Sunteți pe pagina 1din 7

I. CULTURA.

, CIVILIZATIE, BARBARIE
Cultura ~i barbarie. 0 viziune criticii. asupra civilizatiei eontemporane. "De ce ~i in ce fel un anume tip de cunoa~tere, apamt in epoca lui Galilei ~i considerat de atunci ca fiind singura cunoastere, produce ... subversiunea tuturor celorlalte valori, ~i astfel a culturii, ~i astfel a umanitatii omului, iata un lucm perfect posibil de inteles - cu conditia sa dispunem de 0 teorie a esentei oricarei cunoa~teri posibile ~i a fundamentului sau ultimo Acest fundament este de asemenea cel al valorilor, al culturii, al umanitatii. ~i pentru ca acest fundament este inlaturat de catre ~tiinta modema, aceasta, rara sa 0 ~tie, impinge lumea noastra in abis" [monde VS. immonde, non-lume] - "Criza culturii a devenit imposibil de ascuns in zilele noastre ... Comportamentul nostru cotidian este semnificativ in acest sens : in fata oricarei probleme deosebite, apelam la specialist. Insa daca aceasta practica se dovede~te eficace in cazul unei dureri de dinti sau al repararii unei ma~inarii, ea nu ne ofera nici 0 perspectiva de ansamblu asupra existentei umane ~i a directiei in care se indreapta aceasta - Ce este a~adar cultura? Orice cultura este 0 cultura a vietii, in sensul dublu in care viata constituie deopotriva subiectul ~i obiectul acestei culturi. Este 0 actiune pe care viata 0 exercita asupra ei fnse9i ~i prin care se transforma pe sine fn a9afel fndit este ea lnsa9i ceea ce transforma 9i ceea ce este transformat. 'Cultura' nu desemneaza nimic altceva. 'Cultura desemneaza auto-transformarea vietii, mi~carea prin care ea nu inceteaza sa se modifice pe sine pentru a ajunge la forme de realizare ~i de desavar~ire mai inalte, pentru a se spori pe sine" 1. Cultura eontemporana : "eultura-Iume". "Aveam 0 modemitate de~irata ~i limitata. Ne aflam acum intr-o modernitate desavar~ita, 0 modemitate reconciliata cu ea insa~i ~i cu principiile sale fondatoare. Conflictele traditie! modernJtate, BiseridiiStat, liberalismlcomunism, burghezie!proletariat, EstNest nu mai ocupa centrul lumii de maine. In sanul modemitatii inse~i se va hotari viitomllumii, al unei lumi in care se impun in tot mai mare masura obiectivele rationalizarii, globalizarii ~i a devenirii-marra, ~i asta in toate domeniile" - "Contrar [culturii] capodoperelor in continuare dupa secole ~i milenii, de mas a Daca creeaza produse efemere, racute ce nune sa emotioneaza dureze, ci pentru simplul prezent al consumului ~i alcultura divertismentului. cultura este strict ceea ce scapa uzurii timpului creand opere eteme, cultura de masa nu merita numele de cultura: ea nu este decM 0 rotita din mecanismul universului marfii care generalizeaza tranzitoriul ~i perisabilul, u~urinta ~i setea de imediat cpnsumeriste. Incapabila de a crea opere care sa reziste incercarii tirnpului, aceasta non-cultura este 0 anticultura" "Indelung, scopul culturii a fost asirnilat profunzimii sufletului, vietii conforme ratiunii. Aceasta vocatie superioara nu este depa~it~, acum mai putin ca oricarrd, intr-o lume dominata de superficialitatea imediatului ~i a consumabilului. Insa culturii ii revine acum ~i 0 alta misiune: aceea de a deschide existenta umana spre dimensiuni diverse, de a-i fumiza teluri, de a-i arata noi directii, de a stirnula potentialitatile multiple ale indivizilor "~ Individualism ~i barbarie. "Prill gustul pentru easa individuala nu se mai exprima atat clasiCa dorinta de afi~are a reu~itei soeiale, cat irnportanta acordata calitatii vieW care se confunda in prezent cu ,lini~tea', cu autonomia fieearuia, eu securitatea rezidentiala. Vila a devenit un simbol al noilor exigente individualiste de libertate, de spatiu locuibil, de Natura (gradina). Intoleranta fata de intruziunea altuia in ambientul propriu, gustul pentru intirnitate, nevoia sporitii de securitate, toti ace~ti factori au antrenat 0 suprainvestitie in case proprietate personala, optiunea de a triii departe de ora~ ... Resirntitii ca 0 bula protectoare in raport cu exteriorul, casa este un semn al unei tendite neoindividualiste care inseamna aspiratie spre intirnitate, cautarea placerilor protejate".3 Concluzie. Europa, finut al culturii vs. supercivilizatie. "Experien1a inaugurata de ~tiin1a nu mai este cea a problematicitii1ii vie1ii ~i a realita1ii, ci cea a lipsei de sens in general. Ceea ce oferii tiin1a - cel pu1in tiin1a a~a cum s-a orientat incepand din secolul 17, orientare care se confirma parra azi - , este realitatea efectiv golitii de sens, de orice sens"4. - "Ce este glija pentru suflet? Ce este sufletul? Unii filozofi greci au formulat conceptul de suflet nemuritor. Jnsa toti, atat cei care afirma nemurirea sufletului cat si cei care spun ca sufletul moare si el odata cu trupul, toti afirma'ca grija pentru suflet este sarcina noastrii ... De ~e? Fiindca omul, sufietul omului; este ceea ee poseda 0 ~tiinta a totalitiitli lumii ~i a vietii, ceea ce este capabil sa considere totalitatea ~i sa triiiasca pomind de la aeeastii viziune" - "Iatii specificitatea Europei: numai in Europa s-a nascut filozofia In sensu 1unei treziri prin intermediul careia omul se degajeaza de traditie pentru a patrunde in universul prezent ... - in Grecia. Cetatea greaca lasa 0 mo~tenire, mo~tenirea unei teom a unui stat in care filozofii vor putea triii, un stat al dreptatii (...) Evident Europa nu a fost doar asta. Grija pentru suflet a suferit de mult 0 transformare stranie; aproape ea a disparut snb aluviunile a eeea ee putem numi grija pentru stiipanirea lumii. Dar asta este 0 alta poveste, ea insa~i unica, 0 poveste ce contine premisele evenirnentelor petrecute sub ochii no~tri: disparitia Europei, poate pentru totdeauna" ~

