Sunteți pe pagina 1din 37

Elemente de teorie urbana Curs 1

Paradigma anglo-saxona este paradigma introdusa de Thomas Kuhn (Teoria revolutiilor stiintelor), pe care se bazeaza urbanismul. Scoala Franceza de rbanism ! Poti sa proiectezi o casa, nu un sentiment. " Proiectarea de urbanism # acel set de teorii care $ac re$erinta la mediul construit, mediul ce poate $i proiectat.

Curs 2
rb. Pierre %avedat # $rancez &''( # &)'*. +lasi$ica orasul in ,ille spontanee si ,ille cree.

1.

Vezelay Burgundia Franta

Ville spontanee - $orma urbana imaginara ce descrie geometria iregulara a tramei stradale. Trama stradala este regula dupa care strazile creaza un sistem - reguli, obiectee, lucruri si $orma in care ele comunica si sunt articulate. .eneza tramei stradale este dictata de ! calea pelerinilor ", drum sinuos si spotan /iserica este capatul de perspectiva +are este di$erenta intre un drum de exploatare , un drum $orestier si o strada 0 1rum de exploatare si $orestier2 le deosebeste dimensiunea , 1rum de exploatare si strada 2 prezenta caselor, oamenilor, locuirea. ,ezela3 a $ost un punct important de pelerina4 , datorita existentei unui os al S$intei 5arii care a atras sute de oameni. /iserica # element miraculos pt civilizatie. 6 alta $orma de mobilitate in 7vul 5ediu erau cruciadele. Tesutul urban este raportat la comunitate

S-au dezvoltat asezarile de o parte si de alta a strazii principale care duce la biserica, creaza un traseu si ghideaza pelerinii.

2.

Karlsruhe Germania

Ville cree trama stradala ordonata 8 tipuri9 categorii de strazi - ierarhizarea tramei stradale (unele strazi mai puternice, cu o importanta mai mare si altele mai putin) - geneza tramei stradale ordonate, radiale (in $orma de cerc, care din centrul sau se rami$ica strazile) - 8* de strazi pe modelul ! spitelor in butuc " - este un plan gandit conceptual - care este intentia acestui concept0 !uterea imparatului si palatului si esenta gu"ernarii centralizate. - ! 6rasul este spatiul in care esti privit, $ara sa poti controla cine te priveste. " :umele oraului provine de la 5ar;gra$ Karl <ilhelm de /aden1urlach. Karlsruhe =nseamn> locul de odihn> a lui Karl, Karl <ilhelm $iind =nmorm?ntat =n piramida de piatr> din 5ar;tplatz. Karl <ilhelm a $ondat oraul =n anul &@&( dup> o ne=nelegere cu locuitorii $ostei capitale, 1urlach. Karlsruhe a devenit capitala /aden1urlachului =n anul &@@& i capitala /adenului p?n> =n anul &)A(. 6raul are castelul =n centrul s>u i 8* de str>zi care se =mpart radial spre peri$erii. Karlsruhe este denumit i oraul evantai. Partea cea mai veche a oraului este =n centru i se a$l> =n cvadrantul de$init de ) din aceste str>zi. 1eoarece Karlsruhe este un ora relativ t?n>r, aici nu pot $i =nt?lnite alei medievale ca i =n alte orae germane. +entrul oraului a $ost plani$icat =n anul =n$iin>rii oraului, &@&(. Bn centru este situat castelul care are o gr>din> =n $orm> de cerc, =ncon4urat> de o strad> denumit> CDir;elE. Bn trecut, construirea de noi c>diri era permis> doar dup> CDir;elE. +onstruciile trebuiau s> respecte principii stricte =n special cu privire la =n>limea cl>dirilor, pentru ca impresia general> asupra oraului s> $ie unitar>. +l>dirile din apropierea castelului au $ost construite =n ultimii ani- cele din partea de est aparin universit>ii, iar cele din partea de vest aparin +urii +onstituionale.

Curs #
+arte ! Forma si trans$ormare urbana " Tiberiu Florescu

#.

$imgad% 1&& '( )'lgeria*

F.1. 2 Fno 1omini G F.+.:. 2 Fnte +ristum :atum trama gridiron romana, aici in cel mai elocvent exemplu ramas, s-a pastrat nealterat +ardo si 1ecumanus 5aximus # axele lumii # axis mundi +astrul roman # pozitionat la intersectia celor doua axe (ca o cazemata), si $orul roman in apropiere. 7di$icii - spatiul public # Forul 2 la con$luenta celor * strazi principaleG castrul roman 6rasul impartit in A parti ( $iecare parte are 8H de ilouri9insule si trama stradala in $orma de sah - $orul ocupa && insule, teatru H insule, baile publice ' insule. Iecognoscibilitatea este esentiala in urbanism. 6rasul reprezinta universal, crearea orasului reprezinta crearea universului +orpul uman ca prototip al $ormei urbane, de la Francesco 1i .iorgio 5artini (sec J,) la 6svald 5athias ngers(sec JJ ). Knima comunitatii este reprezentata de biserica, inima pulseaza sange , da viata. +orespondenta intre inima omului si inima orasului. Fsemanarea cu pozitionarea +astrului Ioman in Timgad. +ele 8 componente de$initorii pentru orasul medieval - biserica, palatul si $orti$icatiile. Sec. J, # aparitia organicitatii # paralela intre oras si organism.

Prima reprezentare a orasului este observativa si epistemica # usor de inteles, usor sesizabile, obiecte clar de$inite, teoria proiectarii urbane.

EPISTMIC, -, epistmici, -e, adj. Referitor la cunoatere, la tiin. Logic epistemic = ramur a logicii moderne care grupeaz ncercrile de formalizare a relaiilor logice dintre enunurile care cuprind termeni epistemici

Trecerea de la epistemice la sistemice, inima nu mai reprezinta centrul, ci reprezinta capitalul, banii. 6rasul $unctioneaza ca un corp uman, la modul unui sistem, agregarea lor intrun sistem. 6rasul este un organism.

