Proiecte politice si modernizare in statul roman Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti

intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, caracterizata prin modernizare si afirmarea constiinei naionale. Implinirea aspiratiei de realizare a unitaii naoinale s-a facut treptat, pe fondul transformarilor petrecute in societatea romaneasca si in raport de contextul european. Au existat mai multe etape in implinirea acestui deziderat : mai intai o forma programatica : miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea , evolutia de la !"#", apoi etapa concretizarii proiectelor de reforma prin constituirea statului national roman $!"%&', castigarea independentei de stat $!"((-!"("',revenirea )o*rogei $!"("+!&!,' desavarsirea unirii $!&!"'. Astfel, au existat reforme in toate domeniile : politic, social si juridic , care au facut posi*ila aplicarea unui program de reorganizare a institutiilor. eformele lui -onstantin .avrocordat , inscrise in /0roiect de -onstitutie/, vizau modernizarea administratiei, fiscalitaii- prin impunerea unei dari fixe in # rate anuale- si a relatiilor sociale : prin desfiintarea ser*iei $!(#1 in 2ara omaneasca + !(#& in .old.', taranii devin clacasi $li*eri juridic dar fara pamant' etc. 3umeroase proiecte politice inaintate de *oieri au pus pro*lema formei de guvernamant in 0rincipate. Intre !(!1 si !"4! au fost inaintate #5 de memorii care cereau inlocuirea domniilor fanariote cu domnii pamantene. Aceste memorii au propus si forme moderne de guvernamant, ca de exemplu regimurile repu*licane propuse 0artida 3ationala condusa de .itropolitul .oldovei, 6avril -allimac7i in !(1&, respectiv cel al lui )umitrac7e Sturdza din !"54. 8a randul sau, marele vistier Iordac7e osetti osnoveanu a redactat " proiecte de reforma propunand instaurarea unui regim politic in care domnia sa fie un simplu organ de supraveg7ere si control,puterea reala in stat urmand sa revina unei Adunari 9*stesti si unui )ivan , controlat de *oierime. In !"4! are loc revolutia condusa de 2udor Vladimirescu, revolutie al carei program politic :Cererile norodului romanesc/, reprezinta o sinteza a memoriilor *oieresti precedente, un program politic cu caracter constitutional. ;oierii au continuat sa redacteze astfel de memorii si dupa infrangerea revolutiei conduse de 2udor Vladimirescu,in !"4! si !"44 au fost redactate (% memorii in care se cerea recunoasterea drepturilor nationale si domn pamantean. Importante propuneri de modernizare au fost ela*orate si dupa restaurarea domniilor pamantene in !"44. Asa au fost: :-onstitutia -arvunarilor/ redactata de Ionica 2autu $!"44'- program ale carui revendicari erau inspirate din ideile evolutiei <ranceze: domn pamantean, Adunarea 9*steasca, autonomie fata de 0oarta, respectarea drepturilor si li*ertatilor. 2reptat, au fost redactate din ce in ce mai multe astfel de proiecte de catre *oierimea li*erala, intelectuali si oraseni. eformele propuse de =ufrosim 0oteca urmareau instituirea impozitului pe venit, li*ertatea tiparului si li*ertatea ocuparii functiilor administrative. )inicu 6olescu $ !"41' ,in Insemnare a calatoriei mele , sustine ideea unirii tuturor provinciilor romanesti su* forma Daciei Mari, iar 0artida 3ationala din 2ara omaneasca, condusa de Ioan -ampineanu, a ela*orat in !"," :Act de unire si independenta :, prin care se cerea: inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist, unirea principatelor intr-un Regat al Daciei , alegerea unui domn ereditar. Societatea secreta Fratia, infiintata la ;ucuresti din initiativa lui 3icolae ;alcescu, Ion 67ica, -7. 2ell si -.A. osetti in !"#,, societate care a avut un rol principat in pregatirea si organizarea evolutiei de la !"#" in 2ara omaneasca, avea inscrise in program o*iective ca: unirea 2arii omanesti si .olvovei, o*tinerea independentei, emanciparea clacasilor, egalitatea cetatenilor in fata legii. In 2ransilvania, in a*senta unei no*ilimi nationale, lupta romanilor pentru drepturi politice a fost asumata de catre cler. =piscopul greco-catolic, Inoc7entie .icu $>lein' a revendicat in numeroase memorii, adresate -urtii de la Viena, sintetizate in Supplex Libellus, includerea romanilor intre Stari ca