Michel Henry,Barbaria, InstitutulEuropean, 2008, p. 7 - 12. G. LipovetskyJ. Serroy,La Culture-monde, OdileJacob,Paris, 2008

3 G. Lipovetsky,Fericirea paradoxa Iii. Eseu asupra societiitii de hiperconsum, Polirom, 2007 p. 192-193.
4

Jan Patocka, Liberti et sacrifice, p. 255

5 Patocka, Platon et I 'Europe, 99

GANDIREA MITICA Mitul se refera intodeauna la 0 'creatie'; el poveste~te cum au luat na~tere 0 comportare, o institutie, un fel de a munci; acesta e motivul pentru care miturile constituie paradigmele [modelele] oricarui act omenesc semnificativ. - Avand cuno~tinta de mit, cunoa~tem 'originea' lucrurilor ... Nu este yorba despre 0 cunoa~tere exterioara, abstracta, ci de 0 cunoa~tere pe care 0 traim in chip ritual, fie narand mitul in cursul unei ceremonii, fie efectuand ritualul caruia elii serve~te drept justificare. - Se poate spune ca traim mitul in sensul ca suntem patrun~i de puterea sacra, exaltanta a evenimentelor pe care ni Ie rememoram ~i Ie reactualizam I.
NEVOIA DE lNAADACINARE. Poate ca inradacinarea este nevoia cea mai importanta ~i totodata cea mai ignorata a sufletului omenesc. Un om are radacini prin participarea reala, activa ~i naturala la existenta unel colectivitati care pastreaza anumite comori ale trecutului ~i anumite presentimente ale viitorului 2. PRIVIREA SPRE TRECUT. Daca fixezi prezentul cu fidelitate vei incepe sa te bucuri de traditie, deoarece vei gasi ca gandurile cele mai importante au ~i fost exprimate. Astfel ajungem sa intuim acel acord, care e chemarea omului, dar la care adesea el se supune impotriva vointei sale, fiindca-~i inchipuie ca lumea incepe cu el 3 MITUL ~I DIMENSIUNEA PROFUNZIMII. deschide, odata cu forma timpului, accesulla 1. Nu se ajunge la organizarea adevarata a lumii mitice decat daca se a acestei lumi, cea a profunzimii. Adevaratul caracter

0 noua dimensiune

al fiintei cimitice se dezvaluie atunci cacand apare Abia ca fiinta originii. nu tineintr-o in mod nemijlocit de continutul datulul, de originea acestuia, abia de faptul el devine. prin a faptul ca seEa plaseaza departare temporala, ca se pierde in profunzimea trecutului, continutul poate aparea drept sacru, important din punct de vedere mitic ~i religios, ~i poate fi, mai mult,Justifieat ca atare. Timpul este primul arhetip al acestei justificari spirituale ... Trecutul ca atare nu mai are un 'de ce': el este de ce-ul lucrurilor. Ceea ce deosebe~te conceptia mitica a timpului de cea istorica este faptul ca pentru cea dintai exista un trecut absolut 4. 'CONDITIA MITICk A OMULUI. Pornim de la faptul ca receptivitatea la impresiile luminoase ~i sentimentul locului sunt formele de manifestare cele mai originare ~i mai profunde ale inteligentei umane. Orice dezvoltare spirituala esentiala, fie ea a individului ori a unui neam, urmeaza aceste doua cai. Plecand dtf aici ~i-au gasit raspunsul cele trei mari intrebari pe care existenta Ie pune fiecaruia dintre noi : Unde te afli? Ce e~ti? Ce trebuie sa faci? Pentru fiecare locuitor al pamantului, al acestei sfere care nu lumineaza singura, alternanta luminii ~i intunericului, a zilei ~i a noptii reprezinta impulsul primal' ~i scopul ultim al facultatii sale de gandire. Nu numai pamantul, ci ~i propriul nostru eu spiritual, noi in~ine luam na~tere ~i suntem hraniti de soare de la prima clip ire in bataia luminii pana la sentimentele noastre religioase ~i morale cele mai inalte ... Intelegerea progresiva a diferentei dintre zi ~i noapte, dintre lumina ~i intuneric reprezinta nervura intern a a oricarei evolutii culttirale a omului 5. MITUL ~I LOCUL : ... the archetypal human desire to touch the sky. Although architects Thomas Jefferson and Eero Saarinen both sought to give formal expression to the meaning of American experience, they also recognize and drew upon the vast reservoir of human experience in their search for ideal forms ... The Memorial is not just a triumphal arch; it is also the dome of heaven. It is appropriate to view a symbol of their lives and work in this larger perspective 6. A MAsURA DISTANTA. Omul are posibilitatea ... sa I~i Indrepte privirile catre Cerqti. Aceasta privire catre Inalt parc~rge Intre~ga Distanta care. ne desparte de cer,.rama~a!!d totu~ijos, pepfunant. Privire~ cat!elnalt masoa~a, In. Il1tregull~i inter~alu~ dll1tre cer Sl pam ant. Acest Il1terval este confent lOCUlrJI omulUl tocmal ca urmare a masurarJI. Yom numl DlmenslUne aceasta masurare confenta oll1ului In vederea deschiderii Intervalului dintre cer ~i pamant. Dimensiunea ... Locuirea omului rezida In masurarea cu ajutorul privirii care se Inalta, deci In masurarea Dimensiunii careia Ii apartin deopotriva ceml ~i pamantul 7 TEORIA MITULUI CAMUFLAT (ELIADE). istoria religiilor ca pe 0 disciplina Inteleg acum ca (1]sunt Intalnirea cu 'necunoscutul', cu 'straniul, exoticul, arhaicul', Yad facilitata de psihologia profunzimilor si [2]totala. aparitia Asiei ... In Istone momente culturale care nu Isi gasesc semnificatia ultima decat In perspectiva istoriei religiei. Hermeneutica necesara revelarii sensurilo~ ~I a mesajelor ascunse ''in mituri, rituri, simboluri ne va ajuta sa Intelegem ~i psihologia profunzimilor, ~i epoca istorica In care tralm [a 'globalizarii] [...] Cultura folclorica este hranita de ceea ce amnumit 'cre~tinismul cosmic' ... Natura In Intregul el este .transfigurata Ce ma Il1terese_azae prin p'rezel~ta lui Isus, ea participa la mistere ~i taine. Lumea, Via/a, Materia cii~~iga,dimensiuni,religioase sen:n~ficatIa pe ~are 0 ?adea BranCU~1CqloaJ!el : el a co!npara cu C.aloana CerulUl, stalpul Co;:;mlccare sustll1e Cerul ~l tatodata. fac~ poslbI1a comumcarea mtre Cer ~I Pamant; mtr-un cuvant, a cansldera 0 AXIS mundl ... Brancu~1 a IzbutJt, prmtr-o extraordlnara anamnesis, sa readuca la viata forme, simboluri ~i semnificatii arhaice, uitate In Europe de mii de ani ~

