Sunteți pe pagina 1din 6

RT, 87

(2006), nr. l, p. 7 -12.

LAURENTIU STREZA Arhiepiscopul Sibiului qi Mitropolitul Ardealului


i.P.S. Prof. Dr.

BISERICA ORTODOXA ROMANA $T UNIUNEA EUROPEANA. A$TEPTARIO SPERANTE $I TEMERIla Sunt bucuros sd pot vorbi in numele ldrii mele 9i al Bisericii noastre, dar de economie, politici, in in specialist intr-un erijez inceput lin sdprecizezchnu doresc sd mI in gtiinle sociale, ci doar s6 aduc o mdrturie a unui teolog despre lara qi Biserica lui. Pentru cd existl in perspectiva anului 200'7 o preocupare aparte a noastrd fa{d partener real de Europa gi probabil ca qi Europa privegte spre lara noastra ca spre un gazdlt al ei, upoi, SiUlut fiind in centrul atenliei europene in anul 2007,incalitate de
9i mai ales de ajutorul celor de gratitudine, de mullucuvinte fie sd doresc care stau albturi de noi. Cuvintele mele de noi. al[turi stau mire, ca rSspuns la dragostea tuturor celor care a 9i

doui evenimente de exceplie,

ne

bucurim de aprecierea

1. CAtuva cuvinte desPre Romdnia Se vorbeqte despre un mister, un miracol romdnesc: lard latind, de spiritualitate rdsdriteand, ortodoxