Sunteți pe pagina 1din 23

MINISTERUL EDUCAIEI al REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA TEHNIC a MOLDOVEI FACULTATEA CALCULATOARE, INFORMATIC i MICROELECTRONIC CATEDRA AUTOMATIC i TEHNOLOGII INFORMAIONALE

Practica n producie

Tema: Reele de calculatoare

Conducatorul practicii de la catedr:_______ / _________________/

Executant: _________

/Voloceai Petru, TI-111/

Chiinu 2013
2

Cuprins

INRODUCERE........................................................................................................................................... 3 1 INDICATII TEORETICE ..................................................................................................................... 4 1.1 TIPURI DE RETELE .......................................................................................................................... 4 1.2 NIVELURILE UNEI RETELE........................................................................................................... 5 1.3 TOPOLOGII LAN .............................................................................................................................. 6

2 Reteaua: INTERNET ........................................................................................................................... 11 3 RETEAUA WAN ................................................................................................................................. 14 LISTA BREVIERILOR ......................................................................................................................... 20 CONCLUZII ............................................................................................................................................ 21 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................................... 22

Introducere Apariia i extinderea utilizrii microprocesoarelor n calculatoarele personale-profesionale (PC) a permis ca acestea s fie, n mod practic. Ia ndemna fiecrui utilizator, care poate astfel s utilizeze direct i imediat software-ul de care are nevoie, precum i s-i gestioneze aplicaiile dup dorin. Totui, aceste calculatoare personale, ndependedente, neconectate ntre ele ofer acces direct numai la datele aflate local adic pe calculatorul respectiv. Reelele de calculatoare personale (LAN -Local Area Network ) reprezint o alternativ atrgtoare fa de modurile de prelucrare a datelor cu calculatoare independente sau cu reele centralizate. Rspndirea i extinderea cu repeziciune a reelelor de calculatoare a fcut ca prelucrarea electronic a datelor s ocupe un loc important n toate domeniile vieii.Reeaua de calculatoare (network )reprezint un ansamblu de calculatoare interconectate ntre ele prin intermediul unor medii de comunicaie( cablu coaxial, cablu torsadat, fibr optic, linii telefonice, wireless, satelit) n vederea utilizrii n comun a resurselor hardware i software puse la dispoziie pe calculatoarele din reea. H Ethernet - este standardul cel mai frecvent folosit pentru crearea reetelor LAN. Numrul total de reele ce n prezent ce utilizeaz standardul Ethernet, este foarte mare i reprezint mai mult 50% din numrul total de reele.Cnd se spune Ethernet, de obicei, se subnelege oricare modificare a acest ei tehnologii. ntr-un sens restrns, Ethernet - este un standard de reea bazat pe o tehnologie de reea experimental Ethernet Network, pe care compania Xerox a dezvoltat i pus n aplicare n 1975 (nainte de apariia calculatorului personal). Metoda de acces la mediu a fost testat, chiar mai devreme: n a doua jumtate a anilor "60 n reeaua de radio a universitii din Hawaii, fiind folosite diferite metode de acces aleatoriu la mediul de transmitere, n 1980, compania DEC, Intel si Xerox au dezvoltat n comun i au publicat standardul Ethernet Versiunea II pentru reele ce au ca mediu de transmitere cablul coaxial. Prin urmare standardul Ethernet este uneori numit i DIX adic din denumirea firmelor care creat standardul.n baza standardului Ethernet a fost dezvoltat standardul IEEE 802.3, care n mare msur coincide cu predecesorul su, dar unele diferene totui exist n standardul IEEE 802.3 se difereniaz nivelurile MAC i LLC, n standardul Ethernet original ambele niveluri erau combinate int r-un nivel de canal. n standardul Ethernet este prezent protocolul de testare i configurare (Ethernet Test Configuration Protocol), are este absent n standardul IEEE 802.3. Formatul cadrului se deosebete n aceste Li standa,*, ou .cate ci dimensiunea minima | maxima a cadreior n aceste standarde sunt aceleai.

1 1.1

INDICATII TEORETICE TIPURI DE RETELE

Urmeaza prezentare catorva tipuri de retele (atat locale cat si globale). Voi incerca sa fac o trecere in revista a topologiilor de retea, a catorva modalitati de conectare la o retea precum si a catorva protocoale de retea. Avem in primul rand doua mari categorii de retele: retele de tip LAN (Local AreaNetwork) si retele de tip WAN (Wide Area Network): a) retea LAN este constituita din mai multe calculatoare care alcatuiesc o retea, de regula

reteaua e construita in interiorul unei cladiri sau cel mult pe o distanta de cateva cladiri (din cauza unor restrictii de tip hardware Exceptie fac LAN-urile cu transmisie de date prin cablu cu fibra optica); b) LAN Topologie de retea, retelele de acest tip pot fi construite in mai multe feluri ce difera intre ele prin intermediul modului de conectare a calculatoarelor intre ele.