I... ]

1 M. Eliade, citat de: D. Allen, Mit ii religie la Mircea Eliade, p. 237


2

S. Weil, L 'enracinement, Gal I., 1949 [ http:Uwwvv mmisi org/ir/41 Ol/milcbell.pdt]

3 Goethe, Anii de drumefie ai lui Wilhelm Meister - OPERE 7, Ed. Univers, 1988, p. 91.
4

Cassirer, Filozojiajormelor Ibid., p. 136-137.

simbolice II, Gdndirea mitica, Par. 45, p. 147-148

5 6

Alihur Mehrhaff, Phenomenology oj Place (hltp://'JJaa missomi edu/peopJe/mehrhoflfpdfs-docs/PhenomenologyoIJllace Heidegger, , In chip poetic locuiqte omul ...', Originea operei de arta, Humanitas, 2011, p. 206-207.

pdf)

8 Eliade, Jurnal I, Humanitas, 2004

GANDIREAMITICA (2) ~I MITURILE MODERNITATII


Gandirea miticii traditionala (rezumat). "Simbolismul Centrului sta la baza unor serii de imagini cosmologice ... a) ora~ele sfinte ~i sanctuarele se afla in Centrul Lumii; b) templele sunt replici ale Muntelui cosmic ~i deci reprezinta 'legatura' prin excelenta dintre Cer ~i Pamant; c) temeliile templelor coboara adanc in regiunile inferioare (... ) Homo religiosus simtea nevoia sa traiasca mereu in Centru, ca australienii achilpa care duceau peste tot cu ei stalpul sacru, Axis mundi, ca sa nu se departeze de Centru ~i sa ramana in legatura cu lumea supraterestra (... ) Orice a~ezare repeta Facerea Lumii pomind de la un punct central. Tot a~a cum Universul se desra~oara ~j se dezvolta pomind de la un Centru ~i se intinde spre cele patru puncte cardinale, satul se constituie pomind de la 0 rascruce ... Impartirea satului in patru sectoare corespunde impartirii Universului in cele patru ziiri" (ELIADE, Sacrul ..., 32-37).

"Omul nu mai traie~te intr-un univers pur fizic, el traie~te intr-un univers simbolic. Limbajul, mitul, arta ~i religia sunt parti ale acestui univers. Ele sunt firele diferite care tes reteaua simbolica, tesatura incalcita a experientei umane. 0wul nu mai infruntii realitatea in mod nemijlocit, el nu 0 poate vedea fata in fata. Realitatea fizicii pare sa se retraga'in masura in care avanseaza activitatea simbolica a omului ... Omul nu traie~te intr-o lume de fapte brute, sau conform nevoilor ~i dor~ntelor lui imediate. EI traie~te In mijlocul unor emotii imaginare, in sperante ~i temeri, in fanteziile ~i visurile sale ... In locul definirii omului ca animal rationale ar trebui sa-l definim ca animal symbolicum "1. " ... lumea de imagini a mitului. Imaginea miticil, atunci cand i9i face aparitia, nu este nicidecum luata ca imagine. Ea este, dimpotriva, a9a de bine inseratii in viziunea asupra lumii lucrurilor, incat pare sa faca parte integranta din aceasta. Prin urmare, nici aici nu exista in mod originar vreo separatie mtre real 9i ideal, intre domeniul 'existentei' 9i domeniul 'semnificatiei'. Trecerea intre cele doua domenii se efectueaza continuu, nu numai in reprezentarea si credinta omului, ci 9i inprdctica lui" (Cassirer, FFS, Gtindirea mitica, 311). ' , 1. Mitul Salvatorului. In conditiile unei vacuitati afective ~i morale care, de fapt, insote~te orice criza de legitimitate politica, chemarea Salvatorului pare a tine cu adevarat de un acela~i mecan ism psihic, acela prin care incertitudinile ~i contestatia adolescentina recurg la chemarea 'psihica' a unui nou stapan, a unui nou parinte, a unei noi calauze 2 2. Mitul Varstei de Aur. Cei care planuiesc sa construiasca in intemporal 0 societate viitoare ... inlatura cu fermitate orice evolutie, legifereaza in atemporal, plaseaza intr-o realitate neschimbata Cetatea de maine. Vis allimpezimii, al comuniunii, al efuziunii ~i al armoniei, mitul Varstei de aur se dovede~te a fi visul unui timp incremenit, solidificat, cristalizat ( 10 1).
3. Mitul Unitiitii. Cel care vede in 'noua lume' plina de iubire mijlocul cel mai sigur de a realiza 'comunicarea cea mai striinsa cu Dumnezeu' este Fourier. Potrivit lui, armonia recucerita, libertatea redobanditii a dorintei, impulsurile pasionale nu pot sa nu conduca la intemeierea unei religii de identificare cu Dumnezeu ... (care) este a~teptat sa stapaneascii istoria omului, istorie in care suprematia 0 detin acele entitati numite Progres, Armonie, Patrie, Republica [Societate]' (...) Dezvoltatea mitologiei Unitatii pe tot parcursul secolului al XIX-lea ... Exista totu~i 0 certitudine, rara de care nu avem posibilitatea de a intelege acele vremuri, a caror mo~tenire ciintare~te mult in destinul nostru : e yorba de vointa de a crede, vointa care nu poate fi iniibu~ita .
(
)

