Caracteristicile puntilor dentare sunt: * puntile dentare sunt fixate pe dintii stalpi prin cimentarea e lementelor de agregare, ceea

ce le confera stabilitate o lunga perioada de timp reprezentata de mai multi ani; * volumul pe care il ocupa in cavitatea bucala este mai mic sau cel mult egal cu acela ocupat de dintii naturali; * formele suprafetelor vestibulare si orale sunt asemanatoare cu a dintilor naturali;

* pozitia in sens vestibulo-oral a corpului de punte este identi ca cu a dintilor naturali absenti; * transmit presiunile masticatorii fiziologic de la nivelul fate telor ocluzale ale corpului de punte si ale elemetelor de agregare prin paradont iul dintilor stalpi, osului alveolar; * tocire; * sunt obtinute in laboratorul de tehnica dentara in urma unor p rocese tehnologice complexe, fiind necesare in scopul realizarii lor interventii laborioase asupra campului protetic; * din punct de vedere estetic pot fi nefizionomice, fizionomice si partial fizionomice. FACTORII CE INFLUENTEAZA CONCEPEREA PUNTILOR: Topografia edentatiei Topografia defineste locul de pe arcada unde este situata edentatia. Este cunoscuta impartirea fiecarei arcade in doua zone topografice: frontala si laterala. Zonele topografice prezinta in general un interes morfo-structural. Pentru protetica dentara pare sa fie mai interesanta valoarea morfo-functionala. In zona frontala functia estetica este cea care domina si orienteaza activitate a restauratoare. In zona laterala functia masticatorie ocupa locul celei fiziono mice. In mod deosebit intereseaza daca bresa edentata este plasata in zona front ala sau in zona laterala, daca este la maxilar sau la mandibula, daca ea cuprind e atat zona frontala, cat si pe cea laterala. In functie de zona in care este si tuata edentatia vor fi alese elementele de agregare si corpul de punte. Pentru z ona frontala puntile vor fi total sau partial fizionomice, iar pentru zona later ala partial fizionimice sau nefizionomice. Marimea bresei edentate Cu ajutorul puntilor dentare se pot inlocui 1,2,3 dinti naturali pie rduti. In mod exceptional se pot inlocui 4 dinti la nivelul unei singure brese, de exemplu, in zona frontala cand edentatia cuprinde grupul celor patru incisivi sau in zona laterala, mandibulara, can sunt pierduti premolarii si doi molari, bresa fiind delimitata de canini si molarul de minte bine impalntati cu doua rad acini voluminoase. Marimea bresei edentate influenteaza alegerea dintilor stalpi si num arul acestora, alegerea elementelor de agregare, a formei si raporutlui corpulu i de punte cu creasta alveolara edentata a materialului din care se va confectio sunt constructii rigide nedeformabile, rezistente la rupere si

na puntea. Edentatiile cu patru dinti lipsa se rezolva rareori prin punti deoare ce solicitarea dintilor stalpi devine foarte mare, iar lungimea corpului de punt e determina aparitia de deformari elastice sau chiar ruperea sa. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE RESTAURARII EDENTATIEI PRIN PUNTI DENTARE Astfel, in zona frontala metalul trebuie sa fie putin sau deloc apar ent, pentru a satisface cerintele de fizionimie, pe cand in zona laterala necesi tatea asigurarii rezistentei si rigiditatii impune renuntarea la elementul fizio nomic, metalul fiind acela care va asigura rezistenta mecanica. * Avantajele restaurarii edentatiei prin punti dentare Restaurarea integritatii morfologice a unei arcade dentare inseamna imbunatatirea conditiilor de functionalitate a aparatului dento-maxilar. Din punct de vedere masticator orice proteza trebuie sa restabileasc a total sau partial functiile afectate prin pierderea organului pe care il supli neste, in cazul de fata dintele. Puntile dentare realizeaza o masticatie in limi te fiziologice asemanatoare celei efectuate cu arcadele dentare naturale. Masticatia este posibil sa se realizeze datorita urmatoarelor caract eristici pe care le au puntile dentare: fixitatii pe dintii stalpi limitati ai bresei edentate. Puntea dentara trans mite presiunile masticatorii la osul alveolar prin intermediul tesutului paradon tal. Starea de troficitate a tesutului paradontal al dintilor stalpi asigura pre luarea presiunilor masticatorii si efectuarea masticatiei; relieful ocluzal al puntii in concordanta cu cel al dintilor vecini, al dint ilor antagonisti si al stereotipilor dinamicii mandibulare reprezinta al doilea element favorizant pentru efectuarea unei masticatii corespunzatoare. Puntea den tara prezenta pe arcada dentara dupa cimentare trebuie sa realizeze contacte den to-dentare corecte si sa participe la formarea caracteristicilor ocluziv-functio nale. In concluzie eficienta masticatorie a puntilor dentare este superioa ra protezelor mobilizabile. Din punct de vedere fonetic acest avantaj este valabil in special pe ntru puntile din zona frontala. Functia fonetica se desfasoara in locuri diferit e, dar este finalizata la nivelul rezonatorului bucal. Formarea consoanelor dent ale este posibila in urma articularii varfului limbii pe fetele orale ale dintil or frontali. Redarea functiei fonetice fara modificari de timbru si de pronunti e a consoanelor se obtine daca sunt conservate urmatoarele elemente de morfologi e dentara: * forma fetelor orale ale corpului de punte sa fie asemanatoare sau identica cu cea a dintilor naturali (existenta crestei marginale si a cingul umului); * aranjamentul dintre fetele orale (orientarea lor pe o linie cu rba) sub forma unui arc de cerc continuu sau cu denivelari; * pozitionarea fetelor orale in sens vestibulo-oral. Aceste fete trebuie sa-si regaseasca aceeasi pozitie cu cea a dintilor naturali, iar varful limbii sa se sprijine in acelasi loc;

