ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

REVISTA PRESEI 06 20 mai 2013

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Ordinul Naional
Ordinul nu rspunde de informaiile prezentate n articolele preluate din ziare. ntreaga rspundere o poart autorii acestor articole sau, dupa caz, redacia.

__________________________________________________

CUPRINS: 1. 2. 3. . Profesie .. pag. 3 Patrimoniu pag. 10 Administraie pag. 12 Constru!ii " Imo#i$iare pag. 2

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

PR%&'SI' Ade()ru$

*u i+ai !ump)ra !asa (iitoru$ui, -o!uina+e!o. !ontro$at) prin te$efon. independent) energeti!. este in(enia unor rom/ni. Pre: 20.000 de euro
Coordonatorul celui mai nou proiect al Fundaiei pentru Inventic i Tehnologii Sustenabile Justin Capra (FITS ! casa Soleta "ero #nerg$ %ne ! a e&plicat care sunt elementele care de'inesc casa ca un concept modern de locuin i ce principii o 'ac s 'ie unic (n lume) Ctlin *utmlai este membru 'ondator al 'undaiei i totodat cel care coordonat construirea noului proiect) *utmlai a e&plicat reporterilor +devrul care sunt cele patru principii care 'ac din casa Soleta "ero #nerg$ %ne o locuin ie'tin, e'icient energetic i cu 'uncii unice (n lume) Casa, cu un design modern ba-at pe o construcie avangardist din lemn lamenar, este e&pus (n cadrul sediului #uro .ardens din /oseaua *ucureti!0loieti numrul 12!11 (vi-avi de ambasada S3+ ) 4n ianuarie anul trecut am (nceput tema de inventic, care (nt5mpltor, de aceast dat, a 'ost una sugerat de mine) Scopul 'undaiei noastre este de a 'ace o legtur (ntre inventic i pia) Sunt muli inventatori (n 6om5nia, muli oameni de a'aceri, dar e&trem de greu gseti idei de succes care s se trans'orme (n produse de succes) +sta se (nt5mpl pentru c inventatorii de regul sunt temtori, nu prea se pricep la a'aceri, vd lucrurile (n 'elul lor, iar oamenii de a'aceri nu au rbdare) #&act aici aprem noi) Facem rost de idei de inventic i le punem (ntr!o ba- de dat i apoi an de an, (n 'uncie de buget, de soluii, de parteneri hotr5m ce 'acem anul (n curs, e&plic *utmlai) Coordonatorul proiectului are o 'irm care activea- (n domeniul lemnului lamenar de 78 ani de -ile i sa declar a 'i pro'esionist (n acest domeniu) Casa Soleta "ero #nerg$
3

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

%ne a a9uns (n stadiul actual (n ianuarie i a (nceput s 'ie pre-entat publicului acum circa o sptm5n) #&ist patru principii care au stat la ba-a conceptului 'inal) Cele patru principii c5tigtoare Cei care au conceput!o au spus c produsul trebuie s 'ie unul pentru pia, deci unul 'oarte 'rumos) +m vrut s rupem barierele obinuite ale arhitecturii) +m ales cldura lemnului, combinaia de alb, cu negru i crem) :e regul, produsele de lu& au aceste culori) #ste un mesa9 important care poate intra (n subcontientul 'iecruia) %ameni cu as'tel de bani au oprit de multe ori aici pentru a a'la detalii despre cas) :esigur, i mediul (ncon9urator este important) Sunt 7;< de plante care cresc (n curte, periodic (n'loresc plante di'erite) #ste creat ambientul per'ect pentru o ast'el de cas, detalia- *utmlai) 4n al doilea r5nd, potrvit celui care a coordonat proiectul, casa a 'ost construit pentru a 'i c5t se poate de bine i-olat, c5t mai e'icient energetic) Cu toate astea, designul a 'ost cel puin la 'el de important) Supra'eele vitrate au pierderi mai mari dec5t pereii, deci au e&istat i compromisuri (ns doar pentru ordinul estetic) *utmlai susine c acest tip de case trebuie 'cute pentru a putea primi orice dotare energetic) Cea e&pus aici, o'er o variant independent energetic) Cu toatea astea, (n 'uncie de consum, clientul poate opta pentru tipul de construcie) 3n 'rigider i c5teva becuri, un consum eco, este acoperit de varianta de cas pe care am e&pus!o noi, dar dac omul vrea i cuptor electric i poate i alte electrocasnice atunci va avea nevoie de un loc de panouri electrice (n plus) :ac are un r5u la munte, are o mic hidorcentral care (l cost 7)8<< de euro i este independent complet, a mai spus coordonatorul) +l treilea principiu este pregtirea casei pentru a 'i dotat, chiar ulterior v5n-rii, cu surse suplimentare de alimentare cu energie electric) :ac proprietarul o va echipa mai t5r-iu cu panouri de solar, bi'ea- opiunea i pentru solar i asta (nseamn c (ntregul circuit va 'i conectat de dinainte) % cas unic un lume 3ltimul principiu, dar i cel care 'ace ca aceast cas s 'ie unic, potrivit celor care au construit! o, este modularitatea) +m creat un concept de case ultramodulabil, a aprut un concept 'oarte la mod i pe care nu l!am mai v-ut nicieri (n lume) +ceste case pot 'i dotate ulterior v5n-rii cu o list destul de lung cu opionale, de genul= piscin, ser, camer suplimentar, terase, pergole, maga-ii, o sumedenie de lucruri) Iar totul se adaug 'r ca nimic s 'ie strictat, 'r s se demole-e nimic) >oi am numit structura e&oschelet) >e dorim s 'uncionea-e pe principiul tele'oanelor mobile= mai apare un gadget pe care noi s!l anunm prin ne?sletter i oamenii adaug tot 'elul de utiliti suplimentare, spune membrul 'ondator al 'undaiei) Soleta "ero#nerg$ %ne este alimentat de energii regenerabile ! 18@ din e'iciena energetic este obinut printr!o monitori-are inteligent a energiei, climei i ventilaiei) :e asemenea, potrivit coordonatorului de
4

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

proiect, prin opiunile de automati-are, se poate controla (n timp real temperatura, iluminarea natural i arti'icial, ventilaia, consumul de energie i nivelul de securitate al casei prin smartphone) Costu$ unei !ase e!o 0reul unei case de ba- este 28)<<< de euro, la care se adaug, (n ca-ul celei e&puse, treptele i pergolele) 0reul total al imobilului este de 2A)2<< de euro) 3n sistem de energie pentru un minim de consum ar putea costa de la 8)<<< de euro (n sus, dar, potrivit lui *utmlai, depinde 'oarte mult de proprietar, de ce 'el consum are casa) Instalaia de energie solar poate costa (n unele ca-uri i dublul casei) 4n casa asta pot intra doi oameni, dar e&ist i modele care a9ung p5n la 7)<<< de metri ptrai) Cereri din Filipine Faptul c este o cas care a atras atenia o dovedesc cererile pe care grupul de inventic l!a primit o dat ce casa a a 'ost pre-entat publicului) +st'el, potrivit coordonatorului proiectului ecologic e&ist cereri din +merica, din Filipine, din *ra-ilia, dar i vi-itatori 'oarte muli) Cred c vin B< de oameni -ilnic pe! aici, mui spun c vor s cumpere) :ar o cas nu o 'aci de pe o -i pe alta, cred c cu un client oric5t de hotr5t ar 'i el mai repede de trei luni nu a9ungi la o 'inali-are, conchide *utmlai) Cum se construiesc proiectele 'undaiei 0oate cel mai inedit aspect (n 'uncionarea 'undaiei este colaborarea voluntarilor cu copii pentru de-voltarea anumitor proiecte= str5ngem copii cu v5rste de la 7< ani (n sus) Se trimit (n coli teme de la 'undaie) :e e&emplu, le spunem c vrem s 'ormm un grup de inventic pentru tema des'ctor de sticl i ateptm re'erate din partea copiilor interesai care!i spun o prere) :up de propunerile sunt adunate i oamenii sunt selectai, se 'ac grupuri cu c5te un specialist pentru 'iecare material sau domeniu) Se alege un coordonator sau mai muli, i parteneri) Ce este important este c noi nu 'acem dec5t produse care au ataat la 'inal un plan de a'aceri, orice pachet de!al nostru are un produs 'uncional complet) Creau s 'acem inventic aplicat total, spune Ctlin *utmlai) I%NU1 UN2UR'ANU. 11 mai 2013 Ade()ru$

Pa(i$ion uria3 4n !entru$ C$u5u$ui. 6!as)7 pentru *I&&. 8i$e$e C$u5u$ui. 8i$e$e Ar9ite!turii 3i P9oto &esti(a$
4n 0iaa 3nirii din Clu9!>apoca se lucrea- de -or la terminarea unui pavilion uria, din lemn, l5ng statuia lui Datia Corvin) Construcia va g-dui evenimente din cadrul "ilelor +rhitecturii, "ilelor Clu9ului, 0hoto 6omania i TIFF) :&oto: &$orina Pop;

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Studeni de la Facultatea de +rhitectur i 3rbanism au pregtit proiecte interesante i spectaculoase pentru ediia din acest an a "ilelor +rhitecturii! Crossing *orders) Crossing *orders este mani'estul nostru pentru adaptare i pentru o vi-iune critic) >e propunem o schimbare de mentalitate) Crem s privim (n a'ara limitelor arhitecturii, a limitrilor pro'esiei, dincolo de construcie i s propunem e&plorarea modurilor (n care aceste limite pot 'i depite (n vederea descoperirii i (ntelegerii unor 'orme i practici alternative de arhitectur, susin tinerii din +sociaia Studenilor +rhiteci Clu9!>apoca) 6olul principal al pavilionului din cadrul "ilelor +rhitecturii va 'i de punct de in'ormare, dar va servi i ca loc de (nt5lnire i des'urare a principalelor evenimente (n aer liber din perioada mai!iunie pentru "ilele Clu9!>apoca i TIFF, se arat pe arhimania)ro) 0avilionul este re-ultatul colaborrii studenilor arhiteci din Clu9 cu o echip de studeni de la Facultatea de +utomatic i Calculatoare) :imensiunile acestuia (7BE7;E8m 'ac din aceast construcie cel mai ambiios proiect al +sociaiei Studenilor +rhiteci Clu9!>apoca) #ste primul pavilion de tip grid!shell din 6om5nia) Ca 'i gata pe 71 mai (foto:ar9imania.ro ) &-%RINA P%P. 11 mai 2013

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

&or#es

Casa ar9ite!i$or
Fosta cas a lui Ion Mincu, ntemeietorul arhitecturii neoromneti, a fost la un pas s fie demolat, pentru a face loc unei cldiri de birouri. Coinciden sau nu, arhitecii au fost cei care au salvat-o. La nceputul anilor 2000, ntr-o duminic, arhitectul erban Sturdza, pe atunci preedinte al Ordinului Arhitecilor din Rom nia, !e plimba pe !trada Arthur "erona din #ucureti$ %u era neaprat o plimbare de plcere, ci una cu un !cop preci!& identi'icarea unui po!ibil !ediu pentru Ordinul Arhitecilor din Rom nia care, din lip! de 'onduri, i de!'ura acti(itatea ntr-un !paiu pu! la di!poziie de )ni(er!itatea de Arhitectur i )rbani!m *+on ,incu-$ .u ace!te / nduri 0 !au poate tocmai pentru c i-a (enit n minte numele ntemeietorului arhitecturii neorom neti 0 erban Sturdza i-a amintit c pe acea !trad !e a'l 'o!ta ca! a arhitectului +on ,incu$ *Am a(ut cum(a norocul c era o doamn e1act la intrare, m-a ntrebat pe cine caut$ ,-a po'tit nuntru politico!, p n a a'lat c !unt arhitect i atunci a a(ut o inter(enie de!tul de neplcut, m-a acuzat de lip! de intere! 'a de memoria lui ,incu, ea 'iind una dintre de!cendente, re'erindu-!e la morm ntul lui, care era nen/ri2it i aproape c m-a dat a'ar, nu nainte de a m ntreba cum m cheam, dei m prezenta!em-, po(e!tete erban Sturdza$ La auzul numelui arhitectului, de!cendenta lui +on ,incu i-a mbunat bru!c atitudinea$ *i-a dat !eama c o cunotea pe mama mea-, !pune erban Sturdza$ 3n urma di!cuiilor purtate, arhitectul a a'lat c imobilul era obiectul unui precontract cu o 'irm italienea!c, care dorea ! demoleze o parte din ca! pentru a ridica o cldire de birouri$ *Am a(ut o inter(enie de!tul de hotr t i i-am !pu! c-i propun altce(a& ! rup precontractul i ! ne ( nd nou ca!a, pentru c nu (om demola nicio arip, am (rea ! cumprm ca!a pentru (aloarea ei memorial i /arantm c (om a(ea /ri2 de ea-, e1plic erban Sturdza foto stn!a"$ 4e!cendenta lui +on ,incu a 'o!t intere!at de propunere, dar ceea ce a con(in!-o de'initi( a 'o!t c arhitecii urmau ! ocupe pro/re!i( cldirea, ncep nd cu !paiile care erau libere la acel moment$ *Acum a(em o amiciie cu toi membrii 'amiliei, care !unt bine(enii, din c nd n c nd (iziteaz i !unt 'oarte m ndri-, !pune erban Sturdza$
7

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

4e atunci au trecut mai bine de zece ani, dintre care ultimii au n!emnat un amplu proce! de reabilitare i reno(are a .a!ei ,incu, aa cum e!te ea cuno!cut a!tzi$ +mobilul era ntr-o !tare a(an!at de de/radare$ 3n perioada !talini!t 0 nceputurile erei comuni!te din Rom nia 0 ca!a a 'o!t mprit n mai multe ncperi i mai multe 'amilii au ocupat-o, 'iecare n c te o camer, inclu!i( 'otii proprietari$ A !er(it apoi drept depozit de cizme al Securitii, dar i ca !ediu al in!tituiilor (remii$ A!t'el, c nd a nceput re!taurarea, o mare parte dintre elementele !ale di!tincti(e di!pru!er$ 5!te cazul ta(anelor, ade(rate opere de art, care 'u!e!er acoperite cu un !trat /ro!ier de (op!ea alb$ *%oi am bene'iciat de o carte !cri! de 'ratele pictorului 6etracu, care era prieten cu ,incu i care are o !erie ntrea/ de re'erine i de!pre ca! i de!pre arhitect i ne-a a2utat ! recon!tituim o mare parte din elemente-, po(e!tete erban Sturdza$ A!t'el, patina comuni!t a nceput ! 'ie ndeprtat ncetncet i au 'o!t de!coperite ade(rate comori, printre care c te(a !chie ale lui +on ,incu 0 a!tzi e1pu!e la loc de cin!te n ca! 0 din timpul realizrii decoraiunilor pictate, e1ecutate de arti!tul 7$ 4emetre!cu ,irea$ Au 'o!t /!ite de a!emenea, n !patele unui lambriu, zece !cri!ori din timpul perioadei de dup rzboi, core!ponden internaional a!cun! pentru a nu 'i /!it de autoriti$ *Am re!taurat h rtia, a(em te1tele i ncepem ! (edem acum care !unt cone1iunile$ 5rau i per!oane cu p!eudonim i cu diminuti(, erau criptate-, e1plic erban Sturdza$ 3n podul ca!ei a 'o!t /!it o bucat dintr-un dulap$ 6e baza ace!tei de!coperiri i a unor 'oto/ra'ii (echi, obiectele de mobilier au 'o!t recon!tituite$ 51i!t i o pie! (eche, din timpul lui ,incu, precum i o ma!, care pot 'i de a!emenea (zute n !paiul care a!tzi e!te de!chi! !pre (izitare$
8

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

*. nd am 'cut proiectul de re!taurare, o mare parte dintre ace!te lucruri nu !e cunoteau, dar pe parcur! cercetarea a de!coperit 'oarte multe elemente noi$ A!t'el, (aloarea ca!ei e mult mai mare dec t ce am cumprat noi de la proprietar de bun credin-, !pune erban Sturdza$ +ntere!ant e!te c imobilul nu a 'o!t con!truit de +on ,incu, ci de 7aetano #urelli, de a!emenea arhitect i /inerele lui +on Luca .ara/iale$ #urelli a cumprat terenul de la Scarlat Ro!etti c nd(a ntre 89:; i 89:< i a con!truit un prim corp al cldirii cu o decoraie con'orm epocii, pe care +on ,incu a con!iderat-o, n momentul achiziiei imobilului, pe la 89=0, drept demodat i a acoperit-o cu una nou, prin metoda cea mai ie'tin$ *Au dat 2o! cu ciocanul tencuiala (eche i au pu!-o pe cea nou, dar noi am de!coperit o parte din (echiul 'ini!a2-, !pune erban Sturdza$ i acea!ta nu a 'o!t !in/ura modi'icare adu! de +on ,incu, arhitectul con!truind un perete cu dou coloane n zona de luat ma!a$ -A!tzi !e poate (edea, n acea!t ca!, cum tria o per!oan din bur/hezia perioadei 89:0-89=0 i cum dup aceea !e !chimb !tilul i apare o alt lumin, o alt e1pre!ie de arhitectur, o cu totul alt ambian-, e1plic arhitectul$ Re!taurarea a 'o!t un proce! co!ti!itor i de lun/ durat, iar banii nece!ari au (enit din buzunarele proprii ale arhitecilor$ i pentru c bu/etul a 'o!t unul limitat, arhitecii au apelat la (oluntari$ 3n urma *chemrii la arme- au r!pun! pe!te :0 de per!oane intere!ate, din care au rma! 20$ O mare parte din lucrrile de uzur, complicate, au 'o!t 'cute de (oluntarii /hidai de !pecialiti, ceea ce a /enerat o echip nou de re!tauratori, di!pu! ! 'ac acelai lucru i n alte pri$ -3n !patele dulapului (echi pe care l-am /!it i re!taurat e1i!t un loc unde !unt trecute toate numele celor care au lucrat aici i care o ! 'ie completat, pentru c nu am terminat nc-, !pune erban Sturdza, adu/ nd c a 'o!t !urprin! ! (ad intere!ul mani'e!tat de (oluntari n pri(ina re!taurrii .a!ei ,incu$ i ace!ta a 'o!t doar nceputul$ *6ot !pune c am 'cut nite mici coli cu ocazia re!taurrii, care am a(ut !urpriza ! con!tatm c au atra! de!tul de muli tineri$ Am luat le/tura cu pictori re!tauratori i am a(ut aici echipe care au lucrat la bi!erici din ,oldo(a$ .u ei, prin etape !ucce!i(e, am nceput ! cutm per!oane mai puin !pecializate care ar putea ! n(ee c te ce(a$ 6 n la urm, acea!ta ne-a de!chi! un orizont, care !e cheam pre/tire continu pentru arhiteci-, e1plic arhitectul$ i pentru a marca ntr-un 'el acea!t *!urpriz- plcut, a 'o!t luat decizia de a amena2a o (itrin cu brri e1ecutate de arhitectul %iculae 4ancu n anii >?0 - ><0 n timpul !u liber$ *Am e1pu! ace!te brri 'cute de el tocmai pentru c ace!t de!i/n de obiect mic i cunoaterea materialului i lr/e!c orizontul n pro'e!ie-, e1plic erban Sturdza$ 3n total, n 2ur de 200 de per!oane i-au pu! amprenta a!upra .a!ei ,incu, 'ie c a 'o!t (orba de!pre realizarea unor lmpi cu picior, a re!taurrii uilor i ta(anelor !au a recon!truciei pie!elor de mobiler$ erban Sturdza !pune c -coala- care a luat natere pe parcur!ul re!taurrii .a!ei ,incu triete n continuare& *51emplul
9

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

de aici e!te acum reluat la o ca! din Oradea, e1trem de intere!ant, !e 'ac di(er!e proiecte care preiau anumite puncte de inter(enie !au de metodolo/ie$ 4e a!emenea, principii rezultate din acea!t e1perien au 'o!t 'olo!ite de Ordinul Arhitecilor din Rom nia i la un !ediu realizat ntr-o uzin de ap din Sucea(a-$ i ce altce(a ar 'i mai potri(it pentru ca!a lui +on ,incu, arhitect cu o bo/at acti(itate didactic i unul dintre cei care au contribuit !emni'icati( la n'iinarea colii de arhitectur a Societii Arhitecilor Rom ni, dec t apariia unui nou curent n arhitectur@ #$%&'I (#$#I), *+ mai ,-*. ABoto& Borbe!C PA*RI<%NIU Ade()ru$

Noi date despre !reaia ar9. -udo(i! -ipi=er

Se presupune c arhitectul de origine dalmat, FuigiGFudovic Fipi-er, sosete ctre s'5ritul domniei lui *arbu :) /tirbe$ (7A1H!7A8; din spaiul Imperiului +ustriac, activitatea sa 'iind documentat pe perioada 7A8;!7A;2)
&oto: Casa -i#re!9t+&i$ipes!u din str. >ionisie -upu :Sursa: Romania i$ustrata. ianuarie 1?20;

In prima 9umtate a secolului al EIE!lea sunt chemai nenumrai ingineri, arhiteci i horticultori austrieci, nemi, elveieni, 'rance-i= D) Sane9ouand, E) Cillacrose, I) Fensser von Dent-nen, J)Schlatter, C)J)F)De$er, +)Ie't, I)Iartl, J)Fre$?ald, C)*enesch) Se presupune c arhitectul de origine dalmat, FuigiGFudovic Fipi-er, sosete ctre s'5ritul domniei lui *arbu :) /tirbe$ (7A1H!7A8; din spaiul Imperiului +ustriac, activitatea sa 'iind documentat pe perioada 7A8;!7A;2) Fui Fipi-er (i sunt atribuite (n *ucureti cu certitudine dou imobile neogotice, e&istente i ast-i, casa din strada Stelea Sptarul nr) 7< i Casa Fibrecht!Filipescu de pe strada :ionisie Fupu nr) 1;) 0rin comparaii stilistice cu acestea, s!a inclus i casa *osianu (actualul %bservator +stronomic din 0arcul Carol ) 4n 7A;2 arh) Fipi-er restaurea- biserica Creulescu din T5rgovite (Sursa= C)I)D)#)C) , dup ce cu c5iva ani (nainte intervenise i la biserica omonim din *ucureti)
10

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Cercetarea arhivei 0rimriei Dunicipiului *ucureti, 'ondul .eneral i Tehnic, a scos la lumin in'ormaii inedite legate de alte imobile pentru care arh) Fipi-er a reali-at proiectele i solicitat autori-aia de construcie= I) Fa-r din mahalaua %lteni (7A8; , casele Casile 0opp din mahalaua S').heorghe Cechi, +nastase 0salida din Dahalaua Dihai Cod (7A;7 , Dihai Dacca din mahalaua /erban Cod (7A;< i Dia +nastasievici din str) *rcnescu (7A;2 , casa proprie din str) Stelea Sptarul (7A;2 , casa Fambru Casilescu din str) 6adu Cod (7A;2 ) :e asemenea, dr) Ce-ara Ducenic (l menionea- ca arhitect diriginte al lucrrilor de la casele Deitani pe c5nd acolo era /coala Dilitar (7A8; i 'iind (nsrcinat s veri'ice boli (mpreun cu arh) %nderKa (7A;7 )
&oto: Casa @osianu din =ona par!u$ui Caro$ :Sursa: ANR fotote!a. i$ustrate 210;

Construcia bisericii S') Spiridon >ou din *ucureti dup planurile arh) Fipi-er i ale lui Eavier Cillacrosse debutea- (n timpul domniei lui *arbu /tirbe$, dar se 'inali-ea- in 7A8A) >ecunosc5nd planurile originale, apelm la gravuri de epoc care ne (n'iea- edi'iciul (nainte de pierderea turlelor (n 7AA8 i alte reparaii dup cutremure) Cercetarea 'ondului de planuri ale Dinisterului Fucrrilor 0ublice aduce la lumin un plan de situaie al comple&ului de la S') Spiridon >ou i un plan al dependinelor bisericii ce ne arat pentru prima dat un proiect neoclasic semnat de arh) Fipi-er i datat (n 2L ianuarie 7A;<, proiect ce a rmas nereali-at) %ANA <ARINACA'. 1B mai 2013

11

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

A><INIS*RA1I' AotNeCs

In!a un proie!t imo#i$iar !u trei turnuri in =ona Pasa5u$ui @asara#. A!esta este a$ patru$ea mega proie!t din !artier. De=i !um se tranforma =ona
8ona din 5uru$ Pasa5u$ui @asara# !are s+ar putea transforma in urmatorii ani in -a >efense+u$ @u!urestiu$ui este in !ontinua eEpansiune. !e$ putin pe 9artie. >a!a $a in!eputu$ anu$ui in =ona erau in !urs de a(i=are trei proie!te imo#i$iare uriase. !are pre(ad !onstruirea a nu mai putin de 12 !$adiri ina$te. printre !are un turn de 3F de eta5e. unu$ de 30 de eta5e si a$tu$ de 1G eta5e. mier!uri s+a anuntat in!a un proie!t !are pre(ede !onstruirea a trei turnuri de 1 eta5e. A!esta este situat pe Ca$ea P$e(nei 1F? si a fost pre=entat in !adru$ Comisiei *e9ni!e de Ur#anism pe $anga Primaria Capita$ei pentru a o#tine apro#ari$e ne!esare. In p$us. in(estitorii !are (roiau sa !onstruias!a turnu$ de 1G eta5e au !erut permisiunea Comisiei sa ridi!e 20 de eta5e. Ca$ea P$e(nei 1F? + trei !$adiri de 1 eta5e :foto AotNeCs; Investitorul, Interprime 0ropertis, vrea sa construiasca pe terenul de circa 2<)<<< mp trei blocuri cu trei subsoluri, demisol, parter si 71 eta9e, cu o inaltime ma&ima de 8< de metri) Functiunea cladirilor este de= parc comercial, parc tehnologic) #laboratorul documentatiei de urbanism este biroul MEF) 0roiectul a 'ost discutat miercuri la Comisia Tehnica de 3rbanism de pe langa 0rimaria Capitalei, investitorii cerand avi-ul de oportunitate necesar aprobarii proiectului) :eocamdata CT3+T nu a luat nicio deci-ie in acest sens) *urn de 1G eta5e $a interse!tia str. %r9idee$or !u Ca$ea P$e(nei Tot miercuri, Comisia Tehnica de 3rbanism de pe langa 0rimaria Capitalei (CT3+T a discutat, avi-area unui turn de 27 eta9e la intersectia str) %rhideelor cu Calea 0levnei) Terenul de pe str) %rhideelor nr) 2L!2H, pe care ar urma sa se construiasca cladirea, are o supra'ata de circa A)<<< mp, iar langa turn ar urma sa 'ie amplasat si un bloc de 7< eta9e) Initial, investitorii doreau sa construiasca un turn de 7L eta9e) 0roiectant= +lter #go Concept) *ene'iciar=IDS)

12

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Ansam#$u$ imo#i$iar de $a &a#ri!a de #ere -ut9er In luna iulie 2<72, CT3+T a dat avi- preliminar pentru construirea unui centru comercial de 7,; ha in incinta 'ostei 'abrici de bere Futher, pe Soseaua %rhideelor, monument istoric) Cladirile de patrimoniu a'late pe teren vor 'i restaurate, hala centrului comercial 'iind amplasata intre ele) 0roprietarii doresc sa mai construiasca pe parcela ; blocuri, 1 de 78 eta9e si 2 blocuri de H eta9e, cu 'unctiunea de birouri, insa deocamdata legea inter-ice aprobarea acestei 'unctiuni printr!un 03" care nu e initiat de 0rimarie, daca terenul are alta 'unctiune (in ca-ul de 'ata 'iind -ona industriala ) In plus, trei dintre aceste cladiri se a'lau pe domeniul public, un teren e&propriat pentru construirea 0asa9ului *asarab) Terenul 'ostei 'abrici de bere Futher are o supra'ata de 2L)2;7 mp) 0e teren se a'la patru imobile monument istoric= maltaria, or-aria, pavilionul administrativ si o cladire cu ateliere si maga-ii din care va 'i pastrata doar 'atada) *ene'iciarul proiectului este 'irma IeineKen, iar proiectant biroul DI>+!D!C%D) Fabrica de *ere Futher a 'ost construita in anul 7A;H de marele industrias neamt #rhard Futher) +ceasta a 'ost una dintre primele intreprinderi de bere din *ucuresti si din 6omania) *erea NFutherN, produsa in halele neamtului #rhard, a devenit, in scurt timp, una dintre cele mai cautate bauturi in carciumile Capitalei, aceasta devenind si 'urni-or al Curtii 6egale a 6omaniei) Ansam#$u$ imo#i$iar de $a &a#ri!a de tigarete :foto AotNeCs; In septembrie 2<72, CT3+T a dat avi- de oportunitate unui 03" care prevede construirea a doua turnuri de B< si B8 de eta9e, un parc cultural si un cartier re-idential (un turn de 78 eta9e, unul de 72, altul de L eta9e, doua de ; eta9e si un bloc de 8 eta9e pe terenul 'ostei 6egii +utonome a Tutunului din *ucuresti (bd) 6egiei nr) 2 ) 0otrivit 03"!ului pre-entat, turnul de evacuare a 'umului si cladirea de caramida in 'orma de 3 a 'ostei 'abrici vor 'i pastrate si integrate in noul ansamblu) 0oiectul mai prevede ca spatiul din 'ata cladirii vechi, in care se a'la si turnul de evacuare a 'umului, sa 'ie acoperit cu o copertina transparenta si ast'el sa 'ie trans'ormat intr!o piateta urbana) Istoria 'abricii de tutun incepe cu aproape 2<< de ani in urma) Terenul 'ostei Fabrici de tigarete are o supra'ata de ;2)811 mp si a devenit proprietate privata dupa privati-are) *iroul care reali-ea-a 0lanul 3rbanistic "onal pentru acest proiect este D :esign iar bene'iciar este 'irma omului de a'aceri Ioan >iculae, Interagro) +ceasta societate este unul dintre principalii datornici ai 6omga-, se arata intr!un raport al Fondului 0roprietatea privind activitatea des'asurata de compania de ga-e in 2<77, citat de Iot>e?s)ro) +nul trecut, 'irma Inter+gro era inregistrata ca debitor cu suma totala de
13

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

BB1,1 milioane de lei) 6eamintim ca Ioan >iculae si mai multi directori din 6omga- sunt anchetati pentru subminarea economiei nationale si pentru 'avori-area 'irmei Inter+gro prin preturi pre'erentiale la ga-e) CA*IUHA IDAN%D. 0 mai 2013 AotNeCs

Primaria Capita$ei (rea sa inter=i!a (opsirea !$adiri$or in !u$ori stridente si amp$asarea aparate$or de aer !onditionat de fatada prin!ipa$a. Proprietarii. o#$igati sa repare fatade$e darapanate
Primaria Capita$ei a pus in de=#atere pu#$i!a regu$amentu$ pentru rea#i$itarea fatade$or !$adiri$or din @u!uresti. Potri(it do!umentu$ui. proprietarii imo#i$e$or darapanate au o#$igatia sa repare fatada. pe !9e$tuia$a proprie. in termen de 12 $uni dupa !e au fost notifi!ati de primarie. a!est termen putand fi pre$ungit !u maEim B $uni. Regu$amentu$ (i=ea=a in!$usi( !$adiri$e din =one$e prote5ate. unde sunt imo#i$e (e!9i !u (a$oare ar9ite!tura$a mare. si permite si i=o$area termi!a a fatade$or. In anumite situatii. $u!rari$e de refa!ere a fatade$or pot fi fa!ute si fara autori=atie de !onstruire. doar in #a=a unui a(i= emis de ar9ite!tu$ sef. In p$us. regu$amentu$ inter=i!e amp$asarea aparate$or de aer !onditionat. a te(i$or de ga= si a antene$or *D pe fatada prin!ipa$a a !$adiri$or. &oto: Case desfigurate dupa reno(are ! proprietarii cladirilor care, prin nivelul de degradare a 'atadei, pun in pericol sanatatea, viata, integritatea 'i-ica si siguranta populatiei siGsau a'ectea-a calitatea mediului incon9urator, a cadrului urban construit si a spatiilor publice urbane sunt obligati, din proprie initiativa, sa reabilite-e 'atada cladirii) ! daca proprietarii nu se con'ormea-a, primaria ii va noti'ica sa isi re'aca 'atada) Termenul general pentru e&ecutarea lucrarilor de interventie este de 72 luni de la data primirii noti'icarii) 0rimaria poate ma9ora acest termen cu cel mult ; luni) ! in ca-ul in care re'u-a sa e&ecute lucrarile, 0rimaria poate e&ecuta ea lucrarile, urmand sa!si recupere-e banii de la proprietari) ! nu sunt obligati sa!si repare 'atada cladirilor proprietarii imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic, a celor incluse in programul de reabilitare si a monumentelor istorice) ! in urma activitatii de identi'icare si inventariere a cladirilor din municipiul *ucuresti au 'ost selectate, pentru etapa l, urmatoarele -one de actiune prioritara= *d) Fascar Catargiu, Calea Cictoriei, *d) Carol ! *d) 0ache 0rotopopescu, *d) .h) Dagheru, *d) >) *alcescu, *d) l) C) *ratianu, *d) 6egina #lisabeta si *d) D) Mogalniceanu) ! o data cu repararea 'atadei, proprietarii pot e&ecuta si lucrari de reabilitare termica)
14

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

! pentru reabilitarea 'atadei este nevoie de autori-atie de construire) In ca-ul -onelor prote9ate este nevoie si de avi- de la Dinisterul Culturii) ! In situatia in care, in conditiile legii, lucrarile de interventie pot 'i e&ecutate 'ara autori-atie de construire, acestea se reali-ea-a cu avi-ul tehnic prealabil al arhitectului! se' al municipiului *ucuresti ori, dupa ca-, al arhitectului!se' al sectorului, emis in ba-a proiectului tehnic si detaliilor de e&ecutie) ! lucrarile de reabilitare a 'atadei se e&ecuta pentru intreg imobilul, indi'erent de 'orma de proprietate asupra acestuia) ! lucrarile se e&ecuta pentru intreg imobilui, in intervalul de timp stabilit, indi'erent de 'orma de proprietate asupra acestuia, indi'erent daca necesita sau nu autori-atie de construire) ! pentru constructiile situate in -onele construite prote9ate se inter-ice reali-area de supra'ete vitrate de mari dimensiuni (perete cortina , utili-area materialelor improprii (placa9e ceramice si alte asemenea materiale care ar putea sa strice caracterul speci'icGomogen al -onei sau supra'ete metalice stralucitoare si utili-area culorilor stridente) ! cromatica 'atadelor in -onele prote9ate va 'i in concordanta cu speci'icul 'iecarei -one) In urma interventiilor de reabilitare, 'atada cladirii va 'i readusa la culoarea stabilita in proiectul initial, daca nu e&ista alte speci'icatii) ! pentru 'atadele constructiilor situate in a'ara -onelor prote9ate se vor utili-a culori predominant deschise si neutre din urmatoarele categorii= alb, galben, gri, be9) +cestea vor 'i stabilite prin autori-atia de constructie sau prin avi-ul tehnic prealabil al arhitectului se', in 'unctie de -ona) Culorile puternice se vor 'olosi ca e&ceptie si complementar pe supra'ete reduse) ! culorile tamplariei vor 'i cele originale sau vor 'i alese in concordanta cu cromatica 'atadelor si vor 'i, de asemenea, speci'icate in autori-atia de constructie sau in avi-ul tehnic prealabil al arhitectului se') ! noile bransamente pentru electricitate si telecomunicatii vor 'i reali-ate ingropat, daca legislatia nu prevede alt'el) ! se inter-ice dispunerea antenelor TC ! satelit in locuri vi-ibile din strada si se recomanda evitarea dispunerii vi-ibile a cablurilor TC) ! se inter-ice amplasarea 'iridelor de bransament pentru electricitate si telecomunicatii pe 'atadele principale ale cladirilor) ! conductele de ga-e se vor dispune con'orm normelor, cu interdictia de amplasare pe 'atada principala) ! se inter-ice montarea aparatelor de aer conditionat pe 'atadele catre strada) ! se vor pastra doar panourile publicitare si 'irmele amplasate cu autori-atie) ! lucrarile de reabilitare a 'atadelor vor 'i 'acute pe cheltuiala proprietarilor) ! primaria poate asigura din bani de la bugetul local preluarea integrala a acestor cheltuieli in ca-ul in care proprietarii sunt in imposibilitate de a 'inanta lucrarea, la cererea acestuiaGacestora, daca acestia 'ac dovada ca reali-ea-a venituri medii nete lunare pe membru de 'amilie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie)
15

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

! 0rimaria Capitalei are obligatia de a identi'ica imobilele cu 'atada degradata si de a noti'ica proprietarii sa le reabilite-e) ! proprietarii care nu isi reabilite-a 'atadele risca amen-i de pana la A)<<< lei) 6egulamentul elaborat de 0rimaria Capitalei preia in mare parte reglementarile stabilite de Fegea 78BG2<77 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural! ambientale a cladirilor (Fegea 'atadelor ) Si in aceasta lege era preva-uta obligatia reabilitarii 'atadelor imobilelor din -onele prote9ate) 0otrivit Fegii 'atadelor, 0rimaria Capitalei trebuia sa elabore-e si aprobe acest regulament inca din octombrie 2<77) %rdinul +rhitectilor *ucuresti a atras atentia in nenumarate randuri, inca de la adoptarea Fegii 'atadelor in 2<77 ca, in ca-ul -onelor prote9ate, obligarea proprietarilor de a reabilita 'atadelor, 'ara controlul strict al autoritatilor, ar putea duce la masacre) NIntr!adevar, sunt -eci de cladiri cu 'atadele 'oarte degradate) +u 'ost si ca-uri cand bucati de tencuiala din aceste imobile au ca-ut pe trotuar, punand viata trecatorilor in pericol) 0entru blocurile de la peri'erie sau cele 'ara valoare arhitecturala este un proiect bun) 0entru -onele prote9ate este insa problematic) Dulti dintre proprietarii acestor cladiri nu vor avea bani sa plateasca restauratori sa le repare si vor chema NmesteriN priceputi la toate care vor strica toate ornamentele acestor imobile (brauri, ancadramente, bosa9e, pro'ile, balcoane, logii, aticuri, bovindouri ) Si pot sa va spun ca avem o multime de ast'el de e&emple, chiar inainte ca proprietarii sa 'ie obligati sa repare 'atadele) In plus, am va-ut ca, pentru multi, repararea 'atadei si e'icienti-area termica a cladirii inseamna sa puna polistiren pe 'atada si tamplarie 0CC cu rame de plastic) %r, daca 'aci asta la o cladire monument sau o casa din -onele prote9ate, e ca si cum ai demola!o) Isi pierde valoarea) Chiar daca statul o'era 'acilitati pentru re'acerea 'atadelor, asta nu este o granatie ca lucrarile vor 'i 'acute bine atata timp cat administratiile locale nu au personal speciali-at pentru a gestiona ast'el de interventii) 0entru reali-area proiectului de reabilitare a 'atadei, in ca-ul -onelor prote9ate, nu este su'icient un arhitect cu drept de semnatura, ci este nevoie de un restauratorN, a declarat :an Darin, membru al Comisiei Tehnice de 3rbanism de pe langa 0rimaria Capitalei si al %rdinului +rhitectilor *ucuresti) :upa ce va sta in de-batere publica timp de B< de -ile, acest regulament va 'i supus la vot in Consiliul .eneral al Dunicipiului *ucuresti) #l se va aplica doar daca consilierii generali isi vor da acordul) CA*IUHA IDAN%D. 13 mai 2013 Ade()ru$

So$uii !atastrofa$e :F;: Preo!uparea 6de faad)7

0rimria Dunicipal lovete din nouO >u v speriai, e doar un lu'tP) :e cur5nd, ni s!a pus la dispo-iie un document stu'os (compus din cinci documente, cu antete, para'e i tampile cu un nume pompos, scos parc din panoplia actelor #pocii de +urP= 0roiectul de hotr5re pentru aprobarea regulamentului de intervenie Q reabilitarea
16

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

'aadelor pentru creterea calitii arhitectural Q ambientale a cldirilor, (n municipiul *ucureti) 7) Ca cetean= #u nu critic de planoP orice deci-ie a 0rimriei Dunicipiului *ucureti (0D* , dar domeniul e o'ertant, tentant i inepui-abil) Ideea e bun, dar e prea mrea, de aceea sunt sceptic (n ceea ce privete re-ultatele= cred c nu se va 'ace nimic) 0D* a vrut s bi'e-e o iniiativ birocratic= dac e scris, negru pe alb, e pe 9umtate 'cut) :ac 9udecm pe ansamblul Capitalei i nu ne limitm la cele nou artere centrale, hotr5rea vi-ea- o aciune ce intr (n de-acord, dac nu (n contradicie, cu alte dou aciuni ratate i greite= una care nu s!a 'cut Q consolidarea imobilelor (n pericol dup cutremurul din 7HLL (iat, sunt B; de aniO ! alta care s!a 'cut= (mpachetarea cu polistiren i (nchiderea balcoanelor) 0D* arunc aciunea (n c5rca deintorilor care sunt obligai, din proprie iniiativP (R s= ! ia msuri de reali-are a lucrrilor))) (7)2 ! asigure sursa de 'inanare (8)2)c ! contracte-e proiectarea i e&ecuia (8)2)d &oto: Ade()ru$ #&cepiile la metoda de 'inanare (preluare integral a cheltuielilor sau co! 'inanare vor genera un noian de complicaii, (nt5r-ieri, cereri, acte, dove-i, adeverine, protecie social, tocmeli))) 2) Ca pro'esionist= >u s!a pomenit nimic despre arhiteci) 4n 'ond, sunt singurii care sunt (n msur i ar trebui s controle-e aciunea) # de aplaudat e&ceptarea cldirilor i ansamblurilor clasate (sau (n curs ca Donumente Istorice) Slav :omnului, ast'el suntem 'erii de a vedea cum se reabilitea- 'aadele +teneului sau *isericii Stavropoleos) 4n ceea ce privete imobilele cu bulin roie (clasa 7 de risc seismic cred, dimpotriv, c ar trebui s nu 'ie e&ceptate, ci prioritare Q (n acest 'el acceler5nd i consolidarea lor) Termenul de 72 luni de la noti'icare la 'inali-are mi se pare nerealist (n condiiile (ncadrrii documentaiilor (n prevederile Fegii 8< (certi'icat de urbanism, proiect tehnic, autori-aie de construire inclusiv avi-ul Dinisterului Culturii, e&ecuie, timp 'riguros, recepie, remedieri))) ) Contractarea proiectrii i e&ecuiei de ctre deintori constituie un adevrat pericol (n calea reuitei aciunii de intervenie!reabilitare))) Fucrrile la 'aade Q i mai ales la cele vechi, uneori deteriorate, av5nd (n compo-iie elemente i materiale mai puin obinuite Q sunt operaii delicate i minuioase care cer proiectare speciali-at i m5n
17

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

de lucru cali'icat (n domeniul restaurrilor) >u!i vd pe deintoriP (n stare de o atare selecie 'r o asisten de specialitate) Cu at5t mai puin, dac ar hotr( i reabilitarea termic ce aduce dup sine (necarea 'aadei (n in'ectul polistiren) # ludabil intenia de a elimina diverse instalaii i echipamente de pe 'aade, o consider (ns ne'e-abil) Dsura vine cu (nt5r-iere i va genera nes'5rite discuii i procese) +ctul normativ ar putea s aib e'ecte (n viitor) +lte orae i!au re-olvat de la bun (nceput acest aspect Q (n Tel +viv, unde clima e mult mai 'ierbinte tot anul, nu vedem aparate de condiionare pe 'aade) Inadmisibil prevedere gsim (n articolul B)1= se vor pstra sinistrele panouri publicitare pe 'aade, adic tocmai ce alterea- imaginea 'ronturilor de pe unele artere centrale, prile9 al unor repetate critici i proteste ale arhitecilor bucureteni) 0roblema cromaticii vine tardiv dup ce *ucuretii sunt invadai de gratii albe la 'erestre i la balcoane precum i de pete de culori stridente pe 'aadele reabilitateP)Fe gsim din belug pe Calea Doilor, a .riviei, pe Ion Dihalache, .iurgiului)))% culoare mai (nchis a ramelor de 'erestre (brun, antracit, olive ar 'i atenuat imaginea i de-ordinea lor i le!ar 'i 'cut s par mai suple) >umai c cele albe sunt mai ie'tine) Imaginea n!ar 'i meritat di'erenaR Instituia arhitectului!e' nu are la dispo-iie su'icient personal pentru a aduce la (ndeplinire o ast'el de sarcin) >ormal ar 'i 'ost s se instituie un organism special destinat sau, mai bine, s se apele-e la %rdinul +rhitecilor) Fa noi, (n 6om5nia, (n *ucureti, aici, ca i (n alte domenii, se vorbete prea mult) Conclu-ia ar 'i= Iotr5rea aceasta e o iniiativ de 'aadP) Ar9. CRIHAN A*ANASIU. 1 mai 2013 AotNeCs

Regiona$i=area redesenea=a 9arta Romaniei. Primu$ raport ofi!ia$ !u noi$e regiuni posi#i$e si denumiri$e $or
Care (or fi noi$e regiuni administrati(e a$e Romaniei. !ate (or fi $a numar sau !um (or fi denumite + sunt doar !ate(a aspe!te pu#$i!ate in raportu$ grupu$ui de eEperti !are $u!rea=a pentru <inisteru$ >e=(o$tarii. !ondus de -i(iu >ragnea. Con!$u=ii$e grupu$ui de eEperti :C%NR'2; (or sta $a #a=a pro!esu$ui de regiona$i=are si des!entra$i=are pe !are ministeru$ !ondus de >ragnea (rea sa+$ rea$i=e=e in a!est an. De=i in arti!o$ !um arata noua 9arta a Romaniei in (i=iunea C%NR'2. !um sunt desenate f$uEuri$e de migratie intre 5udete. !um se !ompara regiona$i=area din Romania !u mode$u$ din Po$onia si !ine sunt mem#rii Consi$iu$ui !are a propus noi$e s!9im#ari. Dinisterul :e-voltarii 6egionale si al +dministratiei 0ublice condus de Fiviu :ragnea, cel responsabil de procesul de regionali-are a tarii, a lansat o pagina speciala de internet dedicata procesului de regionali-are si descentrali-are) %data cu noul site, au 'ost publicate si rapoartele Consiliului Consultativ pentru 6egionali-are (C%>6#. 'ormat din practicieni si specialisti din mediul universitar si academic, administratia publica si societatea civila)
18

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Componenta C%NR'2: ! +cad) pro') dr) Ioan 0aun %timan, Secretar .eneral al +cademiei 6omane ! Dembru supleant= 0ro') :r) :an *alteanu, 0ro'esor universitar, Institutul de geogra'ie, +cademia 6omana ! 0ro') dr) :umitru Sandu, Facultatea de Sociologie si +sistenta Sociala, 3niversitatea *ucuresti ! :r) Danuela So'ia Stanculescu, Cercetator stiinti'ic, Institutul de Cercetare a Calitatii Cietii, +cademia 6omana ! 0ro') dr) Ioan Ianos, Facultatea de .eogra'ie, 3niversitatea *ucuresti ! 0ro') dr) :aniela Fuminita Constantin, +cademia de Studii #conomice, *ucuresti ! 0ro') dr) .abriel 0ascariu, Facultatea de urbanism a 3+3ID, :epartamentul de 0lani'icare si :e-voltare 3rbana si Teritoriala ! :r) Dihail :aniel Jurcan, :irector de cercetare, Institutul 6oman pentru #valuare si Strategie ! :r) Cictor 0laton, Cercetator stiinti'ic, Institutul de #conomie >ationala al +cademiei 6omane ! 0ro') dr) Casile :5ncu, Facultatea de Sociologie si +sistenta Sociala, 3niversitatea *ucuresti ! 0ro') dr) Darius 0ieleanu, Facultatea de Stiinte 0olitice, Catedra de Sociologie din cadrul Scolii >ationale de Studii 0olitice si +dministrative+st'el, in ultimul raport semnat de coordonatorul pro'esor doctor :umitru Sandu de la Facultatea de Sociologie a 3niversitatii *ucuresti, se abordea-a problema :isparitatilor si a 'lu&urilor Nin 'undamentarea social! economica a regionali-arii administrative a 6omanieiN)

19

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Regiona$i=area in Romania. fa!uta pe mode$u$ !e$or 0 regiuni de de=(o$tare din I?0 + Regiunea Sud si @u!uresti+I$fo( ar putea fi unita 0ractic, materialul propus de C%>6#. pre-inta 'undamente social!economice si demogra'ice ale regionali-arii administrative a 6omaniei in varianta 2<7B) 6aportul in 'orma integrala este atasat alaturi sau poate 'i consultat online) In esenta, raportul C%>6#. sustine ca noul proces de regionali-are sa urmareasca regiunile de de-voltare delimitate si in'iintate in 7HHA) +st'el, modelul de regionali-are propusa de C%>6#. are opt regiuni despre care se sustine ca Nau un potential 'oarte mare de 'unctionalitate, mai mare decat regiunile istorice sau grupari de 2 ! B 9udete invecinate) N6egiunile de de-voltare instituite in 7HHA mani'esta un grad sporit de unitate 'unctionala, dovedita prin structura 'lu&urilor de migratie inter9udetene) >iciun alt model de regionali-are dintre cele discutate in material nu satis'ace in acelasi grad principiul respectiv de optim 'unctional potentialN, se arata in raport) Totusi, raportul sugerea-a si posibilitatea reunirii regiunilor Sud si *ucuresti!Il'ov pentru imbunatatirea 'actorului de 'unctionalitate) JRegiona$i=area !a 5o! de sa9J In documentul publicat de D:6+0 sunt abordate aspecte precum con'iguratia spatiala a viitoarelor regiuni administrative, relatia cu actualele regiuni de de-voltare si, posibilele denumiri, ba-ate pe 'actori istoricim geogra'ici si culturali a noilor unitatti administrative) N+legerea variantei de regionali-are adecvata sistemului administrativ al tarii se 'ace in 'unctie de patru premise legate de a problemele ma9ore care trebuie re-olvate prin noua re'orma administrativ! teritoriala sub aspectul disparitatilor si coe-iunii teritoriale, b gruparile teritoriale de similitudine social!economica si culturala c cunoasterea 'lu&urilor ma9ore care structurea-a con'iguratiile regionale si de de cerintele necunoscute la nivel
20

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

european pentru o proiectare e'icienta a regiunilor de rang 2 (>3TS 2 cu statut administrativN, se arata in deschiderea raportului) 0otrivit e&pertilor C%>6#., Ncon'iguratia spatiala a regiunilor este echivalentul tablei pe care sunt puse piesele de sah, iar regulile de constructie institutionala pentru practica administrativa sunt echivalentul celor de 9oc e'ectiv) #vident, nu trebuie sa iti 'aci ilu-ia ca daca vei proiecta bine spatiile regionale succesul este asigurat) Cor conta 'oarte mult si regulile de 9oc, respectiv institutiile, si competentele 9ucatorilor, sociali-area lor in respectarea regulilor si in gandirea regionalaN) In abordarea subiectului privind delimitarea noilor regiuni administrative, raportul ia in calcul mai multe criterii printre care con'iguratia disparitatilor de de-voltare intre rural si urban, densitatea populatiei din unele -one si 9udete ale tarii, accesibilitatea la serviciile urbane si la in'rastructura de comunicare sau aspecte de ordin economic si 'inanciar) Ana$i=area regiuni$or pe #a=a f$uEu$ui de migratie NCu cat populatia regiunii este mai mare 'ata de media de populatie pentru 9udetele componente cu atat costurile administrative pe regiunea respectiva, raportate la numarul de locuitori, vor 'i mai reduseN, este una dintre constatarile raportului) 6aportul abordea-a problema in'iintarii de regiuni 'unctionale prin con'iguratia 'lu&urilor de migratie inter9udeteana si propune o harta 'lu&urilor de migratie Nintre locul de nastere si cel de domiciliu (Smigratie pe durata vietiiS N) N% regiune este cu un potential de 'unctionalitate cu atat mai mare cu cat 9udetele care o compun sunt legate prin mai multe 'lu&uri importante (de rang 7 si 2, in special si cu cat numarul 'lu&urilor care pleca din regiunea de re'erinta in a'ara ei este mai mic) 0arado&al, regiunea care satis'ace cel mai putin aceste criterii este cea care din punct de vedere cultural este cea mai omogena ! Sud!Cest (%ltenia ) Dult!discutata regiune Sud!#st este departe de a 'i ne'unctionala) Fegaturile tari care o structurea-a sunt pe reteaua Crancea!.alati!*raila si Tulcea!Constanta) 6egiunea Cest (Cest*anat este puternic structurata in interior prin gravitatia 9udetelor +rad, Caras! Severin si Iunedoara spre Timis) Fiind o regiune puternic de-voltata atrage, 'iresc, 'lu&uri si din a'ara ei) Centrele regionale ma9ore re-ulta, de asemenea, din aceeasi con'iguratie a 'lu&urilor= Timis pentru Cest, Clu9 pentru >ord!Cest, *rasov pentru Centru, Iasi pentru >ord!#st, .alati!*raila pentru Sud!#st, :ol9 pentru Sud!Cest) 0entru regiunea Sud, centrul evident este *ucuresti) #ste 'oarte probabil ca o regiunea care ar reuni actuala regiune de de-voltare Sud!Duntenia cu *ucuresti Il'ov ar putea avea un real e'ect asupra reducerii saraciei din sudul Dunteniei)
21

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

% sursa a saraciei din 9udetele Campiei 6omane este si 'aptul ca, pe termen lung, *ucurestiul a actionat ca un magnet care a atras capitalul uman din -onele de campie insa nu a dat nimic in schimb, nu a contribuit in niciun 'el la de-voltarea in'rastructurii rurale din 9udetele apropiate de unde si!a atras 'orta de munca) Formula de organi-are sugerata ar putea 'i punctul de ruptura cu un ast'el de trecut) 6esursele imense de competenta in alcatuirea de proiecte si de organi-are ale capitalei ar putea 'i un re-ervor important pentru obtinerea unor proiecte de de-voltare care sa relanse-e procesele de de-voltare din 9udetele adiacente) Constatarea 'undamentala care re-ulta din anali-a hartilor 'lu&urilor de migratie (ve-i si ane&a ; este ca singura regionalizare vehiculata in spatiul public si care satisface in foarte mare masura criteriul unitatii functionale este cea a regiunilor de dezvoltare din 1998. O posibila imbunatatire a acesteia, pe criteriul functionalitate, este reunirea regiunilor Sud si Bucuresti-Ilfov. In rest, regiunile istorice sunt departe de a fi unitati functionale iar microregiunile de -! "udete sunt fie ineficiente din punct de vedere administrativ, fie astfel concepute incat au centre de atractie urbana in afara lor (unitati SdescentrateS )N Regiuni administrati(e mai mari (s. Regiuni$e istori!e mi!i In continuare, raportul abordea-a tematica 'unctionalitatii social!economica a regiunilor istorice mici si considera ca Ninlocuirea regiunilor istorice mici cu regiuni administrative mai mari, care le integrea-a pe cele istorice, duce la regiuni administrative mai eterogene cultural decat nucleele istorice pe care le includ, dar sporeste e'icienta 'unctionala pentru toate 9udetele din cadrul regiunii administrative) #ste ca si cum sporul de 'unctionalitate social!economica ar 'i NplatitN prin reducerea omogenitatii culturale a ariei) In 'apt o alta consecinta a e&tinderii ariei cultural!istorice mici este si sporirea diversitatii culturale in regiunea de de-voltare) *ine gestionata, o ast'el de diversitate necon'lictuala poate duce la de-voltare ca si resursele identitareN) 0otrivit e&pertilor C%>6#., Nuna dintre problemele ma9ore in practica de proiectare este cea a raportului dintre criteriile de 'unctionalitate social!economica, de-voltare sociala si cele de similitudine culturala, pentru ca-ul regiunilor traditionale mici) #ste ca-ul cu :obrogea si *anat care au sub un milion de locuitori 'iecare, con'orm datelor preliminare de la ultimul recensamant din octombrie 2<77N) N+ construi regiuni administrative care sa urmea-a conturul acestor regiuni istorice are multiple de-avanta9e= costurile administratiei regionale ar 'i 'oarte mari pentru ca s!ar imparti la un numar mic de locuitoriT 9udete invecinate care e'ectiv gravitea-a catre unul dintre cele doua centre 9udetene puternice ! Timis si Constanta !ar ramane in a'ara regiunii 'unctionale de care apartin natural (ca-ul Iunedoarei si al +radului orientate, spre Timis, sunt e&emplare in acest sensT in sud!est, Tulcea este legata nu numai de
22

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Constanta ci si de .alati iar *raila gravitea-a nu numai in s'era economica a .alatiului ci si a ConstanteiN, se mai preci-ea-a in raport) Cum s+ar putea numi noi$e regiuni 6aportul abordea-a si posibilele denumiri ale viitoarelor regiuni administrative, luand in calcul considerente istorice, culturale sau geogra'ice) 0otrivit raportului, cele L sau A regiuni ar putea sa se numeasca ast'el=

<o$do(a de Nord :Regiunea Nord+'st; >unarea de 5os :Regiunea Sud+'st; @anat Dest :Regiunea Dest; %$tenia <untenia Sud + ar putea !uprinde si regiunea @u!uresti *ransi$(ania Centra$a :Regiunea Centru; *ransi$(ania de Nord Dest :Regiunea Nord Dest;

N:in cele opt regiuni de de-voltare luate ca ba-a pentru regionali-area administrativa, doua coincid cu contururi istorice clar de'inite (Sud!Cest!%ltenia, si *ucuresti!Il'ov cu spatiul orasului capitala N, retine raportul) N+lte doua regiuni, >ord!#st si Sud!Duntenia sunt subregiuni care repre-inta, 'iecare, mai mult de doua treimi din cate o regiune istorica) Transilvania in sens larg este di'erentiata in trei regiuni de de-voltare care au, 'iecare, nuclee cu identitate istorica marcata= Cest ! *anat, >ord!Cest ! Crisana si Daramures iar Centru coincide in 'oarte mare masura cu vechea Transilvanie voievodala ('ara Clu9 si *istrita!>asaud, plasate din ratiuni de 'unctionalitate in >ord! Cest ) In 'ine, pentru regiunea Sud!#st a'lam ! cu argumente actuale de 'unctionalitate social! economica dar si cu a9utorul unor te&te pe nedrept uitate (Dehedinti 7H1B ! ca este o regiune unitara, constituita pe un 'ond geo!cultural 'oarte puternic, cel al :unarii de JosN, se continua in materialul coordonat de pro'esorul :umitru Sandu) NCu toate aceste argumente este de gandit daca nu e vremea sa inlocuim denumirile geogra'ice ale regiunilor de de-voltare cu denumiri geo!culturale care 'ac trimitere la spatiile istorice pe care acestea le repre-intaN, conclu-ionea-a raportul si pre-inta o harta pentru o posibila regionali-are si denumire a noilor unitati administrative) Regiona$i=area in Romania !omparata !u mode$u$ Po$one= 6aportul C%>6#. contine si o comparatie cu modelul de regionali-are aplicat in 0olonia cu 7; voievodate (regiuni administrative si ;; de regiuni ne!administrative, similare ca marime cu cele 12 de 9udete ale 6omaniei) N:aca pentru 6omania va 'i adoptat un model de regionali-are ba-at pe regiunile de de-voltare din 7HHA, atunci
23

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Similaritatile marcante vor 'i date de numarul de regiuni, marimea si 'orma acestora, construirea lor prin suprapunere partiala cu regiunile sau subregiunile istoriceN, sustine raportul) DIC*%R C%8<'I. 1B mai 2013 C%NS*RUC1II Ka$$ Street

Re$o!ari$e !ontinua sa domine piata #irouri$or: GFL din a!ti(itate. $a in!eput de an

6ata de neocupare a cladirilor de birouri isi continua trendul descendent, in timp ce chiria prima va ramane constanta, spun o'icialii C*6#) :e asemenea, piata de birouri din *ucuresti va 'i, in continuare, dominata de tran-actii de relocare) Cererea a repre-entat ;B@ din volumul total al activitatii de tran-actionare si a 'ost impartita intre tran-actii de relocare (L8@ , e&tinderiGcereri noi (7;@ si tran-actii de pre!inchiriere (H@ ) Cel mai activ sector a 'ost cel de 0ro'essional Services, care a insumat BB@ din totalul activitatii de tran-actionare pe piata spatiilor de birouri in T7) +nul 2<7B a inceput bine si in ceea ce priveste demararea unor proiecte noi)Compania de constructii si de-voltare imobiliara SKansKa a inceput constructia primului sau proiect de birouri din 6omania) .reen Court *ucharest este amplasat in -ona *arbu Cacarescu!Floreasca, si va avea o supra'ata inchiriabila de 82)<<< mp si va 'i livrat in trei etape, incepand cu T7 2<78, a mai declarat 6a-van Iorgu) 6ata generala de neocupare a spatiilor de birouri a ramas relativ constanta in T7, media generala a acestei rate in *ucuresti situandu! se in 9urul valorii de 7;@) In total, e&ista B;L)<<< mp de spatii de birouri vacante in *ucuresti) "ona de Cest pre-inta, in continuare, cea mai sca-uta rata de neocupare (8@ , in timp ce, la polul opus, cea mai ridicata rata de neocupare se inregistrea-a in 0ipera (2;@ ) In centrul de a'aceri al Capitalei (C*: , rata de neocupare a continuat sa scada cu 2@ in T7 comparativ cu T1 2<72, a9ungand la 7<@) :e asemenea, nivelul chiriei prime s!a stabili-at in 9urul valorii de 7A euroGmpGluna) 0entru spatiile de birouri de clasa + din *ucuresti, chiriile cerute incep de la 7; euroGmpGluna in -onele centrale si de la 77 euroGmpGluna in -onele peri'erice) In ceea ce priveste birourile de clasa *, chiriile cerute incep de la 7B euroGmpGluna in -onele centrale si de la H euroGmpGluna in -onele peri'erice)
24

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Cererea a repre-entat ;B@ din volumul total al activitatii de tran-actionare si a 'ost impartita intre tran-actii de relocare (L8@ , e&tinderiGcereri noi (7;@ si tran-actii de pre!inchiriere (H@ ) Cel mai activ sector a 'ost cel de 0ro'essional Services, care a insumat BB@ din totalul activitatii de tran-actionare pe piata spatiilor de birouri in T7) +nul 2<7B a inceput bine si in ceea ce priveste demararea unor proiecte noi)Compania de constructii si de-voltare imobiliara SKansKa a inceput constructia primului sau proiect de birouri din 6omania) .reen Court *ucharest este amplasat in -ona *arbu Cacarescu!Floreasca, si va avea o supra'ata inchiriabila de 82)<<< mp si va 'i livrat in trei etape, incepand cu T7 2<78, a mai declarat 6a-van Iorgu) 6ata generala de neocupare a spatiilor de birouri a ramas relativ constanta in T7, media generala a acestei rate in *ucuresti situandu!se in 9urul valorii de 7;@) In total, e&ista B;L)<<< mp de spatii de birouri vacante in *ucuresti) "ona de Cest pre-inta, in continuare, cea mai sca-uta rata de neocupare (8@ , in timp ce, la polul opus, cea mai ridicata rata de neocupare se inregistrea-a in 0ipera (2;@ ) In centrul de a'aceri al Capitalei (C*: , rata de neocupare a continuat sa scada cu 2@ in T7 comparativ cu T1 2<72, a9ungand la 7<@) :e asemenea, nivelul chiriei prime s!a stabili-at in 9urul valorii de 7A #36GmpGluna) 0entru spatiile de birouri de clasa + din *ucuresti, chiriile cerute incep de la 7; #36GmpGluna in -onele centrale si de la 77 #36GmpGluna in -onele peri'erice) In ceea ce priveste birourile de clasa *, chiriile cerute incep de la 7B #36GmpGluna in -onele centrale si de la H #36GmpGluna in -onele peri'erice) CRIS*INA <IAAI. 1B mai 2013

_______________________________________ Selecie realizat de Raluca tefan, consilier de comunicare

25