+.

'achen , 'i- la Chapelle )Germania*

- trama stradala cu inele radiale ce amintesc de cercurile de crestere ale arborilor. - Topogra$ia # un alt element urbanistic de baza ce este evidentiat. - /isericile ale caror turle sunt centrale comunitatilor.

..

/alicarnassus , actual Bodrum )$urcia*

- Lorasul am$iteatruE # speculeaza panta terenului si se deschide spre scena marii. Malicarnas a $ost un oras antic grecesc in Turcia, situat pe locul actualului oras modern /odrum. Fcesta a $ost situat =n sud-vest +aria pe un sit pitoresc. 6raul a $ost renumit pentru mormantul lui 5ausolus, acela de la care provine originea cuv?ntului mausoleu. +onstruit =ntre anii 8(8 =.Mr. i 8(N =.Mr, este una dintre cele apte minuni ale lumii antice. Fcesta a $ost parte a Kmperiului Persan p?n> cand a $ost capturat de c>tre Flexandru cel 5are, la asediul din Malicarnas =n 88A =.Mr.. Malicarnas ocupa iniial doar o mic> insul> =n apropiere de >rm numit Deph3ria, care a $ost numele original al aez>rii ,dar =n timp, insula s-a unit cu partea continental> i oraul s-a extins pentru a =ncorpora Salmacis (un alt oras antic).

0.

!erugia )1talia*

- ! orasul # cornisa " - traseu sinuos, $rant - trama stradala este con$igurata dupa coama versantului. - +u piatete urbane

2.

'ssisi )1talia*

- ! orasul mamelon " orasul colina - trama privilegiaza constructiile reprezentative pe coline, caracteristica populatiei umbriene. - S$. Francisc de Fssisi # s$ant milostiv, care vorbea despre pasari si pesti # s-a nascut in acest oras. (Kmportant pentru /iserica +atolica).

Francisc de Fssisi

3.

4achu !icchu )!eru* sec. 5V

- lucrarile spectaculoase de terasare sunt urmate indeaproape de trama stradala. - +ovor aruncat peste coline - 1atorita conceptului de ! patchOor; " - o haina cusuta din petice ramase de la alte haine # rezulta un mozaic de texturi si culori. - 6rasele sunt alcatuite din petice - Fiecare bucata vine impreuna cu o traditie si o istorie a sa. - 5achu Picchu a $ost pentru sute de ani innaccesibil.

5achu Picchu e ste un sit inc a din s

ecolul al J,-lea, situat =n regiunea +usco. Iuinele au $ost redescoperite =n&)&& de c>tre arheologul Miram /ingham, $iind unele dintre cele mai $rumoase i enigmatice locuri str>vechi din lume. Bn timp ce incaii =n mod sigur $oloseau v?r$ul muntelui (*@H&,(N m =n>l ime), ridic?nd sute de structuri de piatr> =ncep?nd cu anii &ANN, legendele i miturile indicau $aptul c> 5achu Picchu (=nsemn?nd Pvechiul piscP =nlimba Quechua) era adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri. 6ricare ar $i originile sale, incaii l-au trans$ormat =ntr-un mic (cu o supra$a > de ( mile p>trate), dar extraordinar ora. Knvizibil de dedesubt i complet limitat natural, =ncon4urat de terase agricole su$iciente pentru a hr>ni populaia, i irigat de izvoare naturale, 5achu Picchu pare s> $i $ost $olosit de incai ca un ora ceremonial secret. Fceste structuri, s>pate =n granitul din v?r$ul muntelui sunt minuni at?t arhitecturale c?t i estetice. 5ulte dintre c>r>mizile c?nt>rind (N de tone sau chiar mai mult sunt at?t de precis sculptate i unite cu at?ta exactitate, =nc?t =mbin>rile $>r> mortar nu permit nici m>car unei lame de cu it s> intre printre ele. Se tiu puine lucruri despre utiliz>rile sociale sau religioase ale ora ului =n vremurile incailor. Scheletele a &N $emei i ale unui b>rbat duc la presupunerea c> acest sit ar $i putut $i un sanctuar pentru preg>tirea preoteselor i9sau a mireselor nobilimii inca e. 6ricum, examinarea ulterioar> a oaselor a dezv>luit un num>r egal de oase masculine, ceea ce indic> $aptul c> 5achu Picchu nu era exclusiv un templu pentru $emei. Patru secole au $ost necesare pentru descoperirea unei $antastice $ort>re e ascunse printre piscurile de ANNN de metri ale anzilor peruvieni. :u i se cunoa te adev>ratul nume, ce destina ie avea i de ce a $ost p>r>sit> de b>stinai =n secolul J,K, $>r> a $i atacat> de conchistadori. F sc>pat neobservat> de europeni p?n> =n secolul al JJ-lea, c?nd a primit i numele de 5achu Picchu. .>sit> abia =n &)&&, aceast> citadel> a $ost conceput> ca un labirint citadin inexpugnabil. %a peste ANNN de metri, lemnul era o raritate i totul a $ost durat =n piatr>- terase, $oti$ica ii, palate regale, locuine simple, bazine de acumulare a apei de ploaie, c>r>mizi, pie e i un so$isticat sistem de parcele agricole pentru cultura principal>, porumbul. Totul se =ncadreaz> =ntr-un plan urbanistic aparent P=ntortocheatP, menit s> deruteze eventualii invadatori. 7ste un unicat arhitectural impresionant i abia $otogra$iile $>cute din avion i-au pus =n eviden> toate =nsuirile. 1e $apt, ceea ce =i $rapeaz> cel mai mult pe cercet>torii istoriei amerindienilor este incredibila coinciden> dintre opera mitic> a lui 1edal (PinginerulP care a construit %abirintul de =ncarcerare al 5inotaurului, sau, =n alt> variant>, palatul-labirint al regelui cretan 5inos din Knossos). %abirintul 5achu Pichu re$lect> la r?ndu-i simbolul vieii pline de meandre i =n care drumul nu duce niciodat> =napoi, ci mereu =nainte, spre moarte. i =nc> o enigm>- reelele de drumuri $>cute de cei care nu au cunoscut roataR &H.NNN de ;m de drumuri pavate (a doua, ca lungime, dup> re eaua roman> de )N de mii de ;m), inclusiv poduri suspendate =n zonele ml>tinoase i nisipoaseR 1e ce acest e$ort de t>iere de Pautostr>ziP =n coastele Fnzilor, dac> incaii nu au avut vehicule, necunosc?nd roata0 :u lipseau borne indicatoare din @ =n @ ;m i locuri de odihn> din *N =n *N de ;m. Kdeea utiliz>rii drept piste de aterizare-decolare a $ost avansat> de $oarte muli cercet>tori, dar nu exist> dovezi credibile... nu =nc>... :ici un drum special amena4at nu ducea c>tre 5achu Picchu. Fceast> enclav> (probabil a preo ilor, put?nd ad>posti doar (NN de persoane) exist> parc> =n a$ara timpului i spaiului, ascunz?nd mistere =nc> de nep>truns. 7xploratorul american a continuat s> urce timp de dou> ore, p?n> c?nd a a4uns la Pun labirint de ziduri mici Si mari, acoperite de 4ungl>, ruinele unor cl>diri construite din blocuri de granit decupate atent Si legate $>r> s> se $i $olosit cimentP. /ingham a r>mas uimit de precizia Si m>iestria pietrarilor incaSi Si de $rumuseTea =ntregii structuri descoperite, $iind convins c> descoperise PoraSul pierdut al KncaSilorP. Pro$esorul de la Uale a $>cut un inventar al tuturor structurilor descoperite, iar un an mai t?rziu s-a =ntors Si a e$ectuat excavaTii =n situl arheologic, cur>T?nd supra$aTa de copaci Si expun?nd lumii =ntregi $rumuseTea citadelei. Pe parcursul lucr>rilor, /ingham a descoperit mii de obiecte - printre care unelte de piatr>, bi4uterii Si ceramic> - pe care le-a dus la universitatea Uale, cu acordul guvernului peruan.