Mitul Ordinii ~i arhitectura. - We are builders, builders of new towns, and Le Corbusier's desigrts reflect our most profound thought. Le Corbusier is simply a man of genius who conceived, as nobody until now, the modern city. Our comrades, who were the first to see Le Corbusier's slides, experienced a moment of astonishment. They saw their own thought materialized in The City of Tomorrow. Le Corbusier's grandiose designs express the profound thought of fascism, of the fascist revolution. Seeing his slide images of the City of Tomorrow, all our comrades lived this thought that fascism is not an act of rioters overturning a ministryrather, this is a constructive revolution that will give to the world the modern city 3. - In the plan Voisin perspective, the buildings are inclined planes (cardboard cutouts) against the sky: "The silhouette of buildings against the sky is one of the most fundamental elements in urban aesthetics; it is a thing that strikes the eye at the first glance and gives the final impression." The sky is the ultimate goal ofLe Corbusier's new city and the eye is drawn upwards in his perspective to the zenith of the city.... "The voisin plan was on view, I painted a panorama whose aim was to make evident to the eye this new conception, so unfamiliar to us as yet. The Panorama was most carefully executed and showed Paris as it is today from Notre Dame to the Etoile ....Behind it rose the new city ..." - For Le Corbusier, the apparatus of the horizontal perspective drawing reproduced the apparatus of vision of a real skyscraper: The skyscraper gives rise to a "horizontal vision, that previously only Alpine climbers enjoyed" he rhapsodised. "A wide horizontal perspective can acutely influence us ... As the horizon expands, as the eye takes in vast distances, it seems that thought itself can be heard." For Le Corbusier, the skyscraper is an "apparatus for the suspension of time and space itself-an opticallookout for dominating an ordered world." Lumea imagine. A pusa, transforma intr-o imagine[-reprezentare] inseamna : a legatura pune fiintarea in vizavi esenta ca ei, sistem in fata ... sa,Acoio ~i a 0 mentine ca constant, astfel vizavi ceva ... , astfelincat fiintarea, tot ce-i apartine si are cu ea, insa~i, subzista unde lumea devine imagme, fiintarea in intregul ei este fixatii drept aceea 'catre care omul se insta1eaza, aceea pe care, ca urmare, el vrea sa 0 ex-puna, sa 0 proiecteze ~i, intr-un sens decisiv, sa 0 mentina 1adispozitia sa in acest vizavi. Imagine a lumii, inte1easa in mod esential, nu exprima 0 imagine despre lume, ci faptul ca lumea este conceputa ca imagine 4

Cassirer, Eseu despre om, Humanitas, 1994 R. Girardet, Mituri:;i mitologii politice, Institutul European, 1997

GeorgesValois,"La Nouvelle Elape De Fascisme,"Nouveau Siecle I(May 29, 1927), in: Simone Brott, In the Shadow of the Enlightenment (hltp:l/www.griffith.edu.au/c1ata/assets/pdf file/OO 10/536968/S 16 01 Brott In-the-Shadow-of-the-Enli ~htenment .pdt)

Martin Heidegger, Timpul imaginii lumii - httpPssbothwell com/documents ebooksc1ub.org_The _ Questiol1_COl1ceming_Technolog)' _ ther_ Essays. pdf

UTOPIE ~I ARHITECTURA
La. Utopia lui MOI'us. 1. Negarea proprietatii private. 2. Omul fabricat. "Un vechi rege, Utopus, se pricepu sa i1efuiasdi semin\ia barbara ~i salbatica de acolo ~i sa jadi din ea un popor" (82). 3. Principiul insularitifJii. Auto-suficien\a, autonomie, izolare. - 4. Tirania ratiunii geometrice: "Insula are 54 de orase, toate mari si falnice, In care graiul, obiceiurile, asezamintele si legile sunt aceleasi; to~te au aceeasi asezare si, atat cat fngadui~ locul, aceeasi Infalisare ... Cine cunoaste unul din ~rasele lor Ie' cunoaste pe toate ,,'(82). - 5. Comu~is~1U1. " . .'. ~i mai ales legea de capetenie ~ felul~i' lor de a se ociirmui', care sta, dupa ~um am vazut, In'via\a si In traiul comun, fara a Intrebuinta deloc banul - oranduire prin care se desfiinteaza din temelie oriee noblete, oriee pompa, ariee ~tnllucire ~i maretie" I, ) " 1. b, Utopia si modernismuI. Morus proclama eficacitatea 9i valoarea reala a unui spatiu construit model, cel al oragelor Utopi~i, care devine pivotul central al eseului sau ... Spatiul construit se suprapune peste spatiul natural caruia Ii neaga diferentele 9i pe suprafata caruia 19i Intinde dispozitivul izotropic: grila, In care putem vedea 0 prefigurare a retelelor tehnice care acopera astazi teritoriile In defavoarea particularitatilor locale, naturale, culturale ... Dispozitivul spatial nu asigura numai reproducerea identica a functionarii institutionale: el consacra prezenta permanenta sie9i a societatii utopiene, favorizand 0 privire panoptidi ce Ii este impusa peste tot. - [Azi :] Puterea retelelor ne transporta ne transporta fntr-o utopie fn sensul negativ al non-locului: prin medierea protezelor sale, aceasta utopie ne elibereaza de dimensiunea locala. Eficacitatea protetiea a re}elelor ~i liberta}ile niciodata egalate pe care ea Ie procura indivizilor are ca revers mondializarea acestora, adiea integrarea lor In civiliza\ia hegemonica a urbanului sau obliterarea diferen}elor ~i identitatilor sociale ale indivizilor 2. 2. Utopia Luminilor. a. Ora~ul visat de Ledoux nu este reprezentarea unui proiect al Cetatii ideale. Avem de a face cu

un monument consacrat Utopiei Luminilor. Mai degraba dedit un ora~ utopic, ora~ul proiectat este Utopia Insii~i imaginatii fn piatra, sau un muzeu fn care visele utopice sunt reprezentate arhitectural ~i organizate fntr-un ansamblu spa}ial ... Perfec}iunea ~i transparenla Cercului simbolizeaza concordanla perfecta fntre opera omeneasea ~i Natura, fnsa aceasta forma reprezenta de asemenea dominarea omului asupra Naturii ... Ora~ul este Ora~ul virtulii triumfatoare care se opune ceta}ilor viciului; Ora~ transparent ~i luminos care contrasteaza cu ora~ele opace ~i tenebroase. Ora~ Inchis ce formeaza un microcosmos care ordoneaza fn mod armonios toate activitalile sociale 3. b. "Geometria este limbajul raliunii fn universul semnelor. Ea reia toate formele la fnceputul lor - fn principiullor - la ruvelul unui sistem de puncte, de linii ~i de propoqii constante. Orice surplus, orice neregularitate apare din acel moment drept 0 intruziune a raului: oamenii orasului utopic nu doresc superfluul. Principiul utilitatii nu tine seama decat de nevoile fundamentale pe care Ie-a dictat 'natura, nu de cele care provin dintr-o civilizatie c~rupta : .. In felul acesta apare sub pana lui Fichte imaginea edificiului regulat, fn acela~i timp cu imaginea luminilor triumfatoare: 'Vechile castele talhiire~ti cad din toate piirtile ... Noile c1iidiri, dimpotrivii, se VOl' fntinde treptat ~i VOl' sfar~i prin a forma un ansamblu regulat"4. 3. Utopia Progresul
... progresul tehnologic. Treptat, sunt realizate proiectte considerate tehnologidi. impunea imaginarea unui viitor deschis, imaginabil. Dar temporalizarea fnsemna

odinioarii utopice pentru ilumini~ti

... ~i

revalorizarea unor modele din trecut ... Or, iluminj~tii au folosit etalonul contemporaneitiitii viitorului. Atata timp dit ratiunea garanta validitatea programului social-politic pe care j'] imaginau fn~i~i contemporanii viitorului5.

lor ~i fn masurarea ei, ilumini~tii erau ei

4. Utopia arhitecturii ca utopie a sperantei. I argue that it is necessary to leave behind the authoritarianism and static projections typically associated with the concept of utopia, and to rethink the potential functions of utopian urbanism in an era all too ready to jettison the very idea of utopia as such [...) Cities are imaginary as well as real spaces ... Questions about the ways in which cities are imagined and about how these imaginings are realised in particular urban settings are of considerable importance in the development of a critical understanding of urban experiences and their spaces, and they are also significant politically, being intertwined in how cities may be thought aboutm conceived and lived. As Robins puts it, the 'imaginary institution of the city defines the scope - the possibilities and their limits - within which we can imagine, think and experience city life; it defines the aesthetic and the intellectual field within cities will be designed, planned and engineered'. This imaginary dimension of the city and of urbanity is in a state of crisis,,6

Thomas Moms, Utopia, Ed. ~tiin\ifica, 1959 Choay, Pentru 0 antropologie a spajiului, Bucure~ti, 2011, p. 227. 232

2 F.

3 Baczko, Lumieres de l'Utopie, Payot, 1978, p. 357


4

Starobinski, 1789 Emblemele rafiunii, Meridiane, 1990, p. 56. R. Koselleck, Conceptele 9i istoriile
101;

Ed. ART, 2009, p. 225. gcog qlTlJlI ac Jlk/doc</staf'67?8 pell)

David Pinder, 'In defence of UtopianUrbanism: imaginingcities afterthe 'end of Utopia' (ht:p-J/www

REALIZAREA

UTOPIEI : 'FERICIREA' CONSUMULUI

TOTAL

Critica utovici. Coplesiti-mi-l cu tot 0ce-i mai bun economica, pe pamant, eresa afundati-l in jericire peste se doar sa iasa bu/bucii pe supraja!a ;ericirii, ca din apa, dafi-i indestulare riu mai aiM nimic decap, jacut, sa doarma, sa infulece lurta.dulce .;i sa aszgure continuitatea isloriei universalel.

