SISTEMUL ENDOCRIN, HORMONII. MALADIILE ENDOCRINE. Sistemul endocrin - totalitatea glandelor endocrine sau organelor cu secreie intern.

. Hormonii sunt secretai de celulele endocrine sau neurosecretoare i de celulele mucoasei gastrointestinale. Glandele endocrine: * sunt organe specializate care secret hormoni; * nu au canal de excreie, hormonii se vars direct n s!nge, stimul!nd sau inhi"!nd activitatea organelor sau esuturilor; * c!nd activitatea glandelor este sczut #hipo$uncie%, sau crescut #hiper$uncie%, apar "olile endocrine;

* HIPOFI A! e situat la "aza ence$alului, ntr-o depresiune a osului s$enoid, numit aua turceasc, $iind acoperit de o capsul $i"roasa. Glanda de $orma ovoid, n greutate de circa &g, este alcatuit din 'lo"i: I. anterior (voluminos) - adenohipofiza; secret hormoni: a. nonglandulotropi: acioneaz direct asupra esuturilor peri$erice - hormonul stomatotrop (STH" cu rol n cretere. - prolactina (P !) cu rol n stimularea secreiei lactate ". glandulotropi: actioneaz asupra glandelor endocrine regl!ndu-le activitatea. - tirotropina (TSH) stimuleaz secreia glandei tiroide, - corticotropina (ACTH) stimuleaz secreia corticosuprarenalei, - hormonii gonadotropi foliculostimulant (FSH) regleaz activitatea gonadelor i secreia de hormoni sexuali - hormonul luteinizant (LH. II. posterior (de dimensiuni mici) - neurohipofiza - hormonul antidiuretic (ADH) stimuleaz rea"sor"ia apei la nivelul tu"ului contort distal i a tu"ului colector Hiposecreia de ()H - dia"et insipid - ocitocina stimuleaz contracia muchilor intrauterini n timpul travaliului i a celulelor mioepiteliale din pereii canalelor galacto$ore ale glandelor mamare. III. intermediar (redus la om) - hormonul melanocitostimulator (MSH) cu rol n coloraia pielii la mami$ere.

&

Hi#o$uncti% STH &l% co#ii" ' n%nism (i#o$i)%r. Hi#er$uncti% STH &l% co#ii" * +i+%ntism #vezi imaginea de mai *os%.

"anism hipofizar (femeia #i $ar$atul din st%nga& #i gigantism ' $(r$atul din centru) Hiper$unctia #la adulti% + acromegalia. Hormonul de crestere #,-H% are un rol esential n dezvoltarea normala, n special a scheletului i a esuturilor moi. )e asemenea, acesta intervine n reglarea meta"olismului general. ("sena lui la copil i adolescent duce la nanism hipo$izar + copilul nu crete n nalime, dar are o dezvoltare armonios n raport cu nalimea lui i un intelect normal. .xcesul lui duce la acromegalie sau la gigantism, ceea ce reprezint creterea accentuat a scheletului i viscerelor. ,ecreia lui este in$luenat de exerciiu $izic, somn, glicemie, alimentaie i unele medicamente. n cazul adultilor! semnele deficitelor sau e"ceselor secr#tiei hormonilor hipofizari se instaleaz lent. /atologia hipo$izar este de o"icei "enign. ,emnele precoce de alarm care arat c organismul nu $uncioneaz normal sunt scderile "rute n greutate, durerile i senzaiile de discon$ort, starea de deprimare $r motiv, modi$icrile aprute la nivelul pielii, mrimea m!inilor i a picioarelor, modi$icri ale vocii. n cazul copiilor cu nanism hipofizar #vezi imaginile mai *os% diagnosticat la timp, un tratament corect i a*ut s se dezvolte armonios i s duc o via normal. )e aceea, este important ca prinii s consulte medicul pediatru i endocrinolog atunci c!nd micuul lor nu are o statur asemanatoare colegilor lui. "anism hipofizar. )n st%nga ' al(turi de un copil. )n dreapta ' al(turi de un $ar$at cu statur( normal(. N%nismul sau nedezvoltarea statural este de o"icei consecina secreiei insu$iciente de hormon somatotrop. )e$icitul de hormon de cresere este determinat de leziuni tumorale sau netumorale. )in prima categorie $ac parte chisturi sau tumori situate n hipo$iz sau n a$ara ei,

cum este cazul cranio$aringiomului, care nsoteste $recvent nanismul. -umorile hipo$izare pertur"eaza creterea, dar pot produce i alte mani$estri: dia"et insipid, o"ezitate, tul"urri vizuale. 1n cea de-a doua categorie sunt cuprinse leziunile netumorale, in$lamatorii, ale hipo$izei #ence$alite, meningoence$alite% i "olile degenerative ale sistemului nervos. 1n a$ara categoriilor menionate, mai exist un al treilea grup -acela al nanismelor idiopatice, denumite ast$el deaorece mi*loacele de investigare nu reuesc s descopere cauza. 2n general, copiii cu nanism au o greutate normala la natere. )upa v!rsta de & an, creterea ncetineste, copilul ram!n!nd mereu n urma celor de aceeai v!rsta. 1naltimea de$initiva nu depeste &,03 - &,43 m. )i$eritele segmente ale corpului se dezvolt armonios, proporional. 5eeea ce atrage n mod deose"it atenia este gracilitatea acestora. 5apul este mic; la $el i extremitile #acromicrie%. .xpresia $eei este *uvenil. 6anicii par totdeauna mai tineri dec!t sunt n realitate. -egumentele sunt $ine, palide. 6u rareori apar $enomene de m"atr!nire precoce a tegumentelor. 2nteligena este cel mai des normal, dar comportamentul ram!ne pueril. )eseori, a*uni la v!rsta pu"ertii, nanicii nu se maturizeaz sexual. (spectul este cunoscut su" denumirea de in$antilism sexual. *crome+%li% (cromegalia este o a$ectiune n cazul creia glanda pituitar produce n mod excesiv hormoni de cretere. (cest lucru duce la dezvotlarea exagerata n mod special a m!inilor i picioarelor. 7ani$estrile acromegaliei includ: - "uze, nas sau lim" anormal de mari , m!ini sau picioare anormal de mari sau um$late, modi$icarea structurii osoase $aciale, durer articulare i ale corpului, *cromegalia (st%nga- fa+a acromegalului& dreapta ' m%ina acromegalului comparativ cu normale) ngroarea vocii, dureri de cap, cretere excesiv a oaselor, cartila*elor, ingrosarea pielii, dis$uncii sexuale i scderea li"idoului, apnee de somn, depreciere a vederii. Hiperprolactinemie sau prol%ctinomul apare atunci c!nd glanda pituitar este dis$uncional i produce n exces hormoni, care se concretizeaz n prezena anormal a laptelui matern. /rolactina n exces poate duce la mani$estri cum ar $i:

'

- dis$unctie erectila, in$ertilitate, scderea li"idoului, lipsa menstruaiei, producie inexplica"il de lapte matern. Prol%ctin% impreuna cu estrogenii si steroizii suprarenali sunt hormoni esentiali pentru dezvoltarea normal a glandei mamare. .ste a"solut necesar pentru lactogenez #producia de lapte%. ,ecreia lui n exces duce la galactoree, amenoree #lipsa ciclului menstrual%, in$ertilitate, hirsutism #creterea n exces a prului cu aspect de pilozitate masculin%. (cesta poate $i provocat de tumori hipo$izare. -umorile secret%nte de #rol%ctin% - secret prolactin. Tumorile secret%nte de ACTH - aceste tumori secreta hormonul adrenocorticotrop #(5-H% care are rolul de a stimula secretia de glucocorticoizi de la nivelul glandei suprarenale; hipersecretia de (5-H duce la aparitia "olii , determin impotenta. Tumorile secret%nte de (ormon de cre,tere #Gro8th hormone-GH% - aceste tumori secret hormon de cretere, ce poate duce la apariia acromegaliei i gigantismului atunci cand apare o secretie n exces a acestuia. -umorile (i#o$i)%re nesecret%nte - tumorile ne$uncionale nu secreta hormoni. -umorile (i#o$i)%re recurente - "oala recurent presupune reaparia tumorii dup ce aceasta a $ost anterior tratat; recurenta se poate produce la nivelul glandei hipo$izare sau intr-o altaparte a organismului. 9data ce o tumora hipo$izara a $ost descoperita, se vor e$ectua investigatii suplimentare pentru a se determina gradul de invazivitate i statusul $uncional al acesteia. /entru a se sta"ili terapia optim este important cunoaterea tipului de tumor hipo$izar.

Hormonul tireotro# are rol tro$ic asupra tiroidei i este implicat n sinteza hormonilor tiroidieni, $iind indispensa"il pentru secreia tiroidiana. Hormonii luteini)%nt ,i $oliculostimul%nt se mai numesc i gonadotropi i au rol n reglarea ciclului menstrual la $emei i n spermatogenez la "r"ai. ,ecretia anormal a acestora duce la in$ertilitate. Hormonul %drenocorticotro# este tro$ic al corticosuprarenalei, cu e$ecte meta"olice adaptative. Hipersecreia de hormon adrenocorticotrop duce la apariia "olii 5ushing, care are printre mani$estri o"ezitate, hiperglicemie, hipertensiune.

-LANDELE SUPRARENALE! sunt situate deasupra polului superior al $iecrui rinichi. (lctuire: I. zona e,terioara - corticala: corticosuprarenala; $ormata din ' zone celulare a. periferica$ secreta hormoni mineralocorticoizi #stimuleaz rea"sor"ia renal a 6a;i eliminarea <;% ". din mi%loc$ secret& hormoni glucocorticoizi #stimuleaz cata"olismul glucidic, lipidic, menine constan glicemia% c. din interior$ secret& hormoni se"osteroizi II. zona interioara- medular(: medulosuprarenala; neurosecreiile sunt: a.adrenalina(A)! * "oli endocrine ale gl. suprarenale * hipersecretia * "oala lui 5onn * provocat de excesul de aldosteron * conduce la retinerea masiva de apa si sare in organism * "oala lui 5ushing * prov. de excesul de glucocorticoizi * sindromul androgenital * prov de excesul de xormoni sexuali * la $emei apar e$ecte masculinizante puternice * hiposecretia * de aldosteron si glucocorticoizi produc "oala lui (ddison * scaderea capacitatii de e$ort * pielea se coloreaza in gal"en + auriu * diminuarea * 7,= * d.p.d.v. anatomic si $unctional este un ganglion simpatic ce contine neuroni postganglioni simpatici ce niu au axoni si secreta h catecolamine * adrenalina * noradrenalina * actiunea acestor h este identica cu e$ectele excitatiei sist nerv simpatic * adrenalina stimuleaza in special meta"olismul energetic * noradrenalina are actiuni vasculare mai intense '.noradrenalina((A) TIROIDA! glanda endocrina nepereche, 03-'3g, situata pe $ata anterioara a

g!tului, are $orma literei H. ,ecret: calcitocina! triiodotironina (T))! tiro"ina (T*) Hormonii tiroidieni: exercit o aciune de ansam"lu asupra organismului, stimuleaz creterea i dezvoltarea organismului la copil; di$ereniaz sistemul nervos al corpului; stimuleaz consumul de 90 n esuturile meta"olic active. Hipotiroidismul #la nou-nascut% cretinism! nanism tiroidian. Hipotiroidismul #la adult% - mi"edem! gusa endemic& #din cauza lipsei iodului% Hipertiroidismul - 'oala +asedo,. -LANDELE PARATIROIDE! sunt asezate 0 c!te 0 pe $aa posterioar a lo"ilor tiroidei, $orm ovoid, masa &'3mg. ,ecret: - parathormonul (-TH) - stimuleaz $ormarea i activitatea osteoclastelor; la nivel renal stimuleaz rea"sor"ia 5a i inhi" rea"sor"ia tu"ular a $os$ailor - calcitonina #5-% are aciune hipocalcemiant #scade calcemia%, inhi" rea"sor"ia tu"ular a $os$ailor. PANCREASUL ENDOCRIN! $ormaiuni s$erice mici, n numr de circa un milion. ,ecret: - insulina. Hiposecretia - dia'et zaharat. Hipersecretia - hipoglicemie sever, care pertur" $uncionarea sistemului nervos. - .lucagonul are cel mai puternic e$ect hiperglicemiant. P%ncre%sul Endocrin * situat in cur"ura duodenului * prezinta doua portiuni : * o portiune exocrina care reprezinta >?->>@ din pancreas si care este reprezentata de acinii pancreatici * o portiune endocrina care reprezinta &-0@ si care este reprezentata de insulele Aangerhans * Aangherhans au in structura lor ' tipuri de celule : * (l$a secreta glucagonul * Beta secreta insulina * secreta somatostatina * 26,CA26( * primul hormon descoperit de un cercetator roman, 6icolae /aulescu in &>0&