6.

7iena )1talia*

- trama stradala lasata sa se genereze spontan, dar cu reglementarea $ronturilor continue. - Prima incercare de a$irmare a urbanismului, cu primele reglementarii urbanistice - Flinierea se $ace la aliniament, $ront continuu. - Traseu sinuos, traseele duc spre piata centrala. - Siena este un ora din regiunea Toscana, Ktalia. - 1omina $ondul construit - Strazile sunt $oarte inguste - Pentru prima oara apare un baga4 minimal de reglementare urbana - Kndi$erent de materialele $olosite, regula este alinierea la aliniament. - 5or$ologia urbana # ca un labirint. - Siena - centrul istoric (LPiazza del +ampoE Si LPalazzo +omunaleE) +entrul vechi istoric din Siena a $ost =nscris =n anul &))( pe lista patrimoniului cultural mondial :7S+6.

Siena este un ora medieval =n regiunea Toscana, nordul Ktaliei, situat la circa @N ;m sud de Florena. 6rasul este cunoscut datorita cursei de cai, Kl Palio, care se des$asoara de doua ori pe an in timpul verii. Piazza del +ampo Fceasta este una dintre cele mai renumite piee din Ktalia Si, probabil, cea cu $orma cea mai original>. Piazza del +ampo se a$l> pe sit-ul unde a $ost odat> un $orum roman, situat =n $aa Palazzo Pubblico i Torre del 5angia. Dona a $ost iniTial $olosit> ca piaT> comercial> Si doar =n anul &*'' i-a schimbat destinaia. 1e la &8*@ la &8A), activitatea de pava4 a $ost e$ectuat> =n piaT>, $olosind c>r>mizi speciale de culoare roSie. Kl +ampo este =ncon4urat> de cl>diri medievale, ca$enele =n aer liber, restaurante Si trattorii, iar =n luna august aici se des$>oar> celebra curs> de cai, Kl Palio.

1&.

Florenta )1talia*

- preocupari pentru rigoarea tramei - apare maxima Lpulchrae , amplae et rectaeE (primul deziderat din urbanism) - strazile trebuie sa aiba trei elemente - $rumoase, largi si drepte. - alte reglementari urbanistice - la cladiri si strada - strada dreapta , ritmicitate intre cladiri - toate strazile trebuie proiectate - deziderat 2 cerinta, dorinta G deziderabil2o stare la care tan4esc, pe care mi-o doresc. - S-a dat un deziderat in loc de reglementare. - 7xista o di$erenta ontologica intre reglementare si deziderat. Iegulamentul are menirea sa $ie respectat si sa se a4unga la un deziderat, adica la starea pe care mi-o doresc. Iegulamentul exista, iar dezideratul exprima o stare viitoare.

