MERCANTILISMUL

Scurta introducere: Schimburi de marfuri intre tari au existat inca din antichitaea, ele desfasurandu se fie !e cai rutiere, drumul matasii,drumul ceaiului, fie !e cai maritime, !racticate de "reci, fenicieni, romani si fara a ocu!a o !ondere insemnata in ansamblul economiei# Ni$elul de de%$oltare al fortelor !roducti$e, relati$e redus !ana in secolele &I' &', im!une ca dominant a $ietii economice "os!odaria naturala si im!licit autoconsumul# (e masura de%$oltarii ca!acitatilor de !roductie intr o serie de tari, indeosebi in unele dintre cele euro!ene, se am!lifica dimensiunile si frec$enta schimburilor comerciale, atat interne, cat si externe, si, in acelasi tim!, ince!e sa se conture%e, in secolele &' &'I, o di$i%iune a muncii intre tari# Ca urmare a acestui fa!t, confirmat odata cu desco!eririle "eo"rafice)care de$in ma*ore ince!and cu secolul al &' lea+, si cu contextul !olitic si chiar militar, schimburile economice internationale cresc cantitati$ si se di$ersifica, de!asind cadrul strict al comertului, asu!ra lor !unandu si am!renta nu numai factori economici, ci si extraeconomici# Ca forme esentiale de !racticare a comertului international se distin" tar"uri mari, burse de marfuri si $alori, dar si com!anii comerciale !ri$ile"iate# Conce!tul de mercantilism: Comertul a$ea ne$oie de re"uli de desfasurare care sa com!lete%e aceste mecanisme !ractice, iar in acest mod a a!arut mercantilismul, o !olitica economica dominanta# (rimele idei mercantiliste au a!arut la sfarsitul secolului &' in Italia# Acest termen are o dubla semnificatie# (e de o !arte, el indica un ansamblu coerent de idei !ri$ind natura a$utiei )bo"atiei+ indi$iduale si sociale )nationale+ si caile s!oririi ei, adica re!re%inta "indire economica, mai ales o doctrina economica# (e de alta !arte, termenul res!ecti$ arata un ansamblu de masuri !ractice care trebuie ado!tate !entru atin"erea sco!ului economic urmarit, adica indica o !olitica economica interna si externa ada!tata acelei doctrine# ,in !unct de $edere semantic, termenul de mercantilism deri$a din cu$intele italienesti mercato )!iata+, mercante )ne"ustor+ si mercantile )le"at de cisti"ul banesc+# Termenul a fost folosit cu !recadere de criticii din secolele &' &'II care s au ocu!at de caile s!oririi a$utiei statelor nationale ce se constituiau !e atunci, deci la mult tim! du!a "ene%a acestei literaturi atit de di$erse in forma, dar subordonata cisti"ului din afaceri,

mai ales din comert si con$in"erii ca s!orirea acestuia de!inde foarte mult de s!ri*inul dat de stat oamenilor de afaceri# ,octrina mercantilista, !rima doctrina economica moderna relati$e coerenta, alcatuita din idei si !olitici economice, care s au conturat in !erioada descom!unerii feudalismului, in lu!ta cu scolastica si do"matismul medie$al, cunoaste in Euro!a o mare ras!andire intre sfarsitul secolului al &' lea si ince!utul secolului al &'II lea# Cei mai de seama re!re%entanti ai ei au fost -illiam Stafford si Thomas Mun in An"lia, Antoine de Montchrestien si .ean /a!tiste Colbert in 0ranta, 1io$anni /otero si Antonio Serra in Italia, iar 2rti% in S!ania, care sustineau dre!t cale de intarire economica a statelor nationale de%$oltarea comertului exterior si im!licit a industriei nationale si a na$i"atiei maritime nationale #Cu toate deosebirile !e care le a cunoscut aceasta doctrina de la o tara la alta sau de la un autor la altul, ea contine in esenta !rinci!ii si idei comune, intre care: bo"atia in forma ideala 3 este constituita, in !rinci!al, sau du!a !arerea unor mercantilisti, exclusi$ din lin"ouri si monede de metale !retioase)aur si ar"int+4 bo"atia se obtine in sfera circulatiei marfurilor, res!ecti$ a