Curs 6 Tipuri de materiale polimere si compozite 1.

Materiale polimere fine: din aceast grup fac parte termoplastele cu rezisten la ncovoiere si modul de elasticitate relativ reduse si care au coef de dilatare termic mare. Pot ridica probleme la acoperirea cu vopsea aplicaii repr interioare 2. Materiale relativ dure: sunt compozite cu matrice din material polimer termplastici ntrite cu fibre de azbesr sau parial orientate(fibre scurte sau foarte lungi) au un modul de elasticitate foarte mare rez la ncovoiere bun o foarte mic elongaia pn la rupere duritate bun si coef de dilatare termic apropiat de cel oelului.Aceste materiale sunt apte pt structuri rigide si nuclei de ntrire dar nu pt elem care au rolul de absorie a energie 3. Materiale compozite cu matrice termoplastifiabil cu fibre de ramforsare continue si lungi(sticl grafit si kevlar ! au modulul de elasti-citate foarte mare si rez la ncovoiere comesnd astfel elongaia redus pn la rupere.Avanta ul fa de oel ca au o densitate aplicate modele de construcie conplicate ".Materiale super fluide: au un coninut redus de fibre de sticle scurte (sub !"#) coef de elongaie pn la rupere este foarte mare au o calitate bun a suprafeei aplicaii bare para soc proteci laterale strc interne de absorie a energie si n unele cazuri tablierele e$t ale caroserie. 3.3. Materiale pt protec#ie anticorozive a caroseriilor!Pt elimnuarea coroziuni caroserie materialului metalice aceste se acoper cu straturi rezistente de natur organice sau anorganicesi uneori cu materiale mulii strat.%trc depuse trebuie sa fie continue lipsite de pori aderente la suportul metalice uniforme cu grosime stabile d.p.v c&i si cu o bun rez mecanic.'n sist de vopsire este alctuit din straturi de materiale peliculogene grunduri( c&ituri( vopsele si emaiul compatibile care formeaz prin uscare si lustruire o pelicul de protecie rez si elastic.)ratarea suprafeelor cuprinde operai mecanice( c&i( si electro-c&i((prelucrarea mecanic degresare si decaparea pt ndeprtarea inpuritilor) precum si acoperii c&i (fosfatarea si pasivizarea).Pt curatarea a suprafeelor se foloseste sablarea cu alice.Acoperirea cu straturi si compusi anorganice prin fosfatare (realizat controlate pe cale c&i sau electro-c&i) constituie o metoda a meninere a metalelor fa de diferite medi corozive.*atorit avanta elor pe care le prezint +n procedel de fosfatare cu +n este metoda rspndit cel mai mult la ora actual.*atorit porilor care apare n procesul de fosfatare acest proces este urmat de pasivizare. $asivizarea ! se realizeaz prin formare asupra metalului a unui strat de compusi metal-o$igen. %rundurile! sunt dispersi de pigmrni si materiale de umplutur n uleiuri sau lacuri ele formeaz straturi de baz care realizeaz aderena dintre suport si celelate straturi ale sist de vopsire.Are si rolul de a acoperi neregularitile de ordine "(!..."(,mm. *up uscare dau pelicule dure aspect materiale sau semi materiale. C&iturile! se obin din dispersi de lacuri un procent mare de pigmeni si materilale de umpluturi. -&iturile sunt materiale de egalizare si netezire a suprafeei de vopsit care se aplic peste grundul anticoroziv. *up uscare dau straturi dure cu aspect mat si elasticitate redus. Pot fi de cuit sunt paste aplicate manuaal n straturi multiple cu un spaclu de oel sau celuloid. .le pot fi cu uscare n aer si uscare rapid *e stropit sunt fluide de consitena grundului si se aplic prin stopire cu pistolul ntro singur trecere 'mailurile lacuri si vopselele: .mailurile de vopsea sunt lacuri care conin pigmeni organici si anorganici cu sau fr materiale de umplutur Au o mare acoperire dau pelicule dure foarte lucioase divers colorate si netede./n prezent se util numai emailuri sintetice.0acurile sunt incolore sau slab colorate de rsinile util sau de coloroni.*up uscare dau pelicule lucioase cu e$cepia lacurilor

