care tr!i$4 po&i.ia strategic! a unui stat la area Neagr! de)ine din ce in ce $ai i$portant!. =e la 0lfred 1EaIer aEan4 care consider! st!p7nirea $!rilor o condi.ie pentru o".inerea po&i.iei do$inante4 #i p7n! *n &ilele noastre4 c7nd se consider! c! a#e&area unui stat la litoralul $ariti$ creea&! condi.ii fa)ora"ile pentru de&)oltarea sa #i a &onei adiacente4 &ona $ariti$! a unui stat a a)ut o influen.! co)arsitoare *n e)olu.ia statului respecti). =up! cu$ sus.in #i 0I$eric CEauprade #i 9rancois 1Eual4 G$area prin ea *ns!#i nu poate a)ea o func.iune geopolitic! i$portant! dec7t dac! e3ist! legaturi *ntre cele dou! $aluri<. Intr-ade)!r4 statele ri)erane la area Neagr! BRo$7nia4 Ucraina4 9edera.ia Rus!4 5eorgia4 1urcia #i 2ulgariaC4 nu nu$ai c! cola"orea&! acti) *n do$eniul econo$ic B)e&i 8C- NC4 dar sunt interesate de reali&area unui $ediu de securitate sta"il #i a unui cli$at ecologic s!n!tos. @n regiunea !rii Negre #i 2alcanilor se *nregistrea&a dou! curente contradictorii? includerea statelor acestui spa.iu *n U- #i N018 #i sporirea atracti)it!.ii organi&a.iilor respecti)e4 *ndeose"i *n Repu"lica oldo)a #i UcrainaD efortul 9edera.iei Ruse de a *nglo"a Ucraina #i Repu"lica oldo)a *n "locul s!u politico-$ilitar #i econo$ic4 de a-#i $en.ine un cu)7nt Eot!r7tor *n pro"le$ele G)ecinat!tii i$ediate< #i de a conser)a o pre&en.! $ilitar! se$nificati)! *n 1ransnistria #i area Neagr!. -3tinderea U- constituie o contri"u.ie de sea$! la pacea #i securitatea *n 2alcani4 ca #i l!rgirea N018. =up! intrarea *n )igoare a 1ratatului de la 0$sterda$ B1''7C4 s-au definiti)at principiile #i etapele e3tinderii U-? un pri$ )al a cuprins statele "altice #i cele central-europene4 inclusi) Slo)enia #i CipruD cel de-al doilea )al )a fi alc!tuit din Ro$7nia #i 2ulgaria4 care )or adera *n 2,,7. @n cele din ur$!4 2ru3ellesul )a integra toat! -uropa de Sud--st. 8 situa.ie aparte o are 1urcia4 $e$"r! N0184 care se confrunt! ( dup! aprecierile U- ( cu o serie de pro"le$e de natur! diplo$atic! #i de politic! intern!. 8ricu$4 o Uniune -uropean! ar fi $ult $ai sla"! f!r! 1urcia4 pilon al sta"ilit!.ii #i $oderni&!rii *n 8rientul 0propiat #i i6lociu. =ependen.a energetic! a statelor de la area Neagr! fa)ori&ea&! planurile ruse de recreare a fostului s!u "loc. @ns!4 Rusia tre"uie s! .in! sea$a de faptul c! principalele sale conducte de petrol #i ga&e tran&itea&a Ucraina #i Polonia4 tran&itul de resurse energetice spre 8ccident fiind practic controlat de actori regionali asupra carora osco)a e3ercit! un control nesigur sau un sla" control. @n plus4 tendin.a de cristali&are a unei a#a-nu$ite G&one de influen.!< SU0 *n Gta$ponul< tradi.ional dintre Rusia #i 5er$ania co$plic! ecua.ia