* 2ntervine in reglarea meta". glucidic, lipidic si protidic * la niv. $icatului are rol hipoglicemiant si stimuleaza sinteza de proteine si lipide * la niv. $i"relor musculare $avorizeaza glicogenogeneza * la miv. -esutului adipos stimuleaza patrunderea glucozei * "oli endocrine ale pancreasului * hipersecretia : * hipoglicemie ce a$ecteaza ,65 mergand pana la coma * hiposecretia : * dia"etul zaharat : * hiperglicemie #cresterea concentratiei de glucoza in sange% * poliurie #eliminarea unor cantitati mari de urina% * poli$agie #ingerarea unor cant. mari de aliment% * polidipsie #consum mare de lichide% * glicozuria #eliminare de glucoza prin urina% * corpi cetonici #instalarea comei dia"etice% * GAC5(G96CA * 2ntervine in reglarea meta", glucidic, lipidic, protidic. EPIFI A are $orma unui con de pin, situat n partea posterioar a dience$alului, parenchimul glandei este $ormat din celule numite pinocite, celule gliale, celule pigmentare i celule nervose, secret hormonul numit melatonina, cu e$ecte inhi"itoare asupra hormonilor gonadotropi hipo$izari #E,H si AH%. 1n cazul leziunii glandei apare dezvoltarea sexual precoce. TIMUSUL ' organ lim$oid cu rol endocrin, situat napoia sternului. /rezint doi lo"i cu $orma i dimensiuni variate. (re rol de gland endocrina p!n la pu"ertate apoi involueaz $r s dispar complet. (re doua $uncti: lim$opoieza - $ormarea lim$oitelor - cu rol n imunitate, i ca organ endocrin - intervine n meta"olismul calciului, n controlul creterii scheletului i n dezvoltarea organelor sexuale. .. /. O0%rul endocrin * sunt organe pereche * situate in pelvis de o parte si de alta a uterului * prezinta doua portiuni : * o p exocrina repr. de $oliculii ovarieni unde se $ormeaza ovulele * o p endocrina repr. de celulele tunicii interne a $oliculilor ovarieni si de celulele corpului gal"en

* $ol.ov secreta in prima etapa a ciclului ovar h estrogeni * corpul gal"en secreta in a doua etapa progesteron #in cantitati mari% si inhi"ina #in cantitati mici% * h estrogeni determina scaderea secretiei E,H * in$l. centrii hipotalamici responsa"ili de reglarea actului sexual * la $ete det cresterea gl mamare si ap. carac. sexuale secundare * la $emei det. proli$erarea mucoasei uterine si a musc. trompelor uterine si deasemenea au e$ecte meta"olice * /=9G.,-.=96CA * /regateste tractul genital $eminin pt nipatie #$ixarea ov $ecundate% si mentinerea sarcinii * 26H2B26( * 2nhi"a secretia de E,H si AH 1. Testiculul endocrin * sunt organe pereche * localizate in regiunea inghinala in scrot * prezinta o portiune exocrina repr. de tu"ii semini$eri ce prod. sperm. * o parte endocrina repr de celulele interstitiale AeGdig sit. in tes. con*. * secreta testosteron * testiculele secreta si o cantitate mica de estrogen * -.,-9,-.=96CA * dezvolta organele genitale masculine * determina aparitia caracterelor primare si sec. * impreuna cu ,-H are actiune ana"olizanta asupra meta" protidic * stimuleaza dezvoltarea muschilor -espre patologia tiroidei ,us /rin hormonii pe care ii produce, tiroida in$luenteaza $oarte multe procese meta"olice din organism. ($ectiunile tiroideisunt diverse si pot varia de la modi$icari anatomice ale dimensiunilor, pana la importante dezechili"re de $unctionare, care se ras$rang asupra intregului organism, si chiar cancer. 5ea mai $recventa pro"lema a tiroidei este legata de secretia inadecvata de hormoni, in exces sau in minus. ,inteza si secretia unei cantitati exagerate de hormoni determina situatia numita hipertiroidism #HhiperI inseamna prea mult%, iar situatia inversa, caracterizata prin de$icit de hormoni determina hipotiroidismul #HhipoI

inseamna prea putin%. )esi mani$estarile clinice ale acestor a$ectiuni sunt $oarte discon$ortante si alerteaza pacientul, patologia tiroidiana, in ma*oritatea ei, poate $i tratata si tinuta su" control, ast$el incat viata pacientului sa se des$asoare in mod normal, iar calitatea ei sa nu $ie a$ectata. .auza afectiunilor tiroidiene ,us Hipertiroidismul este o a$ectiune datorata secretiei exagerate de hormoni tiroidieni si poate sa apara in cadrul mai multor "oli, printre care: - Boala Graves: a$ectiune de natura autoimuna caracterizata prin productia in exces de prea mult hormon tiroidian. .ste insotita si de modi$icarea macroscopica a tiroidei, aparand gusa tiroidiana. 5ele mai $recvente simptome sunttahicardia, sla"iciunea musculara,tul"urarea somnului si irita"ilitate; - (denoame tiroidiene: reprezinta noduli care apar in parenchimul glandular tiroidian si care sunt capa"ile sa secrete hormoni, ceea ce va in$luenta homeostazia interna a organismului, creand dezechili"re hormonale. Cnele gusi tiroidiene contin chiar si mai multi ast$el de noduli; - -iroidita su"acuta: se datoreaza in$lamatiei care apare la nivelul parenchimului, care va $avoriza aparitia in exces a hormonilor, ceea ca va determina hipertiroidism temporar ce dureaza in general cateva saptamani sau chiar luni; - 6odulul toxic tiroidian: este o tumora de natura "enigna a tiroidei, care poate $i muta din punct de vedere clinic #ne$unctionala% sau poate produce hormoni tiroidieni, determinand aparitia unui ta"loul clinic de hipertiroidism; - Boala /lummer #sau gusa toxica nodulara% este o $orma de hipertiroidism datorat existentei unor noduli autonomi ce produc in cantitati exagerate hormoni. .ste considerata a doua cauza, in ordinea importantei, de hipertiroidism, dupa "oala Graves; - /atologie hipo$izara, tumori hipo$izare: in aceasta categorie sunt incluse: struma tiroidiana, tiroidita )e Juervain, tiroidita toxica, cancerul tiroidian, lim$oamele si metastazele care se pot cantona la acest nivel. Hipotiroidismul, prin contrast cu hipertiroidismul este o stare in care tiroida nu poate sintetiza siK sau secreta in mod corespunzator hormonii in circulatie. )atorita $aptului ca organismul este privat de acesti hormoni,

>

care au numeroase roluri $unctionale importante, procesele $iziologice nu mai pot decurge in parametri normali. /rincipalele simptome asociate hipotiroidismului sunt: astenie musculara, o"oseala, intoleranta la $rig, depresie, crampe musculare,sindromul de tunel carpian, paloare, castig ponderal si retentie de $luide #edeme%, "radicardie, constipatie. C%u)ele (i#otiroidismului includ! - -iroidita Hashimoto: este o a$ectiune autoimuna in care celulele sistemului imun ataca celulele parenchimului glandular, distrugandu-le, deoarece nu le mai recunosc ca $iind proprii organismului si le considera particule straine. -esutul tiroidian va deveni ne$unctional si nu va mai produce hormoni. .ste o a$ectiune asociata destul de $recvent cu lim$omul non-HodgLin, si datorita $aptului ca ta"loul clinic este destul de nespeci$ic, poate $i con$undata cu depresia,sindromul premenstrual, sau tul"urari psihice "ipolare; - .xcizia chirurgicala a glandei: poate sa $ie indicata in tratamentul unor adenoame, tumori, noduli, insa gusa poate deveni ne$unctionala si in urma unor tratamente sistemice agresive; - .xpunerea la cantitati $oarte crescute de iod: pacientii pot $i expusi unei concentratii prea puternice de iod daca se a$la su" tratament cronic cu amiodarona, cu medicamente ce trateaza raceala si sinuzita, cu unele tipuri de inter$eron siinterleuLina #2A% 0. ,u"stantele de contrast utilizate in radiologie pot $i si ele periculoase. =iscul pacientilor de a dezvolta pro"leme ale tiroidei sunt cu atat mai crescute cu cat exista antecedente medicale sugestive; - Aitiul: este un compus care a $ost asociat cu aparitia hipotiroidiei, insa mecanismul ramane deocamdata insu$icient cunoscut; - -iroidita silentioasa #sau indolora, sau tiroidita lim$ocitara su"acuta% se mani$esta prin aparitia unei guse de dimensiuni relativ mici, insa anormale, care insa nu este dureroasa. .volutia "olii are si o etapa initiala de hipertiroidism, urmata de eutiroidism, pentru ca apoi sa se intre in starea de hipotiroidism. Eiecare $aza dureaza aproximativ 0-' luni; - -iroidita acuta; - =ezistenta la hormoni tiroidieni: termenul acesta descrie un sindrom destul de rar, in care nivelul hormonilor tiroidieni este crescut, insa nivelul de hormon stimulant al tiroidei nu este supresat sau redus #cum ar $i $ost de asteptat cand nivelul hormonilor tiroidieni este crescut, deoarece in aceasta

&3

situatie nu mai este necesara existenta unui stimul care sa comande productia de ast$el de hormoni%; - -iroidita postpartum: este un $enomen endocrin ce se o"serva dupa sarcina, in care apare o alternanta intre statusul hipotiroidian si hipertiroidian, existand riscul ca dupa echili"rarea lor sa ramana importante sechele. -iroidita postpartum apare la 4@ dintre $emei, in primul an dupa sarcina. Aasat netratat, hipotiroidismul poate avea grave e$ecte asupra starii de sanatate, care vor $i ulterior cu greu rezolvate. ,echelele sunt si ele relativ $recvente, acesta $iind unul din importantii $actori care impun tratarea acestei stari de dezechili"ru hormonal cat mai prompt si corect posi"il. Cna din cele mai importante complicatii ale hipotiroidismului este coma mixedematoasa, o stare caracterizata prin hipotiroidism decompensat, care este caracterizat prin alterarea dramatica a statusului mental, hipotermie, hipoventilatie, "radicardie. (ceasta este o urgenta medicala, iar pacientul tre"uie sa primeasca imediat o in*ectie cu hormoni. Hipotiroidismul la nou nascuti si $e$elusi ,us 9rganismul celor mici este $oarte sensi"il la modi$icarile concentratiilor hormonale. 9 lipsa sau un nivel necorespunzator nevoilor de hormoni tiroidieni poate avea e$ecte grave asupra dezvoltarii ulterioare a copilului. 5ele mai importante e$ecte ale lipsei de hormoni tiroidieni sunt: aparitia cretinismului #retardul mintal%, tul"urari de dezvoltare somatica #retard de crestere%. 7a*oritatea "e"elusilor vor $i investigati imediat dupa nastere pentru a se sta"ili daca nivelul lor de hormoni tiroidieni este cel normal. 2n cazul in care se detecteaza hipotiroidismul, tratamentul este inceput imediat. L% co#iii mici, c% si in c%)ul %dultilor, (i#otiroidismul #o%te $i c%u)%t de! - ($ectiuni ale glandei hipo$ize; - -ul"urari de $unctionare ale tiroidei in sine; - ("senta totala a tiroidei. Cn "e"elus cu hipotiroidism este adesea astenic, $oarte linistit, $oarte cuminte, are un apetiti mult diminuat si doarme mult timp.

&&

Pro$leme anatomice 5ele mai importante si $recvent diagnosticate pro"leme de natura anatomica localizate la nivelul tiroidei sunt: - Gusa tiroidiana: modi$icarea in dimensiuni a tiroidei, care a*unge sa plon*eze in regiunea cervicala anterioara. (ceasta poate $i su" $orma gusei endemice #asociata de$icitului alimentar de iod%, gusei di$uze sau gusei multinodulare; - -iroida cu localizare anormala #linguala%; - 5histul de duct tireoglos. .ancerul glandei tiroide 5ancerul cu localizare tiroidiana apare destul de rar. (proximativ &3@ din nodulii tiroidieni sunt de $apt maligni si pun pro"leme din acest punct de vedere. .volutia nodulilor, din "enigni in maligni poate sa se $aca in decursul mai multor ani, pacientii o data diagnosticati cu noduli tiroidieni sunt tinuti su" o"servatie si chemati la controale periodice. =iscul de aparitie a cancerului tiroidian este mai crescut in cazul pacientilor care au $ost supusi radioterapiei, mai ales la nivelul regiunii ce$alice. 7a*oritatea pacientilor diagnosticati cu o ast$el de a$ectiune sunt $emei, cu varsta intre 04 si D4 de ani. /rognosticul cancerului de tiroida este "un daca a$ectiunea este descoperita in timp util, daca pacientii au su" :4 de ani si daca tipul histologic al cancerului nu este atat de agresiv. /rognosticul este $avora"il in special in cazul pacientilor cu cancer papilar si $olicular. -ipul medular are un prognostic "un daca are evolutia limitata la parenchimul tiroidian, insa daca metastazeaza, de*a prognosticul se modi$ica. -umorile anaplastice sunt cele mai agresive si periculoase, ele raspund $oarte sla" la tratament si sunt caracterizate printr-o rata $oarte rapida de crestere si dezvoltare. (denomul tiroidian este considerat un cancer al tiroidei, si se deose"este de gusa multinodulara prin $aptul ca adenoamele sunt de o"icei noduli solitari si ca degenerescenta maligna se datoreaza unei mutatii genetice care apare intr-o singura celula precursoare. Cnele cancere ale tiroidei sunt de natura lim$atica sau chiar metastaze ale altor neoplazii, a caror localizare primara este departe de glanda.