Retele de tip Client/Server Folosesc un calculator separat(server) care lucreaza la nivel centralizat cu toate fisierele si efectueaza serviciile de tiparire pentru mai multi utilizatori. Clientii din retea sunt statii de lucru (workstations) si sunt conectate la server. Clientii sunt reprezentati in general de calculatoare puternice dar pot aparea si calculatoare mai slabe in timp de Serverul este in genere un calculator foarte puternic, in comparatie cu calculatoarele care urmeaza a fi legate la el, si care este in asa fel configurat incat sa ofere cele mai rapide raspunsuri pentru clientii retelei si pentru a asigura cea mai buna protectie din retea pentru datele critice. Din cauza ca Serverul trebuie sa poata rezolva simultan mai multe solicitari este necesar ca el sa ruleze un sistem de operare (SO) care sa fie specific destinat acestui lucru: aici se recomanda in general orice SO de tip *NIX cum ar fi Linux, Unix, FreeBSD, dar si altele cum ar fi OS/2 sau Win NT. Acesta nu este tocmai momentul sa intru in detaliile acestor sisteme de operare dar ele folosesc cel mai bine asa numitele protocoale de retea(Subiect car va fi atacat mai tarziu).

Retele de tip Peer-to-Peer Nu folosesc acel calculator central numit Server, ci dimpotriva ele folosesc impreuna unitatile de disc si imprimantele sau de ce nu chiar fisiere si programe. Insa acest tip de retea are destul de multe defecte: deoarece pe un calculator de birou nu ruleaza calculatoare super-performante cu SO-uri de tip *NIX instalate exista pericolul destul de mare de altfel de a suprasatura statiile de lucru daca mai multi utilizatori acceseaza in acelasi timp resursele aceluiasi calculator.
5

1.2

NIVELURILE UNEI RETELE

Diversele niveluri ale unei retele(Fig.1) Comunicarea in retea are loc in cadrul a doua mari nivele nivelul fizic si nivelul logic si a inca 3 nivele importante necesare pentru intelegerea modului de functionare a unei retele. Nivelul fizic Nivelul fizic se costituie din partea hardware a retelei si anume: placile de interfata ale retelei, cablurile de conectare, HUB-uri(amplificatoare de semnal folosite in cazul in care calculatoarele se afla la o distanta mai mare dact distanta maxima pe care o poate atinge o placa de retea in transmiterea de date, de regula intre 100m pentru placi pe slot PCI si in jur de 300m pentru placi pe slot ISA), precum si orice alta componenta hardware care foloseste la comunicarea in retea. Deci nivelul fizic este nivelul palpabil al retelei. Nivelul logic Este nivelul la care se transforma orice variatie de tensiune electrica in cod binar pentru a putea fi trimise in nivelul fizic avand astfel loc comunicarea intre calculatoarele din retea. Nivelul de retea Acest nivel este responsabil de identificarea calculatoarelor din retea. Fiecare calculator din retea foloseste mecanismul de adresare existent in acest nivel pentru a transmite date la statia de lucru dorita. Nivelul de transport Nivelul de transport asigura receptionarea corecta a tuturor datelor trimise in retea. Acest nivel mai are si rolul de a restabili structura corecta a datelor a caror structura ar putea fi deteriorata in timpul transmisiei. Nivelul de aplicatii Acesta este de fapt soft-ul utilizat de o statia de lucru. Atunci cand se apeleaza o litera a unei unitati de disc din retea sau cand se tipareste la o imprimanta partajata in retea, programul respectiv foloseste nivelul de aplicatii pentru a transmite datele in retea.