1,

politico-econo$ic! *n &ona 2alcani- area Neagr!. Pute$ aduce *n discu.ie aici #i o serie de organi&a.ii #i tratate4 *ntre.inute de Rusia4 precu$ Co$unitatea Statelor Independente4 1ratatul de Securitate Colecti)! etc. @n afara celor dou! tendin.e $a6ore care se $anifest! *n &on!4 *n ulti$a perioad! au $ai e3istat c7te)a e)eni$ente ce au periclitat4 *ntr-o oarecare $!sura4 sta"ilitatea regiunii. =e e3e$plu4 contro)ersatul canal 2astroe a constituit4 *nainte de alegerile din cele dou! .!ri aflate *n disput!4 Ro$7nia #i Ucraina4 un punct intens de&"!tut de politicieni4 $ass-$edia #i opinia pu"lic!. S-a )or"it despre degradarea ecosiste$ului =eltei =unarii4 1ratatul dintre Ro$7nia #i Ucraina pri)ind regi$ul frontierei de stat ro$7no-ucrainene4 cola"orarea #i asisten.! $utual! *n pro"le$ele de frontier!1,4 despre &onele econo$ice etc. Pro"a"il4 totul a fost nu$ai o cEestiune de sus.inere a po&i.iei *n )ederea c7#tig!rii alegerilor. 0cu$4 pro"le$a se afl! *n Gstand-"I<4 ur$7nd ca U- sau 8NU s! reali&e&e un studiu asupra i$pactului canalului asupra ecosiste$ului din 6ur. 1ot legat de Ucraina4 ca ur$are a contest!rii c7#tig!rii alegerilor de c!tre fostul pri$-$inistru MiHtor IanuHo)ici4 si$pati&an.ii lui MiHtor IuscenHo au $anifestat &ile *n #ir (e3ist7nd la un $o$ent dat pericolul unor gra)e tul"ur!ri sociale. Co$unitatea interna.ional! a recunoscut frauda #i #i-a dat acordul pentru organi&area unui nou scrutin4 astfel *nc7t liderul pro-a$erican IuscenHo a fost ales pre#edinte. 8 alt! pro"le$! o repre&int! a$"iguitatea op.iunii politice a Ucrainei #i Repu"licii oldo)a4 care *nc! nu s-au anga6at decisi) pe dru$ul racord!rii co$plete la )alorile euroatlantice. 3.2. /endin*e geoecono$ice =in punct de )edere al teoriei rela.iilor interna.ionale4 pentru a "eneficia de a)anta6e econo$ice4 statele ri)erane !rii Negre ar tre"ui sa .in! sea$! de ur$atoarele aspecte? - controlul .!r$ului $ariti$ B$!ri$ea fa.adei $ariti$e4 ad7nci$ea senalului na)iga"il ( canalul =un!re- area Neagr!4 Molga4 =onCD - controlul rutelor $ariti$eD - controlul locurilor de trecere $ariti$! Bstr7$torileC ( ca&ul 2osfor #i =ardanele ce fac leg!tura !rii Negre cu area editeran!. =in punct de )edere practic4 statele regiunii !rii Negre #i 2alcanilor depind *n $are $!sur! de asisten.a econo$ic! occidental!4 asisten.! ce este esen.ial! pentru sti$ularea proceselor de prefacere a "a&ei econo$ico-social! a acestor state #i de$ocrati&area lor accentuat!. Peste tot4 *n propor.ii diferite4 se *nregistrea&! o"stacole i$portante? $entalit!.i )ecEiD sla"e tradi.ii de$ocraticeD corup.ieD rela.ii cu organi&a.iile cri$inale interna.ionaleD trafic ilegal de droguri4 ar$e4 Gcarne )ie< cu re.elele din Ucraina4 9edera.ia Rus!4 0sia Central! etc. Referitor la resursele energetice4 statelor regiunii anali&ate depind $a6or4 din punct de )edere energetic4 de li)r!rile de petrol #i ga&e din 9edera.ia Rus!4 )ulnera"ilitate deose"it de i$portant!. 0stfel4 8ccidentul4 cu sus.inerea statelor de pe $alul )estic al !rii Negre4 caut! s! descEid! accesul spre sursele energetice de la area Caspic! #i 8rientul 0propiat #i i6lociu4 ceea ce ar reduce pe ter$en $ediu dependen.a -uropei de -st ( a U- *n general ( de 9edera.ia Rus!. 1otu#i4 participarea co$paniilor ruse B5a&pro$4 NuHoilC la o co$peti.ie econo$ic! regional! este gre)at! de? o"liga.ia ca ele s! respecte regulile U- #i s!-#i li"erali&e&e propria pia.! energetic!D necesitatea $oderni&!rii teEnologiceD costurile ridicate ale transportului pe conducta =ru6"a4 pe calea ferat! sau pe conducta 8dessa-2rodii etc. P7n! la ur$!4 9edera.ia Rus! tre"uie s! accepte parteneriatul occidental #i cooperarea $arilor co$panii transna.ionale #i s! renun.e la rela.iile de pe po&i.ii de for.! cu statele din i$ediata sa )ecin!tate.