Pe masura ee Intreg universul se urbanizeaza, In vreme ee eomunicarea devine total a, 'nevoile' eresc dupa 0 asimptota vertical a ... Ora.;ul este loeul geometric al acestei escaladari, al acestei reactii In lant diferentiale pe eare 0 sanqioneaza dictatura totala a modeL (...) Consumul este un sistem care asigura ordinea semnelor ~i integrarea grupului : este In aeela~i timp 0 morala (un sistem de valori ideologice) ~i un sistem de comunicare, 0 structura de schimb (...) Se intra Intr-un sistem generalizat de schimb si de productie de valori codificate care Ii implica reciproc, chiar ~i Tara voia lor, pe toti consumatorii. (...) Consumul este un comportament activ ~i colectiv, 0 constrangere, 0 morala, 0 institutie. Este un sistem de valori, cu tot ceea ce Inseamna el ca functie de integrare In grup ~i de control social. (...) Este greu sa-ti dai seama In ce miisura dresajul actual In vederea consumului sistematic organizat este, In secolul XX, echivalentul ~i prelungirea marelui dresaj, carea avut loc de-a lungul Inlregului secol al XIX-lea ... In vederea muncii industriaJe. Acela~i proces de rationalizare a fort,elor productive care sea petrecut In secolul al XIX-lea In sectorul produc!iei I~i gase~te Implinirea In seeolul XX In sectorul consumului. Sistemulindustrial, dupa ce a soeializat masele ca forte de munca, trebuia sa mearga mai departe pentru a Implini socializandu-le (controlandu-le, altfel spus) ca forte de consum ... Rezultatul este ambiguitalea total a a Abundentei ~i a Cons'umului, vizibila chiar la nivelul cotidianului : ambele sunt traite simultan ca mit (domnie a fericirii, dincolo de istorie ~i de morala)~i suportate ca un proces obiectiv de adaptare la un nou tip de comportament colectiv 2. Sensul nihilismului actual se poate explisa ~i prin relatia dintre civilizatia ~i cultura. Ineepand cu lumea omului arhaie, cultura a umplut golurile ... cu ajutorul simbolurilor ~i miturilor, ~i a substituit telmicilor ~i tehnologiilor absente ritualurile. Dar odat3 ce civilizatia poate rezolva numeroase astfel de goluri prin oferte materiale efective, ea poate sustine viata si In absenta sensurilor cuiturale invatate. Omul occidental a depasit pentru prima data jn istorie pen'uria, traind'jntr-o socidtate a consumului, In care ex'ista un exces de bunuri .., El 'nu mai are nevoie de protezele Vechile semnificante ale culturii ... Odata eu mijJoacele de comunicare de masa, cu!tura trece in civilizatie civilizatii, imperfeete productiv, aveau nevoie de schelaria culturii, de e~afodajul formelor simbolice Aceasta schelarie simbolica sustinatoare era totodata ceva diferit, lateral fata de viata, sustinut cu efort si reclamand Invatare ... Atunci cand modemitatea europeana a ie~it din religie, ea a refuzat, mai mJlt sau ~ai putin explicit, un anumit exces al semnificiirii. S-ar putea ca, odata cu postmodernitatea, sa iesim din cu!tura, tot astfel cum am ie~it din religie. Pentru cii si cultura - clasicii sau traditionala - este resimtita de metabolismul postmodem ca un exees simbolic. E prea erudita, pre~ lipsita de spontaneitate; p~ scurt, e prea multa semnificatie adaugata, ea un balast, vietii ... Ceea ce tinea de valori ~i creape umana Iibera e redistri~uit regulilor ~i tehnologiilor eivilizapei - spre exemplu, dreptul Inlocuie~te etica, designul Inlocuie~te arta 3. - In fluxul comunicarii, nu ajungem sa testam realitatea ..., ci sa producem, oarecum experimental, realitatea ... Pentru cunoa~tere, ceva este stabilit definitiv, 0 data pentru totdeauna, pe cand comunicarea presupune reveniri, adaugiri, schimbiiri: 0 relicitare continua a situatiei, a~a cum se j'ntampla In viata traita. La fel ca ~i arta sau psihanaliza, care ji sunt subspecii, eomunicarea efectiva poate fi numai eu greu ~i ulterior prinsa Intr-o schema abstract- teoretidi4.
C )

Ne aflam acum chiar In centrul consumului ca organizare total a a cotidianului, omogeneizare totalii, unde totul este cuprins ~i depa~it cu u~urinta, In transluciditatea unei 'fericiri' abstracte ... Mall-ul, extins la dimensiunea centrulu! comercial ~i a viitorului ora~, este sublimarea Intregii vieti sociale obiective, In care se abolesc nu numai munca ~l banii, dar chiar ~i anotimpurile. Munca, distractie, natura, culturii, toate acestea, odinioara dispersate ~i generatoare de nelini~te ~i de complexitate In viata real a, In ora~ele anarhice ~i arhaice ... -In cele din urIlla amestecate, malaxate, c1imatizate, omogeneizate In aceea~i mi~care de travelling a unei cumpiiraturi perpetue (...) In substanta vietii astfel Intregita, In acest digest universal, nu mai poate fi yorba despre sens: ce se 'intampla In travaliul visului, In travaliul poetic, In travaliul sensului, adicii marile figuri ale deplasarii ~i condensarii, ale metaforei ~i ale contradictiei, care se sprijina pe articularea vie a unor elemente distincte, nu mai este posibil. Peste tot domne~te eterna substitutie a elementelor omogene. Nu mai existii functie simbolicii: exista doar 0 ve~nica operatie combinatorie de 'ambianta', Intr-o primiivarii Tara sIar~it. - Societatea de consum nu mai produce mituri pentru ca f~i este sie~i propriul mil ... Abundenta nu exista, dar este suficient sa ne facii sa credem ca exista pentru a deveni un mit eficace. Consumul este un mil. Este, adica, discursul societa!ii contemporane despre ea insa.;i ... Intr-o anumita masura, singura realitate obiectiva a consumului este ideea consumului, aceasta configuratie reflexiva ~i discursiva reluata la nesIar~it de discursul cotidian ~i de cel intelectual ~i care a capatat fort,a sim!ului comun. Soeietatea no astra gande~te despre sine ~i I~i vorbe~te ca 0 societate de consum. Cel putin atata timp cat consuma, ea se consuma ca societate de consum, In idee. Publicitatea este imnul acetei igei. Acest fapt nu reprezinta 0 dimensiune suplimentara a societatii de consum, ci una fundamentala, aceea a mitului ... In acest sens, abundenta si consumul - imaginea consumatii a consumului - constituie noua noastra mitoJogie tribala, moral a 1110dernitatii(Baudrillard).

Dostoievski, Omul din subteranii, citat de Baudrillard,p. 27. Baudrillard,Societatea de conswn, p. 82-105. Idea,C1uj,p. 102-103.