fig.1 - Nivelurile unei retele 1.3 TOPOLOGII LAN

Pentru aranjarea in retea a calculatoarelor se folosesc diferite metode numite topologii.Fiecare topologie are avantaje si dezavantaje dar totusi fiecare se potriveste cel mai bine in anumite situatii. Retelele locale de calculatoare pot fi descrise atat sub aspect fizic, cat si sub aspect logic. Prin topologia fizica a unui LAN se intelege aranjamentul geometric al componentelor care alcatuiesc o retea locala. Acest aspect nu trebuie confundat cu o harta a retelei , fiind mai degraba o constructie 222v2113c teoretico-grafica care caracterizeaza forma si structura LAN. O descriere logica a topologiei se refera la conexiunile posibile dintre perechile terminale ale retelei care pot comunica. Topologiile uzuale de LANuri (Fig.2). Se pot defini 3 tipuri de baza de structuri topologice de retele: bus, inel si stea. Fiecare tip de topologie este dictat de modul de organizare al LAN-ului. Spre exemplu retelele Ethernet au utilizat topologia de tip stea. Introducerea unor comutatoare de tip frame-level switching schimba tipul de arhitectura topologica motiv pentru care acest tip de arhitectura poate deveni al 4-lea tip de structura topologica. Retele de tip magistrala(fig.3) In cadrul acestui tip de rete toate calculatoarele sunt interconectate la cablul principal al retelei. Calculatoarele conectate in acest tip de retea au acces in mod egal la toate resursele retelei. Pentru utilizarea cablului nivelul logic trebuie sa astepte pana se elibereaza cablul pentru a evita coliziunile de date. Acest tip de retea are insa un defect si anume: daca reteaua se intrerupte intr-un loc fie accidental fie prin adaugarea unui alt nod de retea atunci intreaga retea este scoasa din functiune. Este totusi una din cele mai ieftine moduri de a pune la cale o retea.
7

fig.2 - Topologii LAN

fig.3 - Retele de tip magistrala

Retele de tip stea(fig.4) Acest tip de retea face legatura intre calculatoare prin intermediul unui concentrator. Avantajul esential al acetui tip de retea este ca celelalte cabluri sunt protejate in situatia in care un calculator este avariat sau un cablu este distrus, deci din puct de vedere al sigurantei transmisiei de date este cea mai sigura solutie in alegerea configurarii unei retele mari caci prntru o retea mica exista un dezavataj de ordin finaciar constituit de concentrator care are un pret destul de ridicat.

fig.4 - Retele de tip stea Retele de tip ring(fig.5) Tipul de retea circular face legatura intre calculatoare prin intermediul unui port de intrare (In Port) si a unui port de iesire (Out Port). In aceasta configuratie fiecare calculator transmite date catre urmatorul calculator din retea prin portul de iesire al calculatorului nostru catre portul de intrare al calculatorului adresat. In cadrul acestei topologii instalarea cablurilor este destul de dificila si atunci se recurge la un compromis intre acest tip de retea si cel de tip magistrala folosindu-se o unitate centrala care sa inchida cercul numita Media Acces Unit (MAU unitate de acces a mediilor). Retele de tip magistrala in stea La fel ca o retea hibrida stea-cerc reteaua de tip magistrala in stea face apel la o unitate centrala (MAU) prin care se realizeaza legaturile intre calculatoare.

fig .5 - Retele de tip ring Retele de tip mesh Topologia mesh reprezint o reea care este destinat pentru transportarea datelor, instruciunilor i servicii de transport voce prin nodurile de reea. Datorit acestei topologii putem dispune de conexiuni continue chiar dac exist legturi deteriorate sau blocate. ntro reea mesh dac toate nodurile sunt interconectate atunci reeaua se numete complet conectat (EN:fully connected). Reelele mesh difer de celelalte reele, prin faptul c toate prile componente pot s fac legtur ntre ele prin srituri, ele n general nu sunt mobile. Reelele mesh pot fi vzute ca reele de tip ad-hoc. Reelele mobile ad hoc (EN:MANET'S Mobile Ad hoc networks) i reelele mesh sunt strns nrudite, dar reelele MANET mai au totui s se ocupe de problemele introduse de mobilitatea nodurilor. Reelele mesh au proprietatea de auto-revindecare: reeaua poate fi n stare funcional chiar dac un nod se defecteaz sau dac sunt probleme cu conexiunea. Acest concept se aplic la reelele fr fir, la reelele prin cablu i a softului de interaciune. Reelele mesh fr fir (EN:wireless) este cea mai frecvent topologie folosit n zilele de azi. Aceste reele au fost dezvoltate iniial pentru aplicaii militare, dar au fost supuse unei evoluii semnificative n ultimii zece ani. Progresul echipamentului de transmisuni de date a permis reelelor mesh s ofere un larg spectru de servicii cum ar fi client-access, servicii backhaul. Nodurile mesh au devenit mai performante, unele modele pot suporta mai multe cartele radio, fiecare opernd la diferite frecvene. Pentru a prefigura trecerea la alt tip de retele si anume retele WAN voi vorbi in cele ce urmeaza despre nivelul fizic in mare parte si voi aminti si cateva elemente de comunicare in retea.