Curs + 11.
inguste. Trama ortogonala nu a $ost inventia unei singure civilizatii S-a dezvoltat de-a lungul mai multor secole 5odul in care s-a a4uns la acest tip de trama stradala di$era in $unctie de $orma geogra$ica, relie$, conditii si datorita altor considerente. %ocalizata pe ,alea Kndusului Kncepe sa se croseteze articulat, nu are un demers plani$icat Trama dinamica - strazi principale si secundare, trama binara - nu este plani$icata de la inceput :eparcelat, nu se disting parcelele, totul este construit, predomina plinul +onstructiile asezate pe aliniament si insiruite :u exista un ritm anume %ocaliatatea avea ziduri de $orti$icatie, rezulta un e$ort economic considerabil, spatiul prote4at in care nu trebuia sa existe spatiu liber. Spatii $oarte mici, restranse G doar oamenii instariti isi permiteau o curte interioara. Strazile principale irigau orasul, erau strazi de tranzitie ale orasului. .ate comunities # accesul in case se $acea prin strada secundara # locul $erit, secret, cunoscut de localnici G pentru ca mentalitatea localnicilor era una tribala si voiau sa $ie $eriti de orice pericol. Strada secundara era a comunitatii , trans$ormata intr-un spatiu ! privat ", zona de intrare pe strada secundara putea $i usor baricadata datorita $ormei de arc a strazi, se ingusteaza la capete # $ronturile nu erau paralele pe strada secundara - in centru era o amplitudine mai mare decat in capete. Fpare incercarea de sistematizare

4ohen8o (aro )!a9istan* 20&& 'C:

- denumita ! colina celor morti "


- ierarhia tramei stradale sustinea strazile principale de H-)m latime si o retea de alei

5ohen4o-daro, a $ost construit cca. =n anul *.HNN =.Mr., abandonat cam =n anul &.@NN =.Mr. i descoperit de arheologi =n anul &)*A =n timpul construirii unei c>i $erate, c?nd lucr>torii au =nceput s> sape chiar l?ng> acea colin>. Se remarc> construcia oraului care are $orm> de reea i drumuri paralele. %ocuinele aveau $iecare propria toalet>

12.

/arappa )!a9istan* 20&& C':

- ,alea Kndusului # trama hipodamica 7xista un grid, un raport, o limita a cladirilor, oras plani$icat G insulele de dimensiuni egale sunt con$ormate unei retele de strazi drepte ( si cele principale si cele secundare) Kntroducerea controlului perspectivei la nivelul perceptiei tramei stradale GStrazi inguste Fara usi, intrarea are un rol estetic con$igurativ Frcul de trium$ al romanilor +analul preia apele pluviale # rol utilitar # canalizarea # pe mi4locul strazii, sistemul de canalizare tip rigola # sistem deschis ($olosit si in 7vul mediu 7uropean) 5archeaza in$lexiunea strazii G nu se mai a$la in centru, ci la marginea strazii sau o intersectie ( Frc de trium$)

1#.
-

1slamabad !a9istan 16.3

+onstrucia s-a bazat =n special pe plani$icatorul urban +onstantinos F. 1oxiadis # urbanist grec. Kslamabad este un ora modern i curat, =n special =n comparaie cu alte orae din Pa;istan. 7ste $oarte bine organizat, $iind =mp>rit =n mai multe sectoare, =n $uncie de $acilit>iile pe care le o$er>, precum moschei sau piee, pentru a deservi o populaie de (8N.NNN de locuitori. Bn Kslamabad se a$l> 5oscheea Faisal, care este celebr> pentru arhitectura i m>rimea sa. Foloseste trama gridirion ca o reverenta adusa civilizatiei ,aii Kndusului. Trama in tabla de sah.

1+.

Babilon )1ra9* 1302 'C:

- orasul de pe vremea lui :abucodonosor al KK lea , sec. ,K i.e.n

- Fu depozitat niste munitii, templul a explodat si s-a distrus - /abilon, localizat in zona 5esopotamia ( valea dintre cele doua rauri # Tibru si 7u$rat). - 7giptul # :il # este axa generatoare, iar 7u$ratul reprezinta axul generativ # care genereaza trama- orientarea strazilor dupa rau. - Fceste exercitii de plani$icare nu sunt totale, $inalizate, sunt incomplete. - Diguratul este templul important din /abilon. - :u exista nicio legatura intre zigurat si palat. - +ele doua civilizatii # grecii si chinezii # au $olosit trama gridiron G spatiul a $ost $oarte bine gandit.

1..

$ang Changan China 013 '(

- modelul resedintei imperiale asiatice ce isi gaseste expresia per$ecta

suc dinastia Tang ( sec. ,KK # KJ e.n) - trama stradala este dictata de un melan4 (amestec) de considerente cosmologice, sociale - in partea de :ord parcelele si insulele erau mult mai ample decat in partea de sud, erau in apropierea palatului - aceste castre sociale trebuie sa $ie dispuse in 4urul imparatului, dupa anumite reguli - rangul social - nordul este asociat cu pericolul # din nord veneau populatiile migratoare - din nord vine iarna # o alta prime4die # iar Kmparatul se interpunea intre pericol si supusii sai. - aveau anumite cutume # obiceiuri - palatul imperial este centrul ordonator al compozitiei tramei stradale # devine ordonatorul intregului oras, rezulta ca trama G se distribuie, se imprastie bogatia de la :ord la Sud. - palatul are $atada principala la sud , spre piata si isi deschide bratele imaginar sa imbratiseze piateta.

Curs . 10. !ort 7unlight )'nglia*


- trama mixta cu introducerea ! super # insulei " &''' - variatia structurii organice care apare in primele $aze ale evolutiei industriale - directii complementare - se introduce pentru prima data in urbanism denumirea de Lsuper insulaE - dispunerea in insule sau cvartaluri care au ca si caracteristica $aptul ca accesul in casa nu se $ace prin strada, ci prin interiorul complexului (contact cu proximitatea # incearca sa recupereze ideea de breasla) - mini-comunitati intr-o comuniatate mai mare.

12.
-

Central !ar9 ):e; <or9* 13.2

Frederic; %aO 6lmsted reprezinta o experianta engleza %omster avea o problema cu comercialismul Fre trama organica Fiecare alee este racordata la trama existenta. 5uzeul 5etropolitan de Frta se incadreaza in A insule Fnunta stilul grandios # interpune anumite linii care dau o anumita grandoare.

Fre 8,A& ;mV (A ;m lungime i 'NN m l>ime)

13.

