Sunteți pe pagina 1din 4

Tubajul duodenal minutat este o metoda dinamica de explorare a functiei sfincterului Oddi .

Prin aceasta metoda se urmareste debitul biliar notand din 5 in 5 min reactia bolnavului si caracterele bilei recoltate. Tubajul duodenal minutat are 5 timpi: Timpul 1=colecidian se scurge un amestec debila coledicina suc pancreatic si duodenal in cantitatede 10-15 ml dupa 5 min se introduce 0 ml ulei de masline. Timpul ! =Oddi inc"is=bila apare la min de la introducerea uleiului de masline.

Timpul #=scurgerea bilei $=durea%a # min Timpul =ve%icular= apare bila & durea%a !0-!5 min si se scurg !5 -#0 ml din bila. Timpul5="epatic=incepe cu aparitia bilei ' Tubajul duodenal minutal este folosit foarte rar. (n practica este preferat tubajul duodenal clasic )elt%er-*+on si trei timpi.

III. Exploatarea functionala a pancreasului

,e poate efectua prin metode: -irecte (ndirecte $. )etode directe ,e cercetea%a en%imele .fermentii/ pancreatice in sange0 urina si sucul duodenal. a/ 'ercetarea en%imelor din sange si urina ,e cercetea%a amila%a. Pentru do%area amila%ei din sange se recoltea%a pe nemancate 5-1 ml sange fara anticoagulant. 2aloarea normala a amila%ei este 11 3 #! 4o"lgemut. 'ercetarea este utila in panceatitele acute cand amila%a creste mult0 dar in suferintele pancreatice cronice nu are valoare. Pentru cercetarea amila%ei in urina se trimit la laborator 50 ml urina din prima emisie de dimineata. $mila%uria in pancreatite acute are valori normale !# 3 1 unitati 4o"lgemut. b/ 'ercetarea en%imelor . tripsina lipa%a si amila%a/ in sucul duodenal

5ecoltarea sucului duodenal se face prin tubaj duodenal )ett%er-*+on. Pentru obtinerea unui produs bogat in suc pancreatic recoltarea se face dupa stimularea secretiei pancreatice cu eter. !-# ml/ introdus pe sonda duodenala. )ai recent se folosesc stimulari "ormonale cu secretina si pancreo%imina (.2. -upa evacuarea bilei $ si & se adaptea%a la capatul liber al sondei o seringa si se introduce eterul . !-# ml/. ,e recoltea%a in continuare un suc mai bogat in en%ime pancreatice.. 'ontinutul primei eprubete0 fiind amestecat cu eter0 se arunca0 iar restul se aduna intr-un balon spalat cu apa distilata si uscat. -upa evacuarea bilei $ si & si dupa efectuarea testarii organismului la secretina se injectea%a (.2 secretina 1u67corp. ,e recoltea%a apoi probe de suc pancreatic .din 10 in 10 min/. -aca se foloseste stimularea cu pancreo%imina do%a injectata (.2 este de circa 100 u. Probele sunt trimise la laborator insotite de biletul de trimitere pentru do%area amila%ei .lipi%a si tripsina se do%ea%a mai rar/. &. )etode indirecte O metoda indirecta de explorare a functiei exocrine a pancreasului este examenul materilor fecale. $ceasta se executa dupa ce bolnavul a urmat timp de # %ile dieta ,c"midt,trassburger compusa din 1!5g proteine0!00g "idrati de carbon 0 100g grasimi care pot re%ulta din urmatorul meniu: -dimineata - 500ml lapte 0 paine cu unt sau un ou -pran% 3 1!5g carne toccata .cantarita in stare cruda/ pregatita -supa de carne sau legume -!50g piure de cartofi cu 100ml lapte 0 !0g unt -seara lapte 0 ceai 0 cartofi copti 0 !0g unt sunca *a orele 10 si 18 se mai adauga lapte. (n mod practic acest regim se compune din !00-#00 g cartofi 0 50-10 g unt0 !00g carne si 500-900 ml lapte . $ #-a %i se recoltea%a scaunul 0pt identificarea materilor fecale provenite din acest regim se poate marca inceputul probei administrandu-se o caseta de carbune animal. Pe langa regimul alimentar0 in tot acest timp0 se impune excluderea oricarei medicatii cu influenta asupra materilor fecale. )aterile fecale recoltate se anali%ea%a : macroscopic0 microscopic si c"imic.

Prin examenul macroscopic se poate aprecia: forma0 culoarea0 mirosul0 resturile alimentare nedigerate si produsele patologice . mucus0 puroi0 sange0 para%iti/ (n suferinta pancreatica se constata urmatoarele: cantitatea abundenta0 aspect lucios sticlos0 culoare desc"isa0 fara miros deosebit. :xamenul microscopic vi%ea%a: fibrele muscular0 amidonul0 celulo%a. *a un om cu o digestive normala acestea sunt destul de rare. $paritia acestora intr-o cantitate mai mare pledea%a penrtu unele tulburari de digestive sau de absorbtie sau pentru un tran%it intestinal mai accelerat. ,uferinta pancreatica pune in evident multe grasimi neutre si fibre musculare. :xamenul c"imic : dintre determinarile care se fac in acest scop cele mai des folosite in practica sunt: -eterminarea P;-ului care se efectuea%a cu "artie de turnesol. 5eactia acida caracteri%ea%a procesele de fermentatie. 5eactia alcalina- scaunele de putrefactive0 determinarea "emoragiilor oculte .reactia $dler/.

)ai rar se cercetea%a: $%otul .in pancreatite cornice si enteropatii cornice 0eliminarea a%otului fecal 3creatinina este crescuta/ Pigmentii biliari.lipsa lor coleid /. in scaun pledea%a pentru o oclu%ie completa a canalului

(n suferinta "epatica la examenul c"imic se evidentia%a lipide peste 10-50g 6%i. <ormal cantitatea de lipide nu depaseste 5 g . in ca%ul insuficientei pancreatice 80-90= din grasimile ingerate se regasesc in materile fecale . -easemenea cantitatea de a%ot creste peste #g 6%i din cau%a neutrali%arii substantei probei. $lte metode indirect sunt: :xplorarea cu i%otopi radioactivi in special substante grase marcate cu 1#1 ( care evidentia%a deficite in digestia unor aci%i grasi cu eliminarea lor crescuta in fecale .prin deficit de lipa%a/. ,cintigrafia pancreatica in special in diagnosticul proceselor tumorale pancreatice. $ceste testatri se pot insa executa in laboratorul de radioi%otopi.

IV Explorarea functional a pancreasului endocrine Probele des folosite sunt: -determinarea gluco%ei in sange si urina -determinarea corpilor cetonici in urina

-"iperglicemia provocata Proba "iperglicemiei provocate Prin aceasta proba se pot depista ca%urile latente de diabet. Poate fi efectuata prin administrarea gluco%ei per os sau ( .2. Proba "iperglicemiei provocate prin administrare per os: )ateriale necesare: *a fel ca si pentru recoltarea glicemiei dar se adauga gluco%a. ,e comunica bolnavului cu o %i inainte despre efectuarea probei si este rugat ca a doua %i dimineata sa nu manance . (n dimineata probei este rugat sa urine%e.Tot timpul probei bolnavul va sta in pat. ,e recoltea%a sange pentru determinarea glicemiei . ,e administrea%a per os de regula 100g gluco%a in !50 ml apa sau 1g gluco%a67g corp. ,e repeta recoltarea la o ora si la # ore de la administrarea gluco%ei pentru determinarea glicemiei.*a fiecare recoltare bolnavul va urina pentru determinarea glico%uriei .dupa care se recoltea%a sange din #0 in #0 min timp de !-# ore/. (n mod normal nivelul gluco%ei sangvine creste la scurt timp dupa administrarea gluco%ei dar nu depaseste 190 mg = iar dupa ! ore glicemia revine la valoarea initiala .normala/ datorita stimulari secretiei de insulina. -aca aportul insulinic al individului functionea%a bine la # ore dupa ingerarea gluco%ei 0 glicemia scade sub nivelul normal .se produce insulina in exces/ . Pe durata probei %a"arul nu apare in urina. *a diabetic valorile initiale ale glicemiei dupa ingerarea gluco%ei se ridica la valori mult mai inalte0 care continua sa urce si dupa ! ore. 5evenirea la nivelul initial se face cu intar%iere 0 iar gluco%a apare in urina. Pentru determinarea "iperglicemiei provocate prin administrarea pe cale intravenoasa. Pregatirea bolnavului este acceasi . ,e administre%a bolnavului gluco%a 50= socotind 00#0 g gluco%a 67g corp . ,e recoltea%a sange din 15 in 15 min timp de o ora . (n acest ca% 0 in mod normal nivelul maxim al glicemiei se va atinge la 15 min iar la 10 min revine la valoarea initiala.