10

fig.6 - Retele de tip mesh

In cadrul oricarei retele exista cel putin doua componente hardware care de altfel sunt obligatorii. Una dintre aceste componente este constituita din placa de interfata cu reteaua (placi Ethernet, ARCnet, Token Ring, sau modem-uri). Aceste placi pot fi impartite pe categorii de viteza: exista placi lente care nu depasesc in transferul de date 10MB/s (este cazul unor adaptoare Ethernet mai vechi sau ale placilor conectate pe un slot ISA), apoi exista placi rapide care pot atinge viteze situate pana la 100MB/s (majoritatea placilor actuale sunt capabile sa atinga aceasta rata de transfer daca sistemul de cablaj este corespunzator), si placi care impreuna cu un sistem de cabluri de fibra optica pot atinge viteze intre 155 660MB/s si se preconizeaza ca in viitor unele placi care se vor conforma standardului ATM (AsynchronousTransfer Mode) vor putea atinge viteze de transfer de 2GB/s. Bineinteles intre aceste tipuri de retele exista semnificative diferente de cost.

Topologii de tipul Daisy Chains Cea mai simpla topologie complexa este formata din interconectarea seriala a tuturor hub-urilor din retea . Acest lant poarta numele de daisy chaining . Aceasta structura utilizeaza porturile existente ale hub-urilor pentru a realiza interconectarea. Astfel costurile de conectare nu sunt marite, datorita existentei implicite a structurilor fizice. Topologiile Daisy chains sunt simplu de construit si nu necesita eforturi deosebite din partea administratorului de retea, fiind totodata , din punct de vedere istoric, solutia primelor generatii de retele LAN. Limitarile acestei topologii sunt datorat numarului maxim de hub-uri sau/si repeter-e care pot forma o secventa. Limitarile relativ la distanta dintre dispozitive formeaza diametrul maxim al retelei maximum network diameter. Acest parametru limiteaza drastic numarul de dispozitive de tip hub sau
11

repetor din cadrul retelei , unele LAN-uri , cum ar fi Fast Ethernet impun o serie de restrictii severe in aceasta directie.(fig.7)

Fig. 7 - Switching hub

12

Reteaua: INTERNET

Despre protocoalele utilizate de nivelul logic al retelei voi pomeni la urmatorul mare tip de retea si anume WAN. Nu voi descrie un WAN oarecare ci chiar pe cel mai mare dintre toate si anume Reteaua Retelelor sau Super Reteaua: INTERNET-ul. FDDI (Fiber Data Distributed Interface) (fig.8) : metod de transmitere prin fibr optic ; dezvoltat la mijlocul anilor 80; implementeaz 2 inele din fibr optic ce lucreaz la 100 Mbps; inelele functioneaz n direcii opuse pentru a asigura toleran la defect; pot fi extinse pn la aprox. 86km; se folosete dac securitatea este de prim importan. Fibra optic este foarte dificil de accesat i este imun la EMI. Presupunem ca A vrea sa comunice cu B i leg. B-C este ntrerupt: func => se menine conectivitatea i funcionalitatea=toleran la defect. FDDI este foarte stabil, robust i fiabil, dar evident costul este prohibitiv pentru multe organizaii.

Fig. 8 - FDDI

Switch-urile pot imbunatati performantele unei retele LAN in doua moduri importante: imbunatatesc latimea benzilor de date implicate in cadrul comunicatiilor : spre exemplu un hub de tip switch Ethernet cu 8 portur contine 8 domenii separate de coliziune de 10Mbps fiecare, ceea ce conduce la o latime de banda de 80Mbps; reduce numarul de dispozitive fortate sa imparta fiecare segment de banda.
13