Glendale% =hio )7>'*

- Iobert Phillips - trama serpuita ce permite loturi neregulate de dimensiuni variate (4um. Sec al JKJ lea) - unele strazi deservesc panta naturala - insule asimetrice de la N,A-' ha - nu se vede $orma parcelei - exista o declivitate - nu exista o strada principala

- strazi late, necirculate, care converg catre centru - imagine antiurbana prin excelenta - constructii dispersate, neamplasate la strada G case cu parcele generoase # spatii mari lasate libere - un mani$est impotriva orasului - stimuleaza modul $iresc de expansiune a naturii (trama stradala serpuita)

16.

?i"erside 1llinois 7>' 1306

- suburbie a orasului +hicago - cel mai bun exemplu al tramei organice (strazi curbe) # sistem ra$inat de strazi (eleganta proiectarii) - teren drept, plat, de preerie americana - insulele seamana cu celule - primeaza relaxarea si pitorescul - trenul ca ax central

2&.

7t. Francis @ood% 7an Francisco 7>'

- $acut de nepotul lui 6mster - strada curba se intersecteaza cu strada ampla care duce la un punct central - se mai introduc doua elemente europene - $undatura si pastila de giratie ($range strada si o ritmeaza) - amplasarea caselor este clasica , ordonata G creand o regula (ritm)

Curs 0
$ang Changan )China* 013 '( - modelul rezidentei imperiale asiatice ce-si gaseste expresia per$ecta sub dinastia Tang.

21. =rasul interzis Bei8ing China 1+&0 '(


- al doilea model asiatic reprezentativ pentru trama stradala

- este impartit in patru parti egale # repezentand cele patru parti speciale din cartea Dali - $orma per$ect geometrica atinsa de compozitia tramei asiatice - palatul are 8H( de incaperi - un partiu care are o valoare divina, sau imperativa, laica G palatul reprezinta un ritual al imparatului # dormea in $iecare zi a anului in alta camera 2 parcursul si viata imparatului in $iecare an. - Punctul de convergenta este un axus mundi , reprezentat de un punct central 2 palatul. - Portile erau spatii de $iltrare(cu cat aveai un statut mai ridicat cu atat puteai sa patrunzi interiorul palatului.

22.

4ilet )$urcia* +26 'C:

- leaganul democratiei universale - 5ilet # oras colonizat de greci. Mippodamus este cel care l-a restructurat. - celebrul exemple de planul hipodamic cu prevederea insulelor de dezvoltare. - s3stem de racordare, strazi drepte se intersecteaza in unghiuri drepte.

- Mippodamus # imbina cele doua ramuri - proiectarea si plani$icarea spatiala. (plani$icarea tine de om, structura oamenilor, activitatile si ierarhia pe care acestia o stabilesc in indeplinirea unor activitati, teluri) - $orma aproximata prin generalizarea la un dreptunghi, patrat, $orma rectangulara. - propune un oras cu (N.NNN de oameni, dintre care &N.NNN de barbati liberi - restul erau sclavi, $emei si copii G cand se a4ungea la numarul respectiv, se crea un alt oras 2W democratie - aceste lucruri se petrec datorita regulii impuse de Ftena - toate $unctiile importante erau ocupate prin rotatie de cetatenii liberi - alte categorii sociale - mestesugari, soldati, $ermieri G piata publica soldati si mestesugari - in razboiul greco-persan - grecii au $ost dominati numeric de persani G grecii sunt inventatorii matematicii, au o precizie si o rigoare nemaipomenita in calcule.

2#.

!iraeus Grecia sec V 'C:

- prima $orma de conurbatie urbana # Ftena si Piraeus (oras port) # intre cele doua orase se creaza un drum $orti$icat # primul caz in istorie. - planul hipodamic - parcele simple si mult mai regulate, planul hipodamic mult mai studiat, a4uns la o $orma matura. - legatura port # metropola.

- apare si racordarea $ormelor curbe - am$iteatru, ceea ce nu se intampla in 5ilet.

2+. 'igues 4ortes Franta. 7ec 5111 lea '( - evidentierea tramei ortogonale - $ondarea noilor orase - $ondarea traditionala # de la greci G crearea unor orase care au de la inceput o imagine $orti$icata # bastida - bastida cu evidentierea tramei ortogonale medievale - trama cvasihipodamica.

- apar piatete pe alocuri - strada este dreapta, dar preia anumite ingustari, decrosuri

2..

@ashington (C % 7>' % 1261 '(

planul orasului gandit de Pierre +harles %X7n$ant orasul este rezultatul unui concurs # a castigat paradigma manierei grandioase si a pierdut trama gridiron. 7ste o exceptie marcanta. Kmbinarea a doua trame - trama ortogonala peste care sunt puse niste diagonale care unesc &( piatete- distantele dintre piatete sunt cele mai scurte 2W intre state exista un dialog in stransa legatura.( Ieciprocitatea privirii) +oaguleaza sentimental national al Fmericii. %X7n$ant s-a inspirit din .radinile de la ,ersailles, din operele tatalui sau si a creat un oras gandit pe mai multe coordonate. Fmericanii nu aveau o limba a lor natala, iar raspandirea limbii s-a realizat prin intermediul marilor colonii europene, care au descoperit Fmerica $rancezii, englezii, portughezii si spaniolii +ele &( piatete reprezinta cele &( state americane care existau la vremea aceea -gandire pragmatica. Kdeea de $olosire a echerului, compasului si pendulului, teoria de urbanism se impleteste cu practica. Ielatia intre conditionarile terenului si ierarhia cladirilor publice - +apitoliul, <ashington The 5oll, %incoln 5emorial(important pentru americanimomumentul ratiunii, al intelepciunii), %uciu de apa, +ementer3. :atiune bazata pe respect, democratie, egalitate 2W intr-un exercitiu urbanistic. 7xistenta capitoliului Y parcY accentY %incoln 5emorial se re$lecta in luciul apei Y cimitirul eroilor neamului 2 FJF + TI75 IFT6FI7. +apitoliul 2 puterea legiuitoare a Fmericii. +aracterul nede$init al spatiului urban # un element de $actura previzionara a existat atunci cand s-a proiectat orasul # anumite insule au ramas neconstruite # pt evolutiile viitoare, pentru a o in$rumuseta. nii istorici considera ca este un oras masonic.