comertului exterior4 sco!ul acti$itatii economice a statului este mentinerea si atra"erea in "ranitele nationale a unor cantitati cat mai mari de metale !retioase si monede din acestea, el a$and dre!tul si datoria sa !ractice o !olitica adec$ata !entru atin"erea obiecti$ului res!ecti$# S!re deosebire de s!iritul de modaratie care a caracteri%at "indirea economica a scolasticilor din e$ul mediu, "indirea economica laica a mercantilistilor din e!oca moderna este construita !e ba%a con$in"erii des!re rolul stimulator al cisti"ului banesc !entru acti$itatea economica, !e !reocu!area de a s!ori acest cisti" fara a i fixa anumite limite, !recum si de a intari economia nationala si de a s!ori bo"atia ne"ustorilor din fiecare tara, indiferent de consecintele ei asu!ra altor state si oameni de afaceri# Termenul folosit in 1ermania !entru a desemna aceasta doctrina economica a fost 5cameralism5, de la 56amera5, cu$int care indica locul de !astrare a te%aurului statului res!ecit$#

0undamentele doctrinei economice mercantiliste: Trei idei mai im!ortante caracteri%ea%a esenta doctrinei economice mercantiliste si anume: conce!tia des!re bo"atie sau a$utie )indi$iduala si nationala+, conce!tia des!re ori"inea si rolul !rofitului, !recum si des!re bani si relatia lor cu !rodusele aduse !e !iata s!re $in%are# 0orma ideala a bo"atiei consta in bani, res!ecti$ in metalele !retioase din care erau confectionati acestia# S!orirea bo"atiei sub aceasta forma a fost considerata de ei !reocu!area centrala atit !entru indi$i%i cit si !entru stat, !re%entat ca ex!onent al binelui !ublic# 0ascinatia acestui de%iderat a fost asa de mare incit orice mi*loc era considerat acce!tabil !entru atin"erea lui, mer"and !ana la *efuirea unor te%aure a!artinand altor !o!oare# (reocu!ati de imbo"atirea imediata, mercantilistii nu si au !us intrebarea care ar !utea sa fie consecintele !e termen lun" ale acestei acti$itati, si nu s au sinchisit de urmarile ei asu!ra !artenerilor lor de afaceri, ceea ce a a$ut, du!a cum se cunoaste in istorie, consecinte tra"ice !entru a$utia si chiar destinul unor !o!oare intre"i din alte continente, mai ales din cele doua Americi# I%$orul !rofitului si, deci, al acumularii de bo"atie, de ca!ital, era, du!a aceeasi a!reciere, comertul, circulatia marfurilor, mi*locite de bani si in mod deosebit, comertul exterior# 0ara sa intre in !rea multe detalii !ri$ind mecanismul de functionare a economiei de !iata, mercantilistii au considerat ca s!orul de bani !e care l incasa ne"ustorul, care a$ea cheltuielile facute !entru a aduce !rodusele res!ecti$e !e !iata, re%ulta din diferenta de !ret, din fa!tul ca acestea erau $andute la un !ret mai mare decat !retul la care au fost achi%itionate# Astfel, s a a*uns la conclu%ia ca sfera economica in care se creea%a si se reali%ea%a !rofitul ar fi circulatia marfurilor, comertul, !ier%and din $edere fa!tul ca daca lucrurile sunt !ri$ite, nu in mod indi$idual, ci la scara intre"ii societati, atunci fiecare ne"ustor a!are !e !iata in dubla i!osta%a, atit ca $in%ator, cit si in calitate de cum!arator, ceea ce nu mai !oate ex!lica sur!lusul de $aloare obtinut, deci nici !rofitul, nici s!orirea a$utei nationale# Aceasta slabiciune teoretica a mercantilistilor !oate fi ex!lorata din !lin de ad$ersarii si criticii lor de mai tir%iu, economistii liberali clasici# Ince!uturile economiei moderne de !iata au fost insotite de o am!la re$olutie a !returilor, de cresterea lor considerabila, indeosebi in le"atura cu afluxul masi$ de metale !retioase in Euro!a din cele doua Americi, du!a desco!eririle "eo"rafice de la sfirsitul secolului &'# in aceste conditii, mercantilistii au cercetat atat natura !retului marfurilor, cat