Fiecare domeniu de banda este impartit numai de doua dispozitive din cadrul retele: dispozitivul din retea adresat si portul din cadrul hub-ului la care dispozitivul este conectat. Numai aceste doua dispozitive lucreaza in cadrul benzii de 10Mbps repartizate. In cadrul retelelor care nu utilizeaza o conexiune bazata pe metoda de acces mediu, cum ar fi Token Ring sau FDDI, datele circula intre un numar mult mai redus de retele. Un dezavantaj al acestei topologii este datorat faptului ca nu izoleaza transmisia de date. Aceasta poate fi blocata datorita coloziunilor de date , ceea ce implica un randament scazut, in cazul unui trafic excesiv de mare. Ce topologie este indicata a fi utilizata? Aceste 4 tipuri topologice de baza constituie caramizile retelelor de calculatoare, Ele pot fi combinate, extinse sau implementate sub forma unei retele de cai. Topologia potrivita unei aploicatii individuale este cea care se potriveste cel mai bine restrictiilor materiale impuse sau de amenajare. Mai mult sau mai putin convenabil, topologia ideala este o combinatie intre aceste topologii de baza. Topologii complexe Topologiile complexe sunt extensii sau/si combinatii ale topolobiilor fizice de baza. Acestea din urma sunt adecvate retelelor LAN mici. Acest lucru implica dezvoltarea unor arhitecturi complexe care sa permita dezvoltari ulterioare ale retelelor. Pentru a intelege Internet-ul, trebuie mai intai sa stii ce este.Internet-ul este o grupare de diverse retele, ARPANET (o retea WAN experimentala) a fost prima. ARPANET a inceput in 1969, acest Packet Switched Network experimental folosea Network Control Protocol (NCP). NCP a fost protocolul oficial din 1970 pana in 1982 . Internet-ul (cunoscut si sub numele de DARPA Internet sau ARPA Internet). La inceputul anilor 80 DARPA a creat Transmission Control Protocol/Internet Protocol (TCP/IP) care a devenit protocolul oficial de azi. Din aceasta cauza, in 1983 ARPANet sa separat in doua retele, MILNET si ARPANET (amandoua inca facand parte din DDN). Expansiunea retelelor Local Area Networks (LAN) si Wide Area Networks (WAN) a ajutat Internet-ul sa conecteze 2,000+ de retele. Retelele includ NSFNET, MILNET, NSN, ESnet andCSnet. Retelele leaga impreuna de la doua pana la mii de PC-uri, permitandu-le sa foloseasca in comun fisiere si alte resurse. In plus, o retea poate centraliza getionarea unei baze mari de date de PC-uri, astfel ca toate operatiile cerute de coordonarea securitatii, salvarea de siguranta, modernizari si control se pot desfasura intr-un singur loc. Lucrul in retea a devenit atat de important pentru operatiile uzuale efectuate de calculatoarele personale, incat este inclus in noile sisteme de operare si este folosit atat acasa cat si la birou.
14

Conectarea la INTERNET Aceasta se poate face la noi prin doua modalitati prin modem sau prin cablu de televiziune. In ambele cazuri avem nevoie de un ISP (Internet ServiceProvider) care sa furnizeze servicii de conectare la Internet. Aceste ISP-uri pot oferi o conectare mai rapida sau mai lenta in functia de serverele pe care le poseda. Daca Serverul este configurat sa poata fi folosit si ca Proxy atunci automat si calitatea serviciului se va imbunatatii, un server de Proxy foloseste disc-uri de Cache astfel incat paginile si in general informatia pe care utilizatorul o cere prin intermediul protocoalelor se va descarca in primul rand pe acele disc-uri de cache asigurand astfel o comunicare mai buna cu clientul. Transmiterea datelor se face pe bucati numite packages care in cazul cel putin al unui modem sunt destul de mici si astfel se intalneste de multe ori situatia cand serverul de pe care se ia respectiva informatie sta si asteapta ca propriul nostru calculator sa primeasca acele packages. Marimea acestor packages se

numeste MTU(Maximum Transfer Unit). In cazul unui modem de mica viteza cu cat MTU-ul este mai mic cu atat mai bine, cu atat mai repede se desfasoara tranzactia datelor.

Conexiuni prin modemuri asincrone ISP-ul asigura o conexiune de dial-up cu ajutorul unui protocol numit PPP (Point-toPoint Protocol) sau SLIP (Serial Line Internet Protocol). SLIP este un protocol extrem de simplu, care furnizeaza un mecanism de transmitere printr-o conexiune seriala a pachetelor generate deIP (datagrame). Transmite datagramele pe rand, separandu-le printr-un octet numit SLIP END, pentru a sugera ca marcheaza sfarsitul unui pachet. SLIP nu asigura mijloace de corectare a erorilor si nici de comprimare a datelor, astfel ca a fost inlocuit de PPP. PPP este un protocol pe trei niveluri care imbunatateste fiabilitatea comunicatiilor seriale TCP/IP prin asigurarea mijloacelor pentru corectarea erorilor si pentru comprimarea datelor, caracteristici care ii lipsesc protocolului SLIP. Cele mai multe pachete TCP/IP contin suport pentru PPP, la fel ca si majoritatea ISP-urilor. Daca ar fi sa alegem ar trebui sa ne indreptam spre PPP deoarece asigura capacitate de transfer superioara si comunicatii mai sigure.