20. 7trazile scenice ale lui 7ebastian 7erlio )1talia* 1+2.A1..+


- de la stanga la dreapta, tragic, comic si satiric. - 8 strazi, scena pe care se 4ucau piesele de teatru. - 5archeaza un punct $oarte important in evolutia observatiei in arhitectura - 6bservatia valorica - lipeste o valoare de obiectul pe care il discuta - $rumos, tare. - %ipeste un a$ect de o observatie - Ftaseaza un element uman de o coordonata $izica, spatiala &. Strada tragica - Kngusta, cornise egale, aliniate - Tragism2 intensitatea trairii - Tragism2 prezenta mortii Y elementul de grandoare - 5area sugereaza moartea # elementul panzei, catargul. Kn mitologia greaca persona4ul Saron este condamnat sa traiasca pe o barca purtand trupurile celor morti dintr-o parte pe cealalta parte a malului. +ivilizatia nordica isi trimitea mortii pe mare si le dadea $oc. - 5area este un prile4 de re$lexie, tragismul sta in aceasta liniste, ne simtim mici in $ata marii. - Sec. J,-J,K # Sebastian Serlio # Ienasterea # redescoperirea valorilor antichitatii. - Statuile de colt, $iridele, $antani arteziene. - Portic, arc de trium$ in capat Y statuia care il bordeaza - Fliniamentul este respectat - 6ras construit cu ochii spre o perioada de glorie, Kmperiul Ioman a stapanit. - 7ste o imagine statica, matura.
*. Strada comica

- :u provine din con$igurarea strazi ci din activitatile des$asurate aici. - Portice inalte, cu deschideri mari - Tipologia clasica pentru locuintele atelier. - Functiune predominant comerciala la parter - Fatadele $acute din materiale distincte - +aracterul nede$init, nestructural- apar schele, cladiri neterminate

/iserica este centrul comunitatii # in capat Ftmos$era comica, de mestesuguri, comert, negociere Kmagine a unei strazi tinere Fre comunitate, biserica, este bogata in evenimente.

8. Strada satirica - ,estigii acoperite de vegetatie # le mascheaza - +ladiri mici, nesemni$icative, aproape nesesizabile - Perspectiva potentata de un element $inal, nu are un capat de perspectiva cladire, ci vegetatie. - :atura a inghitit spatiul - Satira este caracterizata de prezenta naturii in abundenta, pt ca natura isi revendica dreptul - Fara $orma, proportii, este nesimetrica, $ara nici o regula de compozitie.

22.
-

!iata 7an 4arco % 1.##. Venetia 7ec. 5 '(

$orma piatetei data de Zacopo Sansovini incepand cu &(8@ coloane aduse dintr-o cetate s$anta din Kerusalim # aduse din crestinism # amintesc de religie, cu re$erinta la Kmperiul Ioman elemente omogene imaginea amintesc de strada tragica rigoare, simetria $atadelor grandoare, marca a stilului baroc constructia bibliotecii 5arcian arcul de trium$ este dat de cei doi pilastri.

!iaa 7an 4arco (=n italian> Piazza San 5arco) este piaa central> a ,eneiei (Ktalia). 7a este sediul $aimoaselor cl>diri /azilica San 5arco i Palatul 1ogilor. +ele mai mici monumente sunt dou> coloane, aduse aici =n &&@N. na are =n v?r$ %eul S$?ntului 5arcu, iar cealalt> pe S$. Teodor. Bn nordul bazilicii se a$l> Torre dell[6rologio (un turn cu ceas) construit =n &A)) pe care este inscrip ionat =n limba latin> un text a c>rei traducere este P7u num>r doar orele $ericiteP 7vocand minunile ,enetiei, cu totii vorbim despre soare si laguna, despre 5arele +anal si Puntea Suspinelor, $ara sa stim asupra carei $arame de $rumusete sa ne oprim mai intai. 6rasul este atat de plin de palate, de biserici, de statui si de muzee, incat nu-ti ramane altceva in minte decat o dantelarie de piatra, mai presus de puterea cu care ti-ai $i putut imagina aceste locuri. Fiecare colt al orasului este un unicat care, chiar daca poarta amprenta dura a timpului, iti patrunde adanc in amintire si in su$let. n asemenea loc este Piateta San 5arco, un $el de antecamera eleganta pentru grandioasa piata cu acelasi nume. Piateta este incadrata de doua dintre monumentele cele mai vestite ale orasului. 7ste vorba de Palatul 1ogilor in est si /iblioteca Sansovino in dreapta. Knitial, acest loc era ocupat de o piata de zarzavaturi si de peste dar, in &(8H, dogele a$lat in $unctiune a declarat ca locul trebuie tinut gol si absolut curat, iar edilii orasului au procedat in consecinta.