mai ales relatia cantitatii dintre $olumul marfurilor aduse !e !iata si $olumul banilor care mi*loceau tran%actiile de !e !iata# Ma*oritatea co$arsitoare a mercantilistilor s au interesat de ultima !roblema# A ramas celebra, din acest !unct de $edere, !olemica )7899 l89:+ dintre economistii france%i .ean /odin )78;< l8=9+ si .ehan Cherru>t de Malestroit )a doua *umatate a sec# &'I+ in le"atura cu !rinci!ala cau%a a cresterii !returilor marfurilor# in acest context "asim una dintre cele mai $echi formulari a teoriei cantitati$e asu!ra banilor in o!era lui .# /odin, res!ecti$ ideea ca !uterea de cum!arare a fiecarei unitati monetare de!inde, la un

moment dat, de cantitatea de moneda care circula !e !iata in momentul res!ecti$# Acei mercantilisti care au insistat asu!ra !rimei !robleme )natura !returilor si cau%ele modificarii lor+ au fost ne$oiti sa de!aseasca domeniul circulatiei marfurilor, sa cercete%e o serie de !rocese economice din domeniul !roductiei )-# (ett>, de ex#+, contribuind, !e la mi*locul secolului &'II, la tran%itia de la mercantilism s!re o forma mai e$oluata si mai matura de "indire economica, !lasata din !unct de $edere doctrinar la anti!odul mercantilismului, anuntind im!ortante schimbari calitati$e in "indirea economica moderna )in metoda de cercetare, in teoria economica, !recum si in !olitica economica+# E$olutia mercantilismului, !rinci!alii sai re!re%entanti si unele !articularitati nationale ale acestuia# Mercantilistii au fost "inditori !ra"matici# In centrul atentiei lor au stat !roblemele economice !ractice, cu !recadere masurile de !olitica economica !e care trebuia sa le ia statul !entru defasurarea eficienta a afacerilor, cresterea !rofitului oamenilor de afaceri si s!orirea a$utiei nationale# Scrierile mercantilistilor se incadrea%a cu !recadere in ceea ce s a numit 5economia normati5 )ceea ce este de dorit+ si mai !utin in 5economia !o%iti5 )anali%a a ceea ce este+, desi nu li!sesc nici astfel de !reocu!ari din lucrarile acestor economisti# Temelia !oliticii economice mercantiliste este ideea !re%entei si inter$entiei acti$e a statului in economie, atat ca a"ent economic de sine statator, cit mai ales ca s!ri*initor al a"entilor economici !articulari, atit !e intern cit si, mai ales, !e extern, !rintr o minutioasa si se$era !olitica !rotectionista in fa$oarea intre!rin%atorilor nationali, limitand concurenta intre!rin%atorilor straini# Masurile concrete !reconi%ate in diferite eta!e ale mercantilismului euro!ean si in diferite tari ale continentului difera in mod substantial, in functie de contextul "eneral in care au fost luate, de ni$elul de de%$oltare economica a tarii res!ecti$e si de ra!ortul de forte dintre acestea si intre!rin%atorii din celelalte tari# In functie de aceste elemente se !ot distin"e doua mari eta!e ale "indirii economice si ale !oliticii economice marcantiliste :mercantilismul tim!uriu sau sistemul monetar si mercantilismul de%$oltat sau sistemul balantei comerciale, !recum si unele !articularitati nationale ale mercantilismului din diferite tari, in s!ecial in functie de instrumentele de !olitica economica folosite cu !recadere in fiecare ca% )mercantilismul bullionist din S!ania si (ortu"alia, mercantilismul industrialist sau colbertismul din 0ranta, mercantilismul comercial din An"lia+ Mercantilismul tim!uriu sau sistemul monetar urmarea s!orirea re%er$ei de bani a tarii res!ecti$e !e orice cale, recur"and la masuri foarte drastice, ince!and cu restrictii se$ere im!otri$a ne"ustorilor din alte tari !e care i obli"au sa lase o !arte din banii incasati din $in%area marfurilor lor in tara "a%da )sub forma de taxe sau obli"indu i sa achi%itione%e unele marfuri autohtone+ si terminind cu *aful direct al unor te%aure din