Comunicarea prin Intermediul HTTP Dupa cum ii spune si numele este un protocol care permite transformarea unor comenzi de formatare de text. Aceste comenzi sunt scrise in limbajul HTML (Hyper Text Markup Language) si care pot fi scrise cu ORICE tip de editor de texte sunt mai apoi interpretate de un parser integrat intr-un Browser si care astfel ne permite sa vizualizam pe Internet documente realizate in cele mai felurite moduri, in functie de imaginatia si resursele celui care a creat acel document. De fapt ce este HTML-ul mai exact?
15

HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format distinct atunci cand documentul este accesat de un program de analiza sintactica (parser). HTML este limbajul de marcare ce stabileste aspectul

documentelorWWW (World Wide Web), iar prin intermediul browserelor se poate vedea documentul gata formatat. HTML este de fapt un subset al standardului SGML (Standard Generalized Markup Language) si include capacitati care permit autorilor sa insereze hiperlegaturi care afiseaza alte documente HTML cand se executa clic pe ele. Moduri de transmisie a datelor, exist 3 moduri de transmisie a datelor: transmisie simplex: este o transmisie ntr-un singur sens, de la transmitor spre receptor; transmisie semiduplex: se poate desfura fie ntrun sens fie n altul, dar nu simultan; transmisie fulduplex: permite transmisia simultan n ambele sensuri. Legturi i noduri: legtur (link) - mediul fizic (cablu cuaxial, fire torsadate, fibr optic, unde radio) care este folosit pentru conectarea a dou calculatoare; noduri - este denumirea folosit pentru calculatoarele care intr n componena unei reele. Clasificarea transmisiilor, dup modul de adresare al destinatarului putem avea transmisii: unicast (mesajul este destinat unui singur nod din reea); multicast (mesajul este destinat unui grup de noduri) ; broadcast (mesajul este destinat tuturor nodurilor din reea). Exist trei clase de erori aprute la transmisea datelor: erori aprute la nivelul conexiunii fizice - afecteaz unul sau mai muli bii (burst error); incidente care se produc la nivel de pachet reeaua pierde un ntreg pachet; intreruperea unei conexiuni sau blocarea unui nod.

DESPRE CABLURI Daca tot am vorbit la un moment dat de sistemul de cablaj atunci sa atacam un pic mai pe indelete cateva tipuri mai importante de cabluri existente la ora actuala pe piata. In prezent cel mai raspandit mediu de retea locala este Ethernet cu cablu bifilar torsadat neecranat (10BaseT). Acest tip de cablu este similar cu cel utilizat in liniile telefonice. Mai este denumit si cablu de categoria a 3-a sau cablu telefonic UTP, fiind catalogat in functie de o grila care cuantifica posibilitatea de transmisie de date. Codul acestui cablu in SUA este 24 AWG (un standard care stabileste diametrul conductorilor electrici), este din cupru masiv, cu o impedanta carac. de 100105 si cu cel putin 6 rasuciri pe metru.
16

In continuare iata cateva tipuri de cabluri care sunt in conformitate cu standardul IBM: Cablul de tip 1, este construit din cupru si serveste numai la transferul de date. Consta din doua cabluri bifilare torsadate, din conductoare masive de calibrul 22, ecranat atat cu folie cat si cu tesatura metalica si acoperit cu un invelis de PVC; Cablu de date si telefonic de tip 2, serveste atat pentru transmisia de date cat si pentru convorbiri telefonice. Este similar cu cablul de tip 1 dar are patru perechi aditionale de cabluri torsadate (calibru 22) se gaseste in variante plenum si nonplenum; Cabluri bifilare torsadate, telefonice de tip 3, constau in 4 de cabluri de calibru 24 in PVC. Este echivalent cu specificatia IBM Rolm si este disponibil sub forma plenum. Este neecranat si nu este tot atat de imun la zgomot ca acela de tip 1 atunci cand este folosit pentru date; Cablu din fibre optice de tip 5, contine fibre optice multimod de 100/140 microni (miez de 100 microni inconjurat de un strat de 140 microni). Acesta nu este definit in specificatiile IBM; Cablu undercarpet de tip 8, este util in birouri sau zone unde nu exista pereti permanenti. Consta din doua perechi de conductoare masive de calibru 26 intr-un invelis plat.