11

@n tot acest 6oc4 Ucraina are o po&i.ie a)anta6oas!4 folosind conducta 8dessa-2rodii cu scopul de a o".ine a)anta6e din partea 9edera.iei Ruse #i U-4 transfor$7ndu-se *ntr-un fel de dispecer petrolier regional. Pe de o parte4 9edera.ia Rus! *ncearc! s! "locEe&e accesul petrolului caspic pe aceast! conduct!4 iar pe de alt! parte U- a alocat fonduri pentru prelungirea sa spre 2altica. 1otodata4 de po&i.ia Aie)ului depinde #i transportul pe conductele ce unesc Ucraina de Ro$7nia #i 2ulgaria. Pentru a-#i $en.ine po&i.ia de lider energetic al &onei #i a reduce a)anta6ele de po&i.ie ale Ucrainei4 osco)a st!ruie *n direc.ia proiectelor conductei No)orossisH-2alcanii de -st #i a ga&oductul su"ac)atic din area Neagr!4 cu ter$inalul la Istan"ul. 8 alt! direc.ie de ac.iune a 9edera.iei Ruse o repre&int! Gofensi)a< co$paniilor energetice ruse *n -uropa de -st #i Sud--st4 cu inten.ia de a Gcu$p!ra tot ce se poate cu$p!ra<. Control7nd o serie de co$ple3e $oderne de prelucrare *n str!in!tate4 re.ele de "en&in!rii #i de transporturi de petrol #i ga&e4 ru#sii s-ar putea adapta4 *n afara frontierelor proprii4 la nor$ele U- de acti)itate. Un alt stat esen.ial pentru reali&area proiectelor de transport al petrolului #i ga&elor naturale dinspre area Caspica spre -uropa4 ocolind Rusia4 este 1urcia. 0nHara este interesat! de gestionarea tran&itului de petrol #i ga&e din 8rientul i6lociu4 Cauca& #i area Neagr!. 0stfel4 *ncepand cu 1''44 0nHara a de)enit unul dintre pro$otorii proiectului 2aHu-1"ilisi-CeIEan B21CC4 ca alternati)! la GRuta Nordica<4 propus! de osco)a. Co$peti.ia nu e3clude4 *ns!4 #i cooperarea4 *n anu$ite li$ite. 1urcia i$port! $asi) ga& natural din 9edera.ia Rus!4 de#i *ncearc! s!-#i di)ersifice sursele de apro)i&ionare Bga&oductul GNa"ucco<4 dintre Iran4 2alcani #i -uropa Central!C. Na scurt ti$p dup! inaugurare4 0nHara a intrerupt li)r!rile prin conducta G2lue Strea$<4 pro)oc7nd pierderi co$paniei 5a&pro$ B$artie 2,,3C. Negocierile s-au prelungit p7n! *n noie$"rie4 c7nd 1urcia #i Rusia au *ncEeiat un acord pentru reluarea li)r!rilor. Conductele 2aHu-1"ilisiCeIEan #i 2aHu--r&uru$ )or oferi 1urciei o surs! energetic! alternati)! #i )or spori i$portan.a strategic! a acesteia. 4. Conclu5ii Situa.ia geopolitic! a 2a&inului !rii Negre ra$7ne incert!4 ceea ce face ca4 pri)it! din afara4 aceasta sa par! un fel de Rf7#ie a ni$!nuiR4 a c!rei tras!tur! specific!o constituie Rinsta"ilitatea i$inent!R4 generat! de neconcordan.a de interese #i de starea tot $ai accentuat! de confruntare dintre for.ele interne #i e3terne. 0cest lucru deter$in! o sl!"ire )i&i"il! a acti)is$ului regional al Rusiei #i4 i$plicit4 a influen.ei ei pe fondul consolid!ii po&i.iilor SU0 #i N018. =irec.iile de "a&! ale politicii a$ericane *n regiunea !rii Negre #i a !rii Caspice au fost for$ulate *n declara.ia =eparta$entului de Stat4 difu&at! la su$$itul 8SC- din noie$"rie 1'''4 de la Istan"ul. 0tunci a fost afir$at o"iecti)ul int!ririi po&i.iilor SU0 #i 1urciei *n regiune4*n contrapondere la interesele Rusiei. 0d$inistra.ia 2usE a concentrat toate de$ersurilor *ntreprinse anterior *n cadrul R arelui progra$R de sta"ilire a Runit!.ii regionaleR dupa scEe$a SU0-1urcia- arele Cauca&4 care presupune pro$o)area intereselor na.ionale a$ericane pornind de la pre$isa Rpre&en.ei SU0 *n regiuni de i$portan.! strategic! a lu$iiR.

12

6i"liografie
Redi$ensionari si configurari ale $ediului de securitate regional BQona arii Negre si 2alcaniC -CS.drd. 0le3andra SarcinscEi4 0CS.drd. Cristian 2aEnareanu Cos$in Notrean4 Re)ista ;5eopolitica<4 nr.44 2,,4? ; area Neagra si 6ocul geopolitic< 1eodor P. Si$ion4 Re)ista ;5eopolitica<4 nr.44 2,,4?< area Neagra-repere geopolitice< Costin Ionescu4 Re)ista ;5eopolitica<4 nr./4 2,,/?<5eopolitica Regionala< UUU. europa.acasa.ro UUU. $d.alter$edia.info ro.UiHipedia.org UUU.geopolitica.ro

13