tarile celor doua Americi, cotro!ite de conchistadorii s!anioli si !ortu"he%i, mai ales in secolul &'I# Ti!ica !entru aceasta forma de mercantilism este atat !olitica externa !racticata de S!ania, (ortu"alia si An"lia in secolele &'I si &'II, cat si "indirea economica a en"le%ului -illiam Stafford )secolul &'I+, ex!usa in lucrarea 5Anali%a critica a unor !lin"eri ale com!atriotilor nostri5 )78:7+# S!ecificul mercantilismului tim!uriu este atra"erea si retinerea unei cantitati cit mai mari de bani, res!ecti$ de metale !retioase in tara res!ecti$a# Mercantilismul de%$oltat sau sistemul balantei comerciale a fost o forma mai e$oluata a !oliticii mercantiliste, in sensul ca a relaxat considerabil comertul international, a renuntat la masurile ri"ide de atra"ere unilaterala a metalelor !retioase intr o anumita tara, admitand fluxuri multidirectioanale ale acestora !entru a stimula de%$oltarea tran%actiilor comerciale intre tarile lumii, cu conditia ca soldul o!eratiunilor de im!ort si ex!ort ale unei tari sa fie acti$, adica, in fa$oarea tarii res!ecti$e )$aloarea ex!ortului sa fie mai mare decit $aloarea im!ortului+# (rinci!alul instrument analitic si de !olitica economica !reconi%at si folosit de catre mercantilismul de%$oltat a fost balanta comerciala care arata ra!ortul dintre im!ortul si ex!ortul unei tari, inclusi$ daca soldul o!eratiunilor de comert international era in fa$oarea )acti$+ sau in detrimentul )!asi$+ tarii res!ecti$e# In aceasta situatie nu se mai !unea !roblema ratinerii cu orice !ret a metalelor !retioase intrate in tara res!ecti$a, ci !roblema mai com!lexa a im!ulsionarii comertului exterior al acesteia, astfel incat soldul balantei comerciale sa fie acti$, adica ex!ortul tarii date sa fie mult mai mare decit im!ortul ei, ceea ce asi"ura in final, s!orirea in continuare a re%er$ei de bani, de metale !retioase a tarii date# (olitica mercantilismului se concreti%ea%a !rintr o serie de re"lementari le"islati$e si in acordarea de !ri$ile"ii, !racticate in trei directii: $amal, maritime si colonial# In domeniul $amal, o atentie deosebita se acorda im!ortului si ex!ortului, in sensul limitarii !rimului, concomitant cu masuri de s!ri*inire a celuilalt, cu deosebire a ex!ortului de !roduse manufacturiere autohtone# In domeniul maritime, il amintim !e 2li$er Crom?ell )78== l98:+ in tim!ul caruia a fost ado!tat Na$> Act)Actul de na$i"atie+, !rin care se inter%ice im!ortul in An"lia al marfurilor care nu erau trans!ortate de $asele en"le%e sau al tarilor !roducatoare# Masura era indre!tata im!otri$a 2landei si a constituit de fa!t actul de nastere a dominatiei comerciale en"le%e# In domeniul colonial, metro!olele 3 S!ania, (ortu"alia, 2landa, 0ranta si An"lia 3 au instituit, !rin re"imul exclusi$itatii, re"uli unilateral a$anta*oase !entru ele# Isi re%er$au mono!olul absolut al relatiilor externe, rostul coloniei ramanand doar la acela de sursa de materii !rime ieftine !entru metro!ola si !iata de desfacere !entru !roduse manufacturate ale acesteia# Trans!ortul na$al in ambele sensuri se facea exclusi$e cu na$e ale metro!olelor# Coloniilor le era inter%isa de%$oltarea industriilor !relucratoare !ro!rii, care ar fi !utut concur industriile din metro!ola# Se$eritatea acestor !ractice a "enerat miscari de re$olta in numeroase colonii#