* volumul puntilor dentare egal sau mai redus decat al dintilor naturali este favorabil pentru miscarile limbii, se conserva spatiul functional util limbii in fonatie. Din punct de vedere paradonto-profilactic transmiterea presiunilor o cluzale in axul lung al dintilor stalpi reprezinta un stimul pentru mentinerea t roficitatii tesutului paradontal. Stimulii sunt functionali la puntile a caror d inti stalpi sunt intr-un numar suficient pentru a putea prelua sarcinile dintil or absenti inlocuiti prin corpul de punte. Din punct de vedere ocluzo - functional restaurarea integritatii arc adei reprezinta refacerea multiplelor contacte dento- dentare, a conducerii ante rioare sau latero- laterale. De asemenea reprezinta un element favorizant repart izarii sarcinilor ocluzale pe intreaga arcada in mod alternativ creandu-se momen te de repaos functional( pe partea nelucratoare) si momente de activitate functi onala pe partea activa( lucratoare) a tuturor elementelor morfologice ale aparat ului dento-maxilar. Din punct de vedere al confortului modificarea conditiilor morfologi ce poate determina perturbari atat locale cat si generale, de natura psihica, pe cale reflexa. Prin termenul de confort se poate intelege totalitatea conditii lor morfologice existente la nivelul aparatului dento-maxilar ce formeaza o func tionalitate normala a acestuia. Puntile dentare fixate la nivelul arcadelor dentare sunt in scurt ti mp integrate in functionalitatea aparatului dento-maxilar. Avand la baza cunosti ntele fundamentale despre morfo-fiziologia cavitatii bucale, reprezentate prin c ele doua elemente: 1. Cavitatea bucala la dentat, la edentat partial sau la edentat total, este o cavitate virtuala, partile moi in repaus au un raport de contact fara sa existe un spatiu evident cavitar. 2. Sensibilitatea tactila a mucoasei cavitatii bucale si mai ales a limbii este mult mai mare decat a suprafetei tegumentului din orice regiune a corpului. Ea percepe corpuri straine de foarte mica dimensiune, deci a re capacitatea sa amplifice dimensiunile. Apreciind din aceste puncte de vedere ale cunostintelor de morfo-fiz iologie enuntate, orice tip de lucrare protetica, mai ales la inceput va determi na aparitia senzatiei de corp strain. Puntile dentare avand un volum cel mult eg al cu al dintilor inlocuiti se vor integra intr-un timp foarte scurt din punct d e vedere psiho-senzorial. Pacientul nu simte prezenta lucrarii protetice in cavi tatea bucala. Alaturi de volum la crearea starii de confort participa in acelasi g rad si fixitatea pe dintii stalpi, creandu-le stabilitate in activitatea aparatu lui dento-maxilar.