2 J.

3
4

Aurel Codoban,Imperiulcomuniciirii,
Ibid., p. 90-91

~~i, ~~ I DRUMUL UTOPIEI ~I ORA~UL MODERN: DE LA CLASICISM LA MECANISM


Utopia c1asidi. Pentru cii vorbim despre ora~e, avem Ia Indemana doua pove~ti; prima este despre utopia clasica, utopia critica inspirata din moralitatea rationa[a universa[a ~i ideile despre justitie, utopia spartana ~i ascetica, iar a doua, despre utopia activista a post-iluminismului. Povestea despre utopia clasica din jurul anului 1500 nu cere exp[icatii exhaustive. Un ora~ al gandirii com pus, In cele din urma, din cosmologia apocalipticii-ebraica ~i cea platonica ... Orice alte caracteristici am adauga, yom avea de a face tot cu Apocalipsa plus Republica sau cu Timaios plus 0 viziune a Noului Ierusalim ... Utopia clasica se va prezenta ca un obiect a[ contemplatiei. Efigie a societatii bune, umbra terestra a unei idei, utopia clasica se adresa unui public redus, iar corolarul ei arhitectural, ora~u[ ideal al rena~terii, nu mai putin o emblema a binelui universal ~i final, trebuie imaginat ca un instrument de educatie care se adreseaza unei clientele restranse, [In ultima instanta] printului. Utopia Luminilor. In cele din urrria, deta~area metafizica a utopiei clasice nu avea sa reziste .... Pe masura ce mase!e erau luate In calcul, nu doar ideea, dar ~i conditia empirica a societatii au capatat importanta ... Mode[ul platonic contemplativ a Tacut loc unei directive utopice mu[t mai energice, unui mesaj care putea fi interpretat ca vehicul pentru eliberarea [iterala ~i transformarea societalii ca Intreg ... Printr-un ape! la ratiune ~i la filozofia experimentala, prin respingerea unei autoritati aparent arbitrare, era posibil ca societatea ~i conditia umana sa fie reTacute ~i sa se supuna unoI' legi la fel de infai[ibile ca ace!ea ale fizicii. Atunci nu va mai fi necesar ca ora~ul ideal sa fie doar unul al gandirii ... Interesul presant de a crea 0 ordine sociala armonioasa ~ijusta In Intregime nu a fost zdruncinat de nimic ... Daca mecanisme!e societatii urmau sa fie puse pe 0 baza solida, atunci era necesar ca, a~a cum exponentii celor care declan~asera revolutia ~tiintifica scrutasera natura, ~i exponentii reconstructiei sociale sa scruteze 'societatea naturaia'. Iar 'societatea naturala' ca paradigma a societatii 'rationale' nu putea decat sa duca la examinarea omului 'natural' . Un nou mit al originii In sprijinul Utopiei. Coruptia societala [a care fusese omu[ trebuia Indepartata. OmuI trebuia imaginat In starea lui originara, plasat In punctul zero, Inainte de Cadere. ~i pe acest fundal, Insotit de 0 pornire nestavilita spre ratiune ~i inocenta, secolul al optesprezecelea a produs cea mai cutremuriitoare nascocire : mitul omului salbatic ... Creat la cerere, nu doar pentru cii putea fi prezentat ca specimenul universal valabil al omenirii de care ~tiinta avea atata nevoie, dar ~i mai important, pentru ca 0 varianta ajustata a nobilului sa[batic putea sa serveasca drept component necesar pentru asamblarea unei conceptii suficient de elevate despre omul obi~nuit . 'Utopia activista'. Pornind de la motto-ul saint-simonian! dupa care: 'Epoca de auI' nu a ramas In urma noastra, ci se afla in fata noastra ~i se va realiza prin perfectionarea ordinii sociale', este evident ca Intregul continut al utopiei clasice a fost efectiv utopia activista ... Intr-o lume care a fost una a dezvoltarii ~tiintifice Taraprecedent, se simtea cum organizarea logica a societatii era iminenta ~i, de aceea, trebuia exprimat scopul ideal al unui demers logic pozitiv, lucru care, inspirat fiind de triumfurile ~tiintei, trebuie directionat spre dezideratul de a pune '~tiinta omului' pe un e~afodaj dincolo de orice fel de conjecturi. Pornind de aici, trebuia Incercata transform area ~tiintei In fundament al moralei, a politicii Intr-o ramura a fizicii ~i, In final, trebuia impusa Inlocuirea guvernarii arbitrare cu domnia administratiei rationale (...) Intr-o societata rationala productia va Inflori ~i, beneficiind de aceasta prosperitate difuza, artele vor converge spre alimentarea ~i Intarirea, prin participare, a noii ordini - Arta, ca expresie a societatii, manifesta, fn Jorma ei cea mai fnalta, cele mai evoluate tendinte ale societatii : ea este fn acela~i timp precursor ~i revelator. Astfel, pentru a ~ti daca arta f~i fndepline~te misiunea de initiator, daca artistul se afla fntr-adevar fn avangarda, trebuie sa ~tim fncotro se fndreapta umanitatea, sa ~tim care este destinul rasei umane 2. Hegelianismul : Absolutulln istorie. Exista 'un univers natural material' ~i 'un univers istoric spiritual'. ~i 'pentru ca lumea nu este lasata la voia Intamplarii ~i cauzelor contingente exterioare', rezulta ca Providenta se manifesta In Istoria Universala. Daca istoria trebuie sa fie rational a, atunci pasiunile, volitiunile, constructele umane VOl' fi apreciate ca 'instrumente ~i mijloace ale Spiritului Lumii de a-~i atinge scopul'. Ora~ul Omului nou. ~i, de aici, rezulta ora~ul lui Sant'Elia, acel ora~ In care conceptiile statice au disparut, unde libertatea a devenit egala cu accept area necesitatii, unde ma~ina a devenit spirit sau spiritul, ma~ina, ~i unde impulsul istoriei a devenit un indiciu al destinului [..Despre Le Cor~usierJ L 'espl~ nouveau ~i Dynamisme des temps modernes sunt iara~i 0 moda romanticii de ultima ora a unui Hegel despiritualizat. ~i, printr-un apel saint-simonian la '~tiinta' ('demonstratii independente de vointa umana'), pe masura ce 'momentul' eel mai straveziu al utopiei de secol douazeci s-a dezvoltat In forta, atunci abia arhitectului i-a fost dat sa se simta 0 fiinta nelntinata ... 0 alegere a utopiei sau viziunea urbanistica a anilor 1920 este propusa In termenii problemei morale ~i biologice a mantuirii, iar actul construetiei detine cheia. 'Ma~inaria societatii, profund dejecta, oscileaza fntre 0 ameliorare, de importanta istorica, ~i o catastrofii.' (Le Corbusier) 3.