&0

Simptomele tul$urarilor endocrine ,imptomele tul"urarilor endocrine pot $i inexistente sau pot varia de la senzatii usoare la reactii grave care a$ecteaza intregul organism si starea generala de sanatate. 7ani$estarile speci$ice depind de partea a$ectata a sistemului endocrin. Sim#tome des int%lnite %le di%2etului )%(%r%t )ia"etul zaharat este o tul"urare endocrina comuna si apare atunci cand pacreasul $ie nu produce su$icienta insulina $ie organismul nu poate $olosi in mod adecvat insulina disponi"ila. ,imptomele in am"ele tipuri de dia"et sunt - sete excesiva sau $oame - o"oseala - urinare $recventa - greata si varsaturi - scadere sau castig inexplica"ile in greutate - modi$icari ale vederii Princi#%lele m%ni$est%ri %le 2olii Addison Boala (ddison se caracterizeaza prin scaderea productiei de cortizol si aldosteron, din cauza deteriorarii glandei suprarenale. ,emnele cel mai $recvent intalnite ale "olii (ddison sunt: - depresie - diaree - o"oseala - durere de cap - hipoglicemie - pierderea po$tei de mancare - tensiune arteriala scazuta - lipsa ciclurilor menstruale - greata si varsaturi - po$ta de alimente sarate - scadere inexplica"ila in greutate - pierderea puterii

&'

Sim#tome comune %le sindromului Cus(in+ ,indromul 5ushing apare dintr-un exces de cortizon, produs de glandele suprarenale. /rincipalele semne ale sindromului 5ushing sunt: - ingrosarea ce$ei - decolorarea pielii - o"oseala - senzatia accentuata de sete - su"tierea si $ragilizarea oaselor - urinare $recventa - hiperglicemie - hipertensiune arteriala - irita"ilitate si stare modi$icata de spirit - o"ezitate in partea superioara a corpului - $ata rotun*ita - sla"iciune Sim#tomele des int%lnite %le 2olii -r%0es Boala Graves este un tip de hipertiroidism care rezulta din productia excesiva de hormoni tiroidieni. cele mai des intalnite simptome ale "olii Graves includ: - diaree - di$icultate de a dormi - o$talmopatie Graves - o"oseala si sla"iciune - gusa - intoleranta la caldura - "atai neregulate si rapide ale inimii - irita"ilitate si modi$icarea starii de spirit - ingrosarea pielii si roseata gam"elor - tremur - scadere inexplica"ila in greutate. M%ni$est%ri comune int%lnite l% #erso%nele di%+nostic%te cu tiroidit% H%s(imoto

&:

-iroidita Hashimoto sau tiroidita autoimuna este o a$ectiune in care tiroida este atacata de sistemul imunitar, $apt ce in$luenteaza productia de hormoni. =ezultatul este productia scazuta de hormoni tiroidieni. (desea, tiroidita Hasimoto este asimptomatica, dar simptomele pot include: - intoleranta la $rig - constipatie - par uscat, caderea parului - o"oseala - gusa - dureri musculare si de articulatii - lipsa ciclurilor menstruale - incetinirea ritmului cardiac - crestere in greutate Sim#tome %le (i#ertiroidismului Hipertiroidismul este o a$ectiune caracterizata printr-o glanda tiroida hiperactiva. 7ani$estarile acestei conditii cuprind: - diaree - di$icultatea de a dormi - o"oseala - gusa - intoleranta la caldura - irita"ilitate si modi$icarea starii de spirit - tahicardie - tremur scadere inexplica"ila in greutate - sla"iciune. Princi#%lele m%ni$est%ri %le (i#otiroidismului Hipotiroidismul este o a$ectiune in care tiroida produce prea putini hormoni tiroidieni. )eseori persoanele care su$era de hipotiroidism nu mani$esta simptome sau acestea pot $i destul de usoare. /rintre semnele $recvent intalnite ale hipotiroidismului se enumera: -intoleranta la $rig - constipatie

&4

- scaderea cantitatii de transpiratie - par uscat - o"oseala - gusa - dureri ale muschilor si articulatiilor - lipsa menstruatiei - incetinirea ritmului cardiac - um$larea $etei - crestere inexplica"ila in greutate. Hiperparatiroidismul este "oala in care hormonii paratiroidienii sunt secretati in exces de una sau mai multe din cele patru glande paratiroide ale organismului. 5a atare, nivelul acestora din sange este $oarte ridicat. Glandele paratiroide sunt de $orma ovala, dimensiunea unei "oa"e de orez si sunt localizate in zona gatului. /roduc hormonul paratiroidian care contri"uie la mentinerea unui echili"ru adecvat de calciu necesar tesuturilor si sangelui. E3ist% dou% ti#uri %le %cestei %$ectiuni! &. Hiperparatiroidismul primar este caracterizat de supraproductia de hormoni a glandelor paratiroide si cresterea nivelului de calciu din sange #hipercalcemia%; 0. 2n hiperparatiroidismul secundar calciul din organism are valori scazute. 5hirurgia este tratamentul cel mai $recvent pentru hiperparatiroidism. Simptome ($ectiunea este deseori diagnosticata inainte ca semnele si simptomele sa $ie evidente. 5and apar, de*a, mani$estarile, acestea sunt rezultatul unor pre*udicii sau dis$unctii ale unor organe sau tesuturi, din cauza nivelului prea ridicat sau scazut de calciu din oase. ,imptomele pot $i usoare si nespeci$ice, dar si severe - si nu par, de cele mai multe ori, legate de $unctia paratiroidei. Aceste% includ! - osteoporoza #oase $ragile care se $ractureaza usor%; - pietre la rinichi; - urinare excesiva; - dureri a"dominale; - sla"iciune, apatie;