(rinci!alul merit al mercantilistilor consta in rece!ti$itatea si interesul lor fata de elementele noi si de !ers!ecti$ele economiei din acel tim!: schimbul de marfuri si circulatia banilor, rolul comertului exterior si al creditului in im!ulsionarea economiei moderne de !iata si consolidarea statelor nationale, fluxurile internationale ale metalelor !retioase# ,ar si in laici%area si autonomi%area "andirii economice !re%inta un im!ortant merit# Limitele cele mai $i%ibile ale "andirii si !oliticii economice sustinute de ei sunt: su!raa!recierea rolului circulatiei marfurilor in ra!ort cu sfera !roductiei, !re!onderenta metodei decri!ti$e si !reocu!arile mai reduse de conce!tuali%are si teoreti%are, ilu%ia armoniei de interese dintre statul modern si a"entii economici care actionea%a in cu!rinsul acestuia, i"norarea consecintelor ne"ati$e ale !oliticii externe a statelor nationale asu!ra altor tari si !o!oare etc# Tocmai !e temeiul acestor limite s a a!reciat ca mercantilistii nu au facut stiinta si ca "indirea lor se !lasea%a in situatia si !erioada !reclasica din istoria mondiala a "indirii economice# (e masura maturi%arii mercantilismului s au conturat unele contributii teoretice ori"inale care !reurmau am!lificarea anali%ei teoretice a fenomenelor economice din cadrul !roductiei moderne de marfuri )ca de ex# -illiam (ett>+, cu de!lasarea accentului s!re sfera !roductiei, ceea ce crea !remise !entru schimbari calitati$e in ni$elul teoretic al o!iniilor economice si im!ulsiona considerabil mai ales microanali%a economica, !re"atind terenul !entru constituirea celei mai im!ortante me"atendinte din "andirea economica moderna liberalismul# (e termen scurt mercantilistii credeau ca acti$itatea economica cea mai im!ortanta este comertul si ca !reocu!area centrala a economistilor trebuia sa fie !olitica economica si mai ales !olitica economica externa !rotectionista# (ractica economica ulterioara a aratat ca eficienta comertului exterior de!inde de modul cum este or"ani%ata !roductia si ca deci eficienta !roductiei conditionea%a si eficienta comertului exterior# ,aca criticii liberali ai mercantilismului au manifestat ostilitate si dis!ret fata de acest curent de "indire economica, afirmand ca ideile lui erau "resite in ansamblu si !olitica economica !rotectionista ar fi daunatoare si contrara le"ilor economice naturale, analistii de mai tar%iu ai acestui curent au !ri$it lucrurile mai nuantat si mai diferentiat in tim! si s!atiu, demonstrand ca in cadrul "andirii economice mercantiliste exista si idei *uste si idei "resite, si masuri !ractice utile in anumite conditii, dar ne!otri$ite in alte conditii# .#A# Schum!eter si .#M# 6e>nes au subliniat meritul mercantilistilor de a se fi ocu!at de balanta comerciala )in calitate de conce!t economic si instrument de !olitica externa+4 6arl# Marx sublinia%a meritul mercantilistilor de a fi redat s!iritul economiei care se de%$olta in e!oca moderna !reocu!area !entru $aloarea de schimb si com!onenta ei stimulatoare, !rofitul# Exista si in %ilele noastre unele sim!lificari in le"atura cu mercantilismul care !ot duce la conclu%ii eronate# ,e exem!lu, unii exe"eti contem!orani reduc mercantilismul la !rotectionism si, in consecinta, califica !racticile !rotectioniste contem!orane cu

atributul de neomercantilism, ceea ce nu este ri"uros exact, daca tinem seama de ansamblul ideilor economice mercantiliste si de contextul national si mondial in care au fost ele formulate# Conclu%ie: Asadar, de%$oltarea fortelor !roducti$e intr o serie de tari euro!ene, am!lificarea si di$ersificarea acti$itatii economice, dar si !oliticile comerciale mercantiliste, care cu tim!ul au ince!ut sa stan*eneasca desfasurarea acestor !rocese, au determinat numeroase reactii fata de asemenea !olitici, cu deosebire in tarile de%$oltate industrial, in care sunt lansate idei !ri$ind restran"erea cat mai mare a inter$entiei statului in economie si trecerea la un nou "en de !olitica economica externa, a liberului schimb#

NIST2RESCU RU&AN,RA 1ru!a =7@, Seria C