17

RETEAUA WAN O retea WAN(fig.9) este alcatuita din foarte multe calculatoare legate in retea si care este intinsa pe

o suprafata intinsa, in cazul Internet-ului pe tot globul. Reteaua este alcatuita din multe servere care in general sunt masini UNIX, care pot asigura intr-adevar un multitasking controlat si un multithreading adevarat, spre deosebire de Windows care doar simuleaza doar (foarte bine intr-adevar)aceste lucruri.

fig.9 - Reteaua WAN Deseori reelele de arie larg se bazeaz pe linii telefonice nchiriate, dedicate acestui scop. La unul din capetele liniei telefonice se leag LAN-urile companiei; cellalt capt este legat de un "concentrator" al reelei respective WAN. Liniile telefonice nchiriate (leased lines) sunt scumpe. Mai convenabile sunt legturile comutate (nededicate) cum ar fi cele bazate pe circuite comutate sau i pachete comutate. Aceste reele au nevoie de protocoale (reguli de funcionare) care asigur transportul i adresarea mesajelor, aa cum ar fi familia de protocoale TCP/IP. Pentru rezolvarea linkurilor folosite n WAN-uri companiile ISP folosesc deseori protocoale ca de ex. POS (plasare de pachete IP sau Ethernet), MPLS, ATM i releu de cadre. Unul dintre protocoalele mult folosite n trecut a fost X.25 (comutaie de pachete), care poate fi considerat drept "bunicul" protocolului modern releu de cadre. Cercetrile teoretice din domeniul WAN se concentreaz pe urmtoarele teme: modele matematice, emularea i simularea reelelor. Vitezele reelelor de arie larg variaz ntre circa 1,2 kbit/s i 16 Mbit/s, iar sistemele bazate pe ATM sau linii nchiriate pot atinge chiar viteze de transmisie mai mari de 156 Mbit/s. Reelele WAN folosesc drept mediu tipic linii telefonice, linkuri cu microunde i comuniciil e prin satelii (Tabel.1).

18

Tabel 1- Tehnologii utilizate la retelele WAN Tehnologie Descriere Avantaje Dezavantaje Viteza Exemple de protocoale Linie inchiriata Conexiuni punct la punct ntre 2 computere sau LAN-uri Cea mai sigur tehnologi e Comutatie de circuite Legturile se creeaz prin gsirea i dedicarea temporar a unui unui drum ntre cele 2 capete, de ex. telefonia analogic tradiional Comutatie Mesajele de transmis se divizeaz n multe de pachete pachete de lungime fix sau variabil, dar scurte, care pot cltori prin reea i pe drumuri diferite pn la destinaie, unde se reasambleaz mesajul original. Tehnologia poate fi de tip Permanent Virtual Circuits (PVC) sau i Switched Virtual Circuit (SVC) Comutatie Asemntoare cu comutaia de pachete, dar de pachete bazat nu pe pachete, ci pe celule de lungime Releu de celula fix Foarte rapid la transmite rea simultan de voce i date Suprancrc areareelei poate fi considerabil ATM Mai ieftin Stabilirea legturii e nceat 28 144 kbit/s ISDN PPP, Scump PPP,HDL C,SDLC, HNAS

Mediu de legtur partajat

X.25, releu de cadre

O tendin recent pentru interconectarea reelelor companiilor i organizaiilor este trecerea de la utilizarea reelelor de arie larg propriu-zise la reelele particulare virtuale (VPN) din cadrul Internetului. Pentru aceasta exist desigur ISP-uri i firme specializate. In cadrul acestui tip de retea se folosesc anumite protocoale de retea pentru a putea transmite date in cadrul unui asemenea gigant. Se folosesc de asemenea adrese de locatie numite adrese IP (Internet Protocol) cu ajutorul carora serverele de Internet gasesc mult mai usor calculatoarele din retea. In cadrul
19

acestei retele se foloseste un protocol de transfer de date care de fapt este o denumire colocviala pentru mai mult de 100 de protocoale diferite dar care au fost inglobate sub aceeasi denumire TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol). Acest protocol cuprinde intre altele siprotocoalelede Telnet (Terminalemulation), FTP (FileTransfer Protocol),HTTP (Hyper Text Transfer Protocol),SMTP (Simple Mail TransferProtocol). Acest protocol a fost elaborat de Ministerul Apararii Nationale din SUA in anii 70 si are si acum cea mai larga arie de utilizare. Principalele avantaje pe care acesta le prezinta ar fi: independenta de platforma, protocolul TCP/IP nu a fost conceput pentru utilizarea intr-

un mediu destinat unui anumit tip de hardware sau software. A fost si este utilizat in retele de toate tipurile; adresare absoluta, TCP/IP asigura modalitatea de identificare in mod unic a fiecarei

masini din Internet; standarde deschise, Specificatiile TCP/IP sunt disponibile in mod public utilizatorilor si

dezvoltatorilor. Oricine poate sa trimita sugestii de modificare a standardului; protocoale de aplicatie, TCP/IP permite comunicatia intre medii diferite. Protocoalele de