&D

- depresie sau uitare; - dureri de oase si dureri articulare; - greata, varsaturi; - pierderea po$tei de mancare. .and sa consultati medicul ,us 7edicul va $i consultat daca aveti oricare din semnele sau simptomele hiperparatiroidismului. (cestea, pot $i cauzate de numeroase alte "oli, inclusiv unele care au complicatii destul de grave. .ste important sa o"tineti un diagnostic corect si un tratament potrivit. .auze Hiperparatiroidismul este provocat de $actori care determina cresterea productiei hormonului paratiroidian. Glandele paratiroide mentin la un nivel optim valorile de calciu si $os$or din organism prin producerea adecvata a hormonului paratiroidian #/-H%. Mitamina ) este si ea implicata in reglarea cantitatii de calciu din sange. 5and nivelurile de calciu din sange sunt prea mici, glandele paratiroide secreta hormoni paratiroidieni pentru resta"ilirea echili"rului. (cestia eli"ereaza calciu pentru oase si contri"uie la cresterea cantitatii de calciu a"sor"it din intestinul su"tire. 2n situatia in care valorile calciului din sange sunt prea mari, glandele paratiroide produc mai putini hormoni paratiroidieni. -otusi, uneori, una sau mai multe din glandele paratiroidiene produc prea multi hormoni paratiroidieni, declansandu-se hipercalcemia insotita de un nivel scazut de $os$or in sange. 5alciul este cel mai "ine cunoscut pentru calitatea si rolul sau de a pastra sanatatea dintilor si a oaselor. )ar are si alte $unctii. (*uta la transmiterea semnalelor in celulele nervoase si este implicat in contractia musculara. Eos$orul, un al mineral, actioneaza in acelasi scop cu calciul. Tipuri de hiperparatiroidism Hiperparatiroidismul poate $i clasi$icat in $unctie de cauza care il declanseaza. Boala poate sa apara din cauza unei pro"leme particulare ale glandelor paratiroide #hiperparatiroidism primar% sau din cauza unei "oli care a$ecteaza $unctia glandelor #hiperparatiroidismul secundar%.

&F

&. Hiperparatiroidismul primar este provocat de dis$unctia uneia sau mai multora din cele patru glande paratiroide: - prezenta unui adenom #tumori "enigne% la nivelul glandei; - marirea #hiperplazia% a doua sau mai multor glande tiroide - aceasta este principala cauza; - tumorile maligne #destul de rar intalnite%; Hiperparatiroidismul primar se dezvolta "rusc, desi unii oameni mostenesc gena care provoaca "oala. 0. Hiperparatiroidismul secundar este rezultatul unei alte a$ectiuni care reduce nivelurile de calciu. /rin urmare, glandele hiperparatiroide sunt suprasolicitate pentru a compensa pierderea de calciu. Eactorii care contri"uie la aparitia hiperparatiroidismului secundar includ: - de$icitul sever de calciu - 9rganismul nu primeste su$icient calciu din dieta, intrucat, deseori, sistemul digestiv nu poate a"sor"i calciul din alimentele ingerate; - de$icit sever de vitamina ) - a*uta la mentinerea unor niveluri adecvate de calciu in sange si contri"uie la actiuneasistemului digestiv de a"sor"tie a calciului din alimentele consumate. 5orpul produce vitamina ) atunci cand pielea este expusa la soare. )e asemenea, o serie de produse alimentare pot $urniza organismului vitamina ). )aca nu se ating valorile necesare ale acestei vitamine, atunci nivelul de calciu poate sa scada; - insu$icienta renala cronica - rinichii trans$orma vitamina ) intr-o $orma pe care corpul sa o poata $olosi. )aca exista tul"urari in $unctionarea rinichilor, nivelul de vitamina ) utiliza"ila de catre organism, este scazut, ca atare si cel de calciu. 2nsu$icienta renala cronica este cea mai $recventa cauza a hiperparatiroidismului secundar. /actori de risc Ati #ute% $i #redis#usi l% (i#er#%r%tiroidismul #rim%r d%c%! - sunteti $emeie si va a$lati la menopauza; - aveti o de$icienta prelungita si severa de vitamina ) sau calciu; - aveti o a$ectiune rara mostenita, cum ar $i neoplazia endocrina multipla de tip 2, care a$ecteaza, de o"icei, mai multe glande; - ati $acut un tratament cu radiatii pentru cancer, in care gatul dvs. a $ost expus; - ati luat litiu, medicament utilizat pentru tratarea tul"urarii "ipolare.

&?

.omplicatii 5omplicatiile hiperparatiroidismului sunt legate de e$ectul pe termen lung al scaderii calciului in oase si cresterea valorilor calciului a$lat in sange. (cestea includ: - osteoporoza - pierderea de calciu in osteoporoza are drept rezultat $ria"ilitatea, sla"iciunea oaselor si predispozitia acestora catre $racturi; - pietre la rinichi - excesul de calciu in sange provoaca mici depozite din care se $ormeaza pietrele la rinichi. (ceastea sunt una din cele mai $recvente cauze ale durerilor accentuate: eliminarea pietrelor prin tractul urinar; - "oli cardiovasculare - desi inca nu este clara legatura dintre cauza si e$ect, nivelurile ridicate de calciu sunt asociate cu a$ectiuni cardiovasculare cum ar $i: tenisune arteriala crescuta #hipertensiune arteriala% si anumite "oli de inima; - hiperparatiroidismul neonatal - hiperparatiroidismul sever, netratat, la $emeile insarcinate poate determina niveluri periculos de scazute de calciu la nou-nascuti Teste si diagnostic (nalize de sange - in cazul in care rezultatul unui test de sange indica $aptul ca aveti valori ridicate ale calciului in sange, pro"a"il ca medicul va repeta testul, dupa ce nu ati mancat nimic o perioada, pentru a con$irma rezultatele. 9 serie de a$ectiuni pot ridica nivelul de calciu, dar medicul poate pune diagnosticul de hiperparatiroidism doar daca testele de sange arata ca aveti nivelul crescut hormonului paratiroidian. 2nvestigatii suplimentare - )upa ce medicul a sta"ilit diagnosticul de hiperparatiroidism, pro"a"il vi se vor $ace si alte investigatii suplimentare pentru a exclude posi"ilele e$ecte secundare ale "olii, pentru identi$icarea complicatiilor si pentru a sta"ili cat de avansata este "oala. Aceste teste includ! - osteodensitometria #test pentru masurarea densitatii minerale osoase%. -estul $oloseste dispozitive speciale cu raze N, pentru a cuanti$ica valoarea calciului, si a altor minerale a$late in componenta oaselor, dintr-un segment osos; - analiza de urina - urina colectata in decursul a 0: de ore, poate $urniza in$ormatii cu privire la $unctia rinichilor dar si cat de mult calciu se excreta