1 Henri de Saint-Simon bttp'llen wikipediaorg/wikilClallde Henri deJ\ollvrov, comte de..Saiot-Simon), ll1aestrullui Auguste COll1te - fondatorulpozitivisll1ului- a fost, in primeIe doua deceoii~ijumatate ale secoluluial XIX-lea, pril11ul 'utopist activist'. 2

Gabriel-Desire Laverdant, De la Mission de I'Art et du Role desArtistes, Paris, 1825

3 ColinRowe - Fred Keotter, Ora~u/cola), Ed. Univ.Ion Mincu,2013

MISIUNEA UMANISTA A ARHITECTURII

: ARHITECTURA

SMERENIEI1

Arhitectura societatii de consum. Architectural publications, criticism, and even education are now focused relentlessly on the visual image. The longing for singular, memorable imagery subordinates other aspects of buildings, isolating architecture in a disembodied vision. As buildings are increasingly conceived and confronted through the eye rather than the entire body-as the camera becomes the ultimate witness to and mediator of architecture-the actual experience of a building, of its spaces and materials, is neglected. By reinforcing visual manipulation and graphic production, computer imaging further detaches architecture from its multi-sensory essence; as design tools, computers can encourage mere visual manipulation and make us neglect our powers of empathy and imagination. We become voyeurs obsessed with visuality, blind not only to architecture's social reality, but also to its functional, economic, and technological realities, those which inevitably determine the design of buildings and cities. - The artistic authenticity and autonomy of architecture are today being undercut by three cultural tendencies: the commodification of buildings, the self-defeating for newness, architectural and the hegemony cultural tendencies are supported by both search commercialized Journalism of the and marketable the voraciousimage. globalThese entertainment and tourism industries. - The ocular, hedonistic, bias of contemporary architec""",ture is exacerbated and in turn intensified by architects' loss of social empathy and mission. Issues of planning, social housing, mass production, and industrialization - all-impOliant to early Modern architecture - are now rarely touched on in publications or academic programs. Modernism sought to respond to the typical and ordinary conditions of life; contemporary elitist architecture favors the unique and the exceptional. This detachment of architectural language from the ground of common experience has produced a kind of architectural autism}). Misiunea umanista a Arhitecturii. Aware of the dangers of generalization, I believe we must still try to identify cultural undercurrents that inevitably influence architecture. I should acknowledge that many contemporary architects are working to resist the negative influences of our time. Poetic works of architecture continue to be created in this age of obsessive materialism. And in some sense negative cultural phenomena actually strengthen architecture's humanist mission: resistance to the decay of spiritual and cultural values is now the shared task of architects and artists. Perceptia arhitecturii In spatiu-timp. Authentic architectural settings-fully realized microcosmic entitiesstrengthen our sense of reality; thus, a desire for haptic architecture is clearly emerging in reaction to ocularcentricity. The haptic sensibility savors plasticity, materiality, tactility, and intimacy. It offers nearness and affection, rather than distance and control. While images of architecture can be rapidly consumed, haptic architecture is appreciated and comprehended gradually, detail by detail. The experience of architectural reality depends fundamentally on peripheral and anticipated vision. A Intelege lumea prin arhitectura. Architecture should strengthen the reliability and comprehensibility of the world. In this sense, architecture is fundamentally a conservative art; it materializes and preserves the mythical and poetic ground of constructing and inhabiting space, thus framing human existence and action. BY' establishing a horizon of existential understanding, architecture encourages us to turn our attention away from architecture itself. "Omul nu mai traie~te 'intr-un univers pur fizic, el traie~te 'intr-un univers simbolic. Limbajul, mitul, arta ~i religia sunt. parti ale acestui univers. Ele sunt fire Ie diferite care tes reteaua simbolica, tesatura 'incalcita a experientei umane. Omul nu mal 'infruntii realitatea 'in mod nemijlocit, el nu 0 poate vedea, cum se spune, fata 'in fata. Realitatea fizica pare sa se retraga 'in masura 'in care avanseaza activitate simbolica a omului ... Omul nu traiqte 'intr-o lume de fapte brute, sau conform nevollor ~i dormtelor lUl imediate. El traie~te mai curand 'in mijlocul unor emotii imaginare, 'in sperante ~i temeri, 'in iluzii ~i deziluzii, 'in fanteziile ~i visunle sale ... In locul definirii omului ca animal rationale ar trebui sa-l definim ca animal symbolicum "2

Dincolo de (pseudo-)certitudini. Western industrial culture values power and domination. Gianni Vattimo has introduced ofideas of discourses "weak ontology" and "fragile a would way' of philosophizing that does not try toarchitecture, bundle the multitude human into a single sysfem.l thought," We can, I argue, identifY a "weak" or "fragile" or, more the precisely, an architecture the manipulate, "fragile image," as opposed oftothe the prevalent architecture of strong images. Whereas latter strives to impress of and the architecture fragile image is contextual, multi-sensory, and responsive, concerned with experiential interaction and sensual accommodation. ThiS architecture grows gradually, scene by scene, rather than quickly manifesting a simple, domineering concept . Concluzie: arhitectura smereniei. Our age seems to have lost the virtue of architectural neutrality, restraint, and

modesty. Authentic works of art, however, remain suspended between certainty and uncertainty, faith and doubt. Architectural culture, On the threshold of the new millennium, would do well to nurture productive tensions: cultural realism and artistic idealism, determination and discretion, ambition and humility ... For an architect, more important than the skill offanaticizing space, is the capacity of envisioning situations of human life To accomplish Kahn's wish for a revival of architecture as an art, we have to ... 'rediscover' the world, and we have to learn to 'say' what we have discovered. We have to reinstate the existential dimension of reality 3.

1 J.

Pallasmaa, 'TOWARD AN ARCHITECTURE OF HUMILITY' ( hitp-Ilwww

gcocitics

ws/mitcbcJlmosesstudiQ/paJlasmaaO

I pdf)

E. Cassirer, Eseu despre om

3 C. Norberg-Schulz, 'Kahn, Heidegger and the Language of Architecture'