1

natiune aparte, reprezentarea natiunii in viata politica si anularea legilor discriminatorii pentru romani. 0rogramul sau politic a fost continuat da catre reprezentantii Scolii Ardelene, in Spupplex Libellus Valachorum $!(&!' . Semnat in numele natiunii, Supplexul solicita: stergerea denumirii jignitoare de tolerati si admisi pentru romani, egalitate in drepturi civile si politice cu celelalte natiuni, utilizarea toponimiei romanesti, numirea in functii proportionala cu numarul de locuitori etc. 2oate aceste programe sunt respinse, motivul fiind ca recunoasterea lor ar fi rasturnat ordinea constitutionala a 2ransilvaniei. .iscarile politice premergatoare anului !"#" concretizate in proiecte de reforma , actiuni protestatare si societati secrete , au pregetit evolutia din !"#" . .ajoritarea o*iectivelor pe care si le-au propus aceste miscari politice se vor regasi in programele revolutiilor din cele trei 2ari omane din !"#" , ale caror o*iective continua pe o treapta mai inlta revendicarile programatice anterioare. 0roiectul politic pasoptist a fost in conformitate cu ceea ce se intampla in intreaga =uropa, in special cu evolutia franceza. 0rin revolutia de la !"#" si programele ela*orate, romanii demonstreaza dorinta de reformare a societatii dupa modelul societatii europene. )ocumentele programatice vizeaza trei principale domenii:national, social , modernizarea statului si drepturi si li*ertati cetatenesti , iar o*iectivele programatice oscileaza intre minimal si maximal. Su* aspect national, o*iective maximale au fost unirea $ ? 0ritipiile noastre pentru reformarea patriei @, ? )orintele partidei nationale din .oldova @' si independenta $ :0etitia nationala/, 0rintipiile noastre pentru reformarea patrei /, :0roclamatia de la Islaz/. -omponenta sociala privea , in principal, emanciparea si improprietarirea taranilor, cu despagu*ire $0roclamatia de la Islaz/, )orintele partidei nationale din .oldova/, sau fara despagu*ire $/0etitia 3ationala/ de la ;laj: :desfiintarea io*agiei fara nicio despagu*ire , 0rintipiile noastre pentru reformarea patriei/'. In privinta m odernizareii statului, cel mai complet, in detaliile sale politice, este programul din 2ara omaneasca : Proclamatia de la Isla /. =l prefigura un stat modern, cu o constitutie si un domn ales pe cinci ani din toate starile sociale, cu o Adunare 9*steasca reprzentativa, cu autoonmie administrativa, responsa*ilitate ministeriala, cu drepturi cetatenesti si egalitate in fata legilor. =ra de fapt un regim parlamentar. 2oate celelalte programe prevad li*ertati cetatenesti, li*ertatea cuvantului, egalitate in fata legii, Adunari cu reprezentanta proportionala , desfiintarea cenzurii, instruire egala, li*ertatea persoanei, etc. 0utem concluziona afirmand ca: inainte de deveni o realitate institutionala, statul roman modern a existat ca proiect politic, care a inceput sa se contureze incepand cu secolul al XVIII-lea,proiect care a fost raportat intotdeauna , de catre ganditorii si practicienii politici, la realitatile auto7tone, precum si la raportul dde forte dintre marile puteri vecine. 0roiectele de reforma au cuprins o*iective nationale mergand de la autonomie pana la unire si independenta. 9*iectivele unui stat national si independent , inscrise in programele revolutiei de la !"#", s-au realizat in mai multe etape: !"%&, !"(( si !&!".