&>

in aceasta. (cest test este utilizat pentru a evalua severitatea hiperparatiroismului sau pentru diagnosticarea unei a$ectiuni renale care ar putea cauza hiperparatiroidismul. - teste imagistice ale rinichilor - medicul specialist ar putea $ace diverse teste imagistice la nivelul a"domenului pentru a descoperi daca "olnavul are sau nu, pietre la rinichi sau alte anomalii renale. Teste im%+istice in%inte de inter0enti% c(irur+ic%l% 2n cazul in care medicul va recomanda interventia chirurgicala, se vor $ace mai multe investigatii pentru a localiza glanda sau glandele paratiroide care cauzeaza pro"lemele de sanatate: - ultrasunete - ultrasunetele $olosesc undele sonore pentru a crea imagini ale glandelor paratiroide si tesutului ce le incon*oara. Cn transductor care este aplicat si miscat pe piele, emite unde sonore si inregistreaza ecoul acestora, in timp ce un computer converteste ecourile in imagini pe un monitor; - scintigra$ia cu stestami"i - sestami"i este un compus radioactiv care este a"sor"it de glandele paratiroide si poate $i detectat prin scanarea in urma unei tomogra$ii computerizate. 9 doza mica din aceasta su"stanta va $i in*ectata inainte sa se $aca testul imagistic. Tratament Hi#er#%r%tiroidie ($ectiune caracterizata printr-un exces de secretie de parathormon #hormonul care creste nivelul sangvin de calciu$avorizand a"sor"tia intestinala a acestuia% de catre una sau mai multe glande paratiroide. Di$erite ti#uri de (i#er#%r%tiroidie - Hiperparatiroidia primara este legata de dereglarea uneia sau mai multor glande paratiroide #adenomparatiroidian, unic sau multiplu, "enign in >4@ din cazuri, sau de dezvoltarea anormala a celor patru paratiroide% - Hiperparatiroidia secundara este consecutiva unei hipocalcemii #diminuarea nivelului calciului in sange% siKsau unei hiper$os$oremii #cresterea nivelului de $os$or in sange%. Sim#tome si semne - Hiperparatiroidia poate provoca, dupa vreme indelungata, $ormarea de calculi in rinichi si complicatii osoase #demineralizare osoasa indeose"i, in mod exceptional $ractura sau chist osos%. 9 hiperparatiroidie acuta necesita

03

un tratament urgent. tr%t%ment - tratamentul hipertiroidiei primare, chirurgical, consta in a"latia adenomului, ceea ce permite vindecarea de$initiva. tratamentul hiperparatiroidiei secundare se "azeaza pe administrarea de derivati de vitamina d si demedicamente care vizeaza scaderea nivelului de $os$ati #derivati de $os$or%. ,uprarenalele sunt glande endocrine pereche situate n partea superioar a rinichilor, care au rolul de a secreta hormonii implicai n reglarea $unciilor sexuale i a imunitii organismului. Hormonii secret%4i de +l%ndele su#r%ren%le )in punct de vedere al tipului de celule din care sunt $ormate, suprarenalele sunt mprite n 0 zone. Aa exterior se a$l corticosuprarenala, care secret hormonii sexuali i hormonii corticoizi #ex. cortizonul% care regleaz distri"uia apei, a mineralelor i a glucozei n organism. Aa interior se a$l zona medular #medulosuprarenala%, care secret adrenalina i noradrenalina, cei 0 hormoni care regleaz meta"olismul energetic i distri"uirea s!ngelui n ntreg corpul. Hi#ersecre4i% +l%ndelor su#r%ren%le 1n cazul n care corticosuprarenala secret o cantitate mai mare de cortizon, una dintre cele mai importante a$eciuni este sindromul 5ushing, caracterizat prin hipertensiune arterial, o"ezitate cu rotun*irea $eei care capt un aspect de lun plin, osteoporoz, hirsutism #dezvoltarea excesiv a pilozitii $eei%, lipsa mestruaiei sau impotena la "r"ai, apariia v!ntilor, apariia vergeturilor pe piept, a"domen sau coapse i depuneri de grsime la nivelul ce$ei. (ceast a$eciune apare mai $recvent la $emei cu v!rste de 03-:3 ani. Sc5dere% secre4iei (ormon%le % +l%ndelor su#r%ren%le ,tresul excesiv #cauzat de o activitate zilnic intens, de schim"area serviciului, de un deces n $amilie etc.%, $orrile $izice sau mentale #lipsa de somn, traumele, depresiile, anxietatea, $rica, $uria etc.% sau de$icienele alimentare sunt cauze ce pot conduce la o scdere a $unciei spurarenalelor. Semnele o'oselii glandelor suprarenale pot $i n acest caz $oarte grave, a$ect!nd viaa de zi cu zi a "olnavului. (cesta va prezenta:

0&

- modi$icri neuro-psihice #stri de o"oseal excesiv, somn neodihnitor, di$icultate la concentrare, senzaia de tremur n situaiile stresante, incapacitatea de a $ace $a la stres i senzaia de eli"erare c!nd stresul dispare% - modi$icri digestive #pacientul po$tete la alimente dulci sau srate, are digestia sla", crete n greutate, este incapa"il s sl"easc i se simte mai "ine "rusc pentru o perioad scurt dup ce mn!nc% - pro"leme neuro-vegetative #tensiunea arterial mic, scderea imunitii, sensi"ilitatea mare la $rig, accentuarea simptomelor premenstruale, reducerea li"idoului%. Stresul ,i (i#o$unc4i% su#r%ren%lelor Cna dintre cele mai $recvente cauze ce conduc la diminuarea $unciei suprarenale este stresul, com"inat cu o"oseala excesiv. 1n perioadele de stres puternic suprarenalele i OvarsO hormonii medulari #adrenalina% n s!nge, a*ut!nd ast$el organismul s se adapteze la agresiune. -reptat ns, dac stresul cotinu, glandele nu vor mai putea s $ac $a cerinelor corpului. 1n acest caz, un a*utor de nde*de estemaceratul din r&d&cini de #elin& /i semin#e de o0&z, care are puterea de re$acere n caz de insu$icien suprarenal i surmena*, dar i n alte a$eciuni cauzate de scderea $unciei glandelor, precum "olile sexuale #ex. sterilitatea, ciclul menstrual neregulat%. ,e dau prin maina de tocat rdcinile de elin tiate n $elii mici i seminele de ovz. ,e pun apoi separat n 0 "orcane identice, ast$el nc!t s ocupe o treime din volum. )easupra se toarn ap p!n se umple "orcanul. ,e las cele dou preparate la macerat 0: de ore, dup care $iecare se strecoar prin ti$on. 5ele 0 lichide se amestec n pri egale i se consum c!te &-&,4 litri pe zi. (&praznicul crete rezistena la stres a corpului, $iind o excelent plant adaptogen. ,e administreaz n cure de minim '3 de zile c!te '-: lingurie de pul"ere pe zi. .insengul si'erian stimuleaz suprarenalele i ntrete rezistena organismului la stres. ,e ia o *umtate de linguri de tinctur la &33 ml ap de 0-' ori pe zi. Remedii 6n insu$icien4% su#r%ren%lelor