Dezavantajele restaurarii edentatiei prin punti dentare

Alaturi de avntajele descrise puntile dentare prezinta si unele deza vantaje fata de care stomatologul trebuie sa-si orienteze atitudinea in conversa

tia cu pacientul inainte de inceperea tratamentului propriu-zis. Dezavantajele i l determina pe stomatolog sa fie mai prudent fata de pacientii care manifesta un ele pretentii imposibil de materializat, in prezent, in practica specialitatii n oastre. Din punct de vedere igienic puntile dentare sunt inferioare protezel or mobilizabile. Toate tipurile de punti dentare indiferent de forma si volumul ce il pot avea, prezinta suprafete, zone sau locuri ascunse pe care se depozitea za resturi alimentare. In general sunt suprafetele orientate spre mucoasa gingiv ala care acopera cresta alveolara. De pe aceste suprafete resturile alimentare n u pot fi indepartate prin periaj sau prin miscarile partilor moi periprotetice ( autocuratire).Retentiile alimentare sunt mai evidente la corpurile de punte cu s uprafete mucozale mari. Dezavantajul igienic este deosebirt de neplacut pentru p urtatorii de punti dentare, se manifesta prin halena a gurii si chiar leziuni al e mucoasei bucale. In scopul imbunatatirii igienei s-au imaginat corpuri de punte cu fo rme si raporturi variate fata de mucoasa crestei alveolare si punti speciale, cu noscute sub numele de punti mobilizabile si punti demontabile. Puntile speciale sunt indepartate din cavitatea bucala a pacientului zilnic sau periodic, cum sun t cele demontabile pentru a fi igienizate. In spiritul orientarii profilactice a fost imaginat, pentru zona lat erala mandibulara, un corp de punte cu o forma care sa favorizeze indepartarea r esturilor alimentare la maximum prin mecanismul de autocuratire. Acest corp de p unte este igienic si pentru pacientii cu o igiena bucala deficitara. Din punct de vedere fizionomic. Puntile dentare din zona frontala sa u fronto-laterala relaizate pentru edentatii de 2-3-4 dinti se impune sa fie rez istente la rupere, nedeformabile, capabile sa suporte presiunile incizo-ocluzale ale dintilor antagonisti. Conditia rezistentei mecanice insemneaza: puntile den tare au o structura de rezistenta reprezentata de aliajele unor metale. Toate al iajele au aspect cromatic total diferit, comparativ cu cel al tesuturilor dentar e. In scopul redarii aspectului colorisitic al dintilor, aliajele sunt acoperite cu materiale ce au culori asemanatoare dintilor naturali. Aceste materiale sunt reprezentate de rasinile sintetice (rasini acrilice) si de masele ceramice, cun oscute sub numele de materiale fizionomice. Materialele fizionomice, pe langa de zavantajul unei rezistente scazute la rupere au un grad de transparenta in strat de 1-1,5 mm, ceea ce ii determina modificarea culorii de catre aliajul pe care il acopera. Carcateristicile fizico-chimice ale materialelor utilizate pentru ob tinerea puntilor, nu asigura nuantele de culori la nivelul fetelor vestibulare s i transluciditatea specifica tesuturilor coronare in zona treimii incizale. Forma, volumul si aranjamentul dintilor ce formeaza corpul de punte in unele situatii nu mai pot fi redate. Forma, cu imagine de individulaizare nu este posibil da realizat deoarece structura de rezistenta este reprezentata sche matic de o bara continua cu dimensiuni uniforme. Volumul dintilor corpului de punte este uneori mai mare daca intre d intii naturali au existat spatii (treme, diasteme). Aranjamentul diferit pentru fiecare dinte, cand au existat usoare suprapuneri, inghesuiri este de cele mai multe ori numai schitat, imposibil de reconstituit. Din punct de vedere al executiei clinico-tehnice.Puntea dentara este realizata in urma prepararii si amprentarii campului protetic, ceea ce inseamna

pentru stomatologi atentie, consum de energie si de timp.In laborator sunt prel ucrate aliajele, are loc procesul de topire-turnare in tiparele obtinute dupa am balarea machetelor, ceea ce inseamna ,de asemenea consum de energie si de timp. Pentru pacient, starea generala de sanatate reprezinta conditia prin cipala care trebuie sa faca act pentru tratamentul edentatiei partiale cu ajutor ul puntilor dentare.Prepararea dintilor stalpi reprezinta momente traumatizante psiho-somatice, posibile sa declanseze stari emotionale, conflictuale si reflexe , organice, nefavorabile suportarii acestei interventii.Pentru prelucrarea dinti lor, uneori este necesara administrarea unei anestezii,folosind anumite substant e a caror actiune secundara poate sa fie nociva. Toate aceste dezavantaje, la care se asociaza si sacrificiul de tesu turi dentare in vederea tratamentului prin punti, mai ales in zona frontala, und e realizarea unui corp de punte curb, impune utilizarea unui numar sporit de din ti stalpi, ne determina sa afirmam ca nu intotdeauna cea mai buna indicatie de tratament este puntea dentara.Nu trebuie neglijat nici pretul ei de cost, atunci cand este confectionata din aliaje nobile. In practica, datorita avantajelor pe care le are pentru aparatul den to-maxilar si pentru intregul organism, continuam sa o preferam in locul unei pr oteze partiale.