bituminoase. %e util ca ultim strat peste vopseaua intermediar cnd se cere un luciu intens sau ca substane protectoare pt suprafee metalice sau metalizate. 1opselele find suspensi de pigmeni uneor si materiale de umplutur n diferite substane periculogene dau dup uscare pelicule cu aspect de semimat la semi lucios.1opselele pot fi finite sau intermediale.*up substana pelicogen vopselele finite sunt:-vopselele pe baz de uleiuri2-vopselele emulsoinate 1opsele intermediale asigur o stratului anterior reducnd nr de straturi email.*oi nou direci de dezvoltare n domeniul vopselelor sunt:- eliminarea organelor anorganice prin util vopselei pudre si vopsele diluate n ap2- reducerea organelor anorganice Pudrele sunt amestecuri de rsine solide si pigmeni util sub forma topit dup concasare si finedivizare aplicarea pe produse se face electrostatic 'scarea se face la o temp suficient de mare prin provocare prin fuziune formarea unui film continu -ompoziia materialelor pt antifonarea caroseriei este alctuite din 3 mari categori de produse n amestec:- produsul de baz care posed prop viscoelastice care pot fi produse din &rtie( fibre( produse bitumoas petroliere( etc2- materiale de umplutur care permit adaptarea produselor de baz la necesiti e$ de materiale: grafit sub forma lamenar sau granulat mic( ardezie( cret Pt etansarea golurilor dintre diverse panouri asamblate se util masticuri. 4asticurile au urm propr:-sunt permanent eleastice2 -inerte d.p.v.c&i2-nu con5in componete volativ2-ele au fc de antifonare Cap.". $rocede moderne de asamblare a caro( serilor si cabinelor!6niial caroserile se fabric ntregime din lemn care apoi se acopereau cu tabl.-aroseriile actuale se e$ecut din tabl ambutisat si sudate electric prin pct.-aroseria repr o strc din tabl armat prin ncorporarea unui sc&elet matalice a crui rigiditate depinde de rigiditate infrastructuri.*e cele mai multe ori caroserile c&iar dac este instinct de sasiu contriubuie la mrirea rigiditi acestuia./n unele cazuri pt micsorarea masei tabla de oel se nlocuieste cu tabla din Al da fabr este mai complicat.%e util si mat plastice pe baza de rasini sintetice care sunt impregnate pe fibre obinnd astfel un fel de plci numite fiberglass( te$iglass.Aceste materiale nu se preteaz la fabr n serie datorit te&nic necesare.-aroserile astfel fabr sunt foarte usoare ino$idabile si insonare dar au rez mai mic la soc necesitnd o strc care s preia toate tensiunile de torsiune si ncovoiere.4odulul de elasticitate a masei plastice precum si difivulti la asamblate cu piesele metalice fac ca acestea s nu fie util la fabr autov autoportante ale autov.Pt a obine o rez egal de obicei masa de material plasitce trebuie sa fie de 7 ori mai mare de a tablei de oel ce a ce reduce greutatea dac nu se renun la criteriu rez strc.Asamblarea elem caroserilor se realzeaz prin sudur prin pct prin proeminen sudur n mediul protector sudarea prin laser blouri sudate nituire nituire prin suriburi si mbinri combinate.0a sudura prin pct n fc fr timpul producie si de nivelul de dotare te& manipularea clestei de sudur se poate face manual sau cu a utorul roboilor.Pt piesele de capota precum si cele cu capete multi pct cu capete multiple.%udura prin pct este proprie asamblelor elem de capota si caroseri.Avanta ele sunt lipsa mat de aport si caden ridicat (7"...8" pct9min)./n ce a ce priveste sudura n mediu de gaz procesul cel mai util n cazul caroserii este prevzut 4A: Productivitatea procedeului 4A: este 7...; ori mai mare de ct n cazul suduri cu electrozi clasici perei de cost cu 7,...<,# mai redus si o calitate suprafeei de sudur a cordonului de sudur

%udarea n mediul protector se aplic la mbinarile lon eroanelor( traverselor( si altor elem de caroserie /ncepnd cu anul !8<8 pe linile de monta a caroseriei au fost introdusi roboi industrial de sudur ca au permis realizarea rapid a celulelor si sist fle$ibile de fabr .$tinderea liniei de fabricaie este det de necesitatea reduceri costului de fabr creste productivitate liniei de monta asigurarea integrare rapide a noi te& si pstrarea stabiliti procesului te& de fabr