00

- 7o%l% Addison este una din "olile cauzate de insu$iciena glandelor suprarenale. .a se mani$est cu crize de lein, sl"iciune extrem, vom i diaree, dureri a"dominale ntre coaste i om"ilic, stri de nelinite, con$uzie, $ric inexplica"il, $e"r mare i nvineirea "uzelor i a lo"ilor urechilor #cianoz%. Cnul din cele mai "une remedii n aceast "oal este argila, su" $orme de cure de '-: luni. ,e pune seara & linguri de argil ntr-un pahar cu ap, iar dimineaa se va consuma apa de pe aceasta. )up '-F zile se va consuma i argila, agit!nd-o n preala"il. - Tul2ur5rile (ormon%le se3u%le #amenoree, dismenoree, sterilitate etc.% vor $i tratate cu polen #0 linguri pe zi, dimineaa% i prin consumul zilnic de sucuri naturale. (mestecai 03 ml suc de $runze de elin, 03 ml suc de tulpini de mrar, 0 ml suc din ti*e de rostopasc i &3 ml suc de tulpini de creioar. Bei*umtate din cantitate dimineaa, pe stomacul gol, iar cealalt *umtate seara, tot pe stomacul gol. ,e $ac cure de ' sptm!ni. Strugurii au n compoziie o "un parte din hormonii estrogeni. )e aceea au i ei o aciune "ene$ic asupra glandelor corticosuprarenale i a celor sexuale, a*ut!nd n tratarea pro"lemelor hormonale cauzate de insu$iciena acestor glande. ,e va $ace o cur cu struguri n care aceste $ructe vor $i introduse treptat n alimentaie, la $iecare dintre cele ' mese principale ale zilei # nainte de mas%. 1n prima zi se va consuma 3,4 Lg de struguri #de exemplu c!te un ciorchine la $iecare mas%. (poi, n $iecare zi se va crete cantitatea cu nc 3,4 Lg, p!n se va a*unge n ziua a D-a la ' Lg. 1n zilele F, ? i > se va menine aceast cantitate, dup care se va reveni la alimentaia normal. 1n cazul impotenei i sterilitii cauzate de insu$iciena suprarenalelor se recomand tratamentul cu sirop de pin, care are e$ecte $oarte puternice asupra gonadelor. ,e vor consuma :-? linguri de sirop pe zi, pe stomacul gol. .$ectele se vor vedea lent, dup minim 0 luni de tratament, dar vor $i $oarte sta"ile. - Ec)emele c%u)%te de dis$unc4iile corticosu#r%ren%le se vindec cu macerat de m&rar. /unei ntr-un "orcan &3 in$lorescene de mrar pisate, un $ir de ceap verde i 0-' in$lorescene de elin. (coperii plantele cu rachiu, chidei "orcanul i lsai s se macereze &3 zile. )up $iltrare, se ia c!te o linguri de preparat de ' ori pe zi, ntr-un pahar cu ap, pe stomacul gol.

0'

- Tr%ns#ir%4iile e3cesi0e %#5rute #e $ondul unor de)ec(ili2re %le +l%ndelor corticosu#r%ren%lepot $i reduse prin tratamente cu tinctur& sau decoct de sal0ie. ,e iau c!te : lingurie pe zi de tinctur sau se "ea c!te & can de decoct pe zi. 5hiar dac gustul acestor preparate nu este deloc plcut, ele sunt extrem de e$iciente. -umorile hipo$izare sunt tumori localizate la nivelul glandei hipo$izare, un organ de marimea unui "o" de mazare localizat in zona centrala a creierului, imediat superior de partea posterioara a nasului. Aa nivelul glandei hipo$izare sunt sintetizati hormoni ce controleaza dezvoltarea si $unctiile altor glande endocrinedin organism. 7a*oritatea tumorilor hipo$izare sunt "enigne. (ceasta presupune cresterea lenta a lor si a"senta invazivitatii tumorii in alte zone ale organismului. )escoperirea unei tumori hipo$izare se $ace de o"icei in cazul in care glanda secreta o cantitate prea mare de hormoni. (cest lucru poate duce la aparitia unor tul"urari in organism. -umorile ce secreta hormoni se numesc tumori $unctionale #secretante% pe cand cele ce nu secreta hormoni sunt denumite tumori ne$unctionale #nesecretante%. (numite tumori hipo$izare pot duce la aparitia "olii 5ushing, a$ectiune caracterizata prin eli"erarea in circulatie a unei cantitati prea mari de hormoni glucocorticoizi. (cest lucru duce la acumularea de tesut adipos la nivelul $etei, spatelui si pieptului alaturi de su"tierea mainilor si picioarelor. (lte simptome includ cresterea nivelului glucozei in sange, sla"iciune musculara si osoasa, imm"u*orarea $etei si cresterea tensiunii arteriale. (lte tumori hipo$izare pot duce la aparitia acromegaliei. (ceasta a$ectiune se caracterizeaza prin cresterea in dimensiuni a mainilor, picioarelor si $etei; la tineri, intreg organismul se poate dezvolta mai mult decat normal. (lte tumori hipo$izare pot duce la aparitia secretiei lactate la nivelul sanilor, chiar in a"senta sarcinii; de asemenea poate aparea o oprire a ciclurilor menstruale #amenoree%. Hormonii +l%ndei tiroide Hormonii glandei tiroide regleaz procesele de cretere i dezvoltare, nivelul energetic, proteic, glucidic, lipidic, hidric i mineral, in$lueneaz asupra sistemului nervos, inimii i gonadelor.

0:

Aa am$i"ieni ele stimuleaz metamor$oza. )ac la un mormoloc se extirpeaz primordiul glandei tiroide, el nu se mai trans$orm n "roasc. .i cresc mult mai lent i devin $oarte mari. .i pot avea plm ni, gonade, dei se a$l n stadiu de larv. (st$el, extirparea tiroidei duce la neotenie + $enomen, care se mani$est prin $aptul, c animalul n stadiul de larv atinge maturitatea sexual i poate s se reproduc. Aa psri i mami$ere hormonii tiroidei au un rol important n em"riogenez. .xcluderea $unciei tiroidei provoac la em"rioni un ir de dereglri ale dezvoltrii. ,e prelungete perioada de incu"are de la 0& la '3 zile, ncetinete creterea corpului, procesele de osi$icare a mem"relor. ,e deregleaz $ormarea pena*ului. .xtirparea glandei tiroide la mami$ere tinere duce la nt!rzierea dezvoltrii, creterii generale a corpului. ,e deregleaz $ormarea scheletului. (nimalele rm!n pitici. 1ncetinete di$erenierea tuturor organe. )ezvoltarea gonadelor se oprete la stadiul in$antil. 5aracterele sexuale secundare nu se dezvolt.

04