+heiul este stra4uit de doua coloane monolitice, una avand in var$ %eul S$antului 5arco (5arcu), cel care l-a a4utat pe Fpostol in redactarea S$intei 7vanghelii, iar cealalata $iind incununata de reprezentarea in piatra a S$antului Theodor. Fmbele lucrari au $ost aduse in ,enetia din 6rient in &&*(. +ele doua coloane au $ost ridicate in acest loc in &&@* $iind opera unui oarecare :iccolo Starantonio care construise si una dintre cele mai vechi variante de lemn ale Puntii Iialto. Statuia S$antului Theodor (Todaro, in dialect) este realizata din cateva componente venite de la di$erite palate, in timp ce leul de bronz de pe cealalta columna a $ost adus dupa cat se pare din 7st, unii cercetatori atribuindu-i chiar o origine chinezeasca. Piateta a $ost de multe ori locul unor executii publice. Kntre aceste doua columne si-au gasit s$arsitul atat cetateni de rand cat si persoane din inalta nobilime, condamnati cu aceeasi usurime la moarte. 1oua dintre aceste persona4e au intrat in istorie. nul a $ost Pietro Faziol, cunoscut sub numele Fornaretto (Fiul brutarului) care a $ost executat dupa ce, pe nedrept a $ost acuzat de uciderea unui nobil. 1reptatea a $ost $acuta mult mai tarziu si nu l-a mai a4utat cu nimic, dar in memoria sa au $ost aprinse doua lampi care ard permanent pe $atada +atedralei San 5arco in apropiere de Piateta. +el de al doilea persona4 care, executat aici, a intrat in istorie, a $ost +ontele de +armagnola, acuzat de inalta tradare. %atura de vest a Piatetei este ocupata de /iblioteca 5arciana sau /iblioteca Sansovino. Palatul a $ost considerat capodopera sculptorului Sansovino si de$init drept Ccel mai somptuos (palat) construit vreodataE. +ladirea a $ost destinata adapostirii colectiei de carti rare o$erite cu generozitate orasului de +ardinalul /essarione, drept recunostinta pentru adapostul o$erit aici, dupa ce a $ost obligat sa $uga din :iceea, cucerita de turci. +onstructia palatului a $ost hotarata de Senat in &(8H. 7ste o cladire pe doua nivele, porticul intrarii $iind sobru si impresionant in acelasi timp. Scara interioara, amintind CScara de aurE de la Palatul 1ogilor, se termina intr-un vestibul al carui tavan a $ost splendid decorat de Ste$ano si +risto$ora Ioza, la mi4locul secolului al J,K-lea. +apatul dinspre laguna a palatului a $ost ridicat abia dupa moartea lui Sansovino, dar cladirea si-a mentinut intreaga $rumusete. Parterul este marcat de arcade, iar la eta4 sunt usi-$erestre cu balustrade. Practic peretii nu mai apar in $atada decat sub $orma unor stalpi, $iecare cu cate o coloana adosata. Sub cornisa eta4ului se des$asoara o $riza ampla, cu metope si trigli$e iar deasupra acesteia o alta, decorata cu ghirlande. Pe cornisa principala exista o balustrada impodobita cu statui si cate un obelisc la capete. /iblioteca Sansovino contine exemplare unicat a caror valoare este inestimabila. Trebuie amintite in acest sens /reviarul .rimaldi, pretioase codexuri si o harta realizata de Fra 5auro in &(A). Palatul are in stricta vecinatate 5onetaria, construita de asemenea de Sansovino. Totul contribuie din plin la $rumusetea Piatetei, adevarata poarta de intrare in impresionantul oras din laguna.

23. Gradinile de la Vau-A BeA Vicomte Franta 10.3A1001 '(


- %e :otre- mare peisagist care se ocupa de aceste gradini - primul proiect ma4or al lui %e :otre unde se stabilesc principiile dominante ale stilului grandios. - ax principal, simetrie totala, maniera grandioasa are o suita de elemente centrale - oglinzi de apa # rotunda si patrata, canale - $orme geometrice simple - patrat , cerc - matrice generata de alei, vegetatie asemenea matricei generate de strazi si insule

26.

Gradinile de la Versailles Franta 100+ '(

- trivium # un punct $ocal (palat) si cele trei strazi care $ac posibila dispersia in teritoriu. - strazi ca niste raze dintr-un punct - un punct care germineaza raza # stelate - opuleanta si grandoarea locului - tratarea structurala a unui partiu nu tine cont de materialul $olosit - perspectiva care evidentiaza corespondenta elementelor de peisa4 # cladiri care imbratiseaza spatiul public si palatul - asemanare cu Tang +hangan # palatul imbratisa o piateta care era in sudul palatului
Planurile arhitecturale $inale ale gradinii au $ost concepute de Fndre le :otre, care a extins gradina initiala con$erindu-i o mai mare deschidere si bogatie. Totul se contureaza in 4urul elementului central si anume 5arele +anal care este in $orma de cruce. Parcul si gradina au $ost trans$ormate continuu intre &HH& si &@NN, reusind sa a4unga la $orma actuala sub domnia regelui %udovic al JK,-lea. +ea mai buna abordare a unei vizite se $ace urmand laturile castelului sau punctele cardinale. Kn partea de est exista o terasa $ormata din bazine de apa care par sa se prelungeasca din $atada castelului. Fceasta parte a gradinii a $ost de mai multe ori modi$icata pana a primit $orma de$initiva in &H'(. Partea de sculptura ia revenit lui +harles le /run ast$el $iecare bazin a $ost decorat cu cate A statui ce simbolizeaza $luviile si raurile Frantei. Pe langa aceste statui au mai $ost adaugate si A nim$e. Scara care duce spre bazinul %atonei este incadrata de H statui , Diua, Seara, Ferul, Soarele, Fpa si Primavara. .radinile centrate in partea de sud a palatului pot $i vazute per$ect de pe terasa imensa. %a picioarele acestei terase se intinde o $antana imensa numita $antana %atona, a carei constructii a $ost inspirata de 5etamor$oza lui 6vidiu. Statuia centrala o intruchipeaza pe %atona si copii ei si initial era amplasata cu $ata spre palat, acum $iind orientata catre marele canal. /azinul este incon4urat de H broscoi iesiti pe 4umatate din apa si de inca *A amplasati pe plat$orma pe gazon. Treptele duc spre Fleea regala care este $lancata de &' statui, cate ) pe $iecare parte. :umita si covorul verde datorita $asiei de gazon din mi4loc, aceasta are 88(m lungime si ANm latime. %a capatul aleii regale se a$la bazinul lui Fpollo si evident statuia acestuia din plumb aurit. Statuia a $ost realizata de Tub3 intre &HH' si &H@N dupa niste schite ale lui %e /run. .radinile propriu-zise, insemnand multa verdeata si specii di$erite de plante sunt in partea de nord. Si aici tema apei este regasita pretutindeni prin bazinul 1ragonului al carui 4et de apa atinge *@m inaltime si bazinul lui :eptun. Fcesta din urma uimeste prin cele ') de e$ecte de apa realizate cu a4utorul sistemului hidraulic. Toate statuile sunt grupate cate patruG ast$el sunt relie$ate cele patru anotimpuri, patru continente, patru temperamente etc. 7xista o alee centrala $lancata de boscheti mari. Kn apropiere se a$la grota lui Teth3s si o piramida care este echivalentul bazinului %atonei. Piramida a $ost executata de .irardon dupa un desen al lui %e /run, si constructia ei a durat 8 ani. 7ste $acuta din A eta4e de marmura sustinute de tritoni si del$ini din plumb. n loc interesant este asa numita baie a nim$elor. Fceasta este decorata cu basorelie$uri realizate de .irardon, %e Mongre si le .ros. Partea de vest apartine apartamentelor reginei de unde se poate vedea 6rangeria. Fceasta a $ost construita de Zules Mardouin-5ansart intre &H'A si &H'H si este $ormata dintr-o galerie centrala de &((m incadrata de alte doua. 6ran4eria se intinde pe 8 hectare si cuprinde A portiuni de gazon si un bazin circular.Foarte somptuoase sunt si cele &NN de trepte din gradina. Kn timpul lui %udovic al J,K-lea erau doar &( cranguri sau spatii de gard viu cu di$erite $orme si marimi incanta prin culoare si $antezie. F existat in &@@N si un labirint din verdeata. Paralel cu Fleea regala exista doua axe principale care permit accesul la aleile cu tu$isuri si anume aleea lui /achus si cea a lui Saturn. +rangul sau boschetul reginei este cel care a inlocuit labirintul initial Sala de bal in aer liber este o capodopera arhitecturala amena4ata de %e :otre intre &H'N si &H'8, arata ca un am$iteatru in $ata caruia exista o cascada, iar in mi4loc o plat$orma pentru dans. +rangul 5arroniers era initial .aleria Fnticilor sau .aleria de apa si contine o alee centrala, doua bazine si ' busturi antice, plus doua statui..radina regelui mai cuprinde din ansamblu original doar bazinul 6glinzilor, unde regele incerca machetele de nave de razboi.+olonadele au $ost construite in &H'( de Zules Mardouin-5ansart. Sunt 8* de coloane de marmura in stil ionic legate prin 8* pilastrii de marmura de %anghuedoc si sustinand arcade si urne. Fcest peristil are 8* m diametru. Kn mi4locul acestui ansamblu se a$la un grup statuar de marmura reprezentand rapirea Prosepinei de catre Pluto.Fleea +erei si Florei cu cele doua bazine reprezinta primavara si vara. +rangul 1omului si Fantana 7ncelada sunt alte doua capodopere. +ea din urma a $ost construita de .aspard 5ars3 intre &H@( si &H@@.Fantana 6beliscului a $ost construita in &@NA de Zules Mardouin-5ansart pe locul vechii Sali de consiliu. Kn partea de nord a gradinilor, intre l[7toile si Iondul verde se a$la un bazin circular. 7ste vorba de Knsula +opiilor realizata de Mard3 in &@&N. ltimul colt de verdeata il reprezinta .rota lui Fpolo incadrat de +aii Soarelui. Fceasta oaza are in$luente englezesti si chinezesti.

#&. Champs Elysees si 'rcul de $riumC. Franta . sec 5V11 lea '(
- extinderea palatului Tuilleries de catre %e :otre ce avea sa devina +hamps 7l3sees. /ulevardul leaga palatul Tuilleries de Frcul de trium$. - realizat pe vremea baronului Maussmann # pre$ectul Parisului pe vremea lui :apoleon al KKK lea. Se dorea in$rumusetarea Parisului. - siguranta palatului- spargerea stradutelor, a canalelor si blocarea strazilor in caz de atac. - spulberarea acestui tesut ca sa se poata iriga militar, sa $ie $olosit in scop militar. Pe langa zdrobirea baricadelor, era $avorizarea noilor tehnologii - ghiuleaua merge drept2W strazi drepte. - lupta de gherila- a $ost spulberata- nu conta numarul soldatilor imparatului pt ca strazile sunt inguste si nu incap multi soldati.
ChampsADlysEes (literal, +?mpiile 7lizee) este un bulevard important din capitala $rancez> Paris. +u cinematogra$ele, ca$enelele, i magazinele sale de lux, +hamps\l3s]es este una dintre cele mai $aimoase str>zi din lume. /ulevardul porne te din Place de la +oncorde spre $ostul Place de l[\toile (acum Place +harles de .aulle), locaia Frcului de Trium$, $orm?nd o parte din linia aa-numitei Fxe histori^ue.+hamps-\l3s]es au $ost la origine nite c?mpuri, p?n> =n &H&H c?nd 5aria de 5edici a decis s> construiasc> o c>rare =n trei linii. Bn &@*A, bulevardul a $ost extins p?n> la Place de l[\toile.%a s$?ritul anilor &@NN, a devenit un bulevard al modei, unde Iegina 5arie Fntoinette se plimba =mpreun> cu curtenii s>i, i unde lua lec ii de muzic> la Motel +rillon. +hamps-\l3s]es au devenit un ora =n &'*', =n care au ap>rut noi poteci, $?nt?ni i iluminare cu gaz. Peste ani, bulevardul a trecut prin mai multe trans$orm>ri, din care cea mai recent> este cea din &))8, c?nd au $ost l>rgite trotuarele.