nivel inalt cum ar fi FTP sau TELNET, au devenit omogenizate in mediile TCP/IP indiferent de platforma. Performana unei reele Exist doi parametrii importani care exprim performana unei reele: rat de transfer (debit); latena (ntrzierea). Rata de transfer: reprezint numrul de bii care pot fi transmii pe un canal n unitate de timp; se msoar n bps (bits per second). Latena reprezint intervalul de timp necesar unui bit pentru a se propaga de la surs la destinaie; se msoar n secunde. Latena are 3 componente: Lantena = Propagare + Transmitere + Coad Propagare = Distan / Viteza luminii Distana: reprezint lungimea total a mediului de transmisie. Viteza de propagare n mediul fizic este diferit: c = 3* 108 m/s (viteza de propagare prin vid); c = 2.3* 108 m/s (viteza de propagare prin cablu);
20

c = 2* 108 m/s (viteza de propagare prin fibra optic); Transmitere = Dimensiune / Rat de transfer Dimensiune: reprezint cantitatea de date care trebuie transmis. Coad: reprezint ntrzierea introdus de nodurile intermediare(routerele). Un router nu poate procesa simultan toate pachetele care ajung la el i astfel le introduce ntr-o coad de ateptare. Cerinte pentru proiectarea unei retele: s asigure o conectivitate general; s fie eficient sub aspectul costurilor; s fie corect; s asigure performante ridicate ntre un num; s fie robust; s rspunde la cerintele care vin din partea calculatoare; trebuie s evolueze pentru a se adapta la de aplicatii.care apar n tehnologia de baz.

21

LISTA ABREVIERILOR LAN (Local Area Network) retea locala cablata; WLAN (Wireless Local Area Network) retea locala radio; AP (Access Point) punct de acces; IBSS (Independent Basic Service Set) forma de conectare directa a unor calculatoare, sau peer-to-peer; BSS (Basic Service Set) un tip de retea wireless in care calculatoarele comunica prin intermediul unui AP; ES (Extended Service Set) o multime de retele BSS care se suprapun; DSSS (Direct Sequence Spread Spectrum) o tehnologie de transmisie la distanta a semnalelor radio prin extinderea intr-un spectru mai larg de frecvente si putere redusa a unui semnal de banda ingusta si putere mare; FHSS (Frequency Hopping Spread Spectrum) o tehnologie de transmisie la distanta mai redusa a semnalelor radio, sub forma de rafale si la frecvente variabile; GPS (Global Positioning System) sistemul global de pozitionare care foloseste o tehnica similara cu DSSS pentru transmiterea semnalului de la satelit catre receptor; DPSK (Differential Phase Shift Keying) un tip de codare a semnalelor la transmisia radio; WEP (Wired Equivalent Privacy) o tehnica de criptare bazata pe chei de codare pe 64 de biti.

22

Concluzie n urma efecturii practicii n producie la .I Lupan Constantin am primit o imensa experiena, am urmrit cum se petrece procesul de lucru in departamentul IT in colaborare cu alte departamente in cadru companiei. La direct generala am efectuat diferite lucrri care o sami fie de folos pe viitor. In timpul praclicii am elaborat o reea de calculatoare virtual cu ajutorul programei packet tracer. In timpul elaborrii proiectului am fost ajutat de colaboratorii interprinderii deoarece nu eram familiarizat cu programa data. Am primit experiena in ceia ce privete tipuri de cabluri, swiciuri , routere. In baza practicii pe care am realizato as putea spune ca as putea lucra pe viitor in asa domeniu numai ca inca multe lucruri noi trebuie de insusit. De asemenea am acumulat experien n ceia ce privete lucrul n echipa. Aspectele pozitive ale stagiului de practic a fost acumularea cunotinelor n domeniul creerii unei reele de calculatoare intr-un termen a putea zice eu scurt dar desigur nu n de ajuns deoarece acest domeniu i are ariile foarte extinse, i prin urmare multe ar mai fi de nvat. Din aspectele negative daca tot suntem in R. Moldova desigur nu a putea s nu menionez capitolul tehnnica, care nu este destul de modernizat.

23

BIBLIOGRAFIE

Scoala OnLine[Resurs electronic]. Cale de acces:

http://www.x3m.ssitl.ro/ScoalaOnline/Index.htm 2 3 Revista CHIP 5/2000 Wikipedia[Resurs electronic]. Cale de acces:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_de_arie_larg%C4%83 http://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_de_calculatoare

24

S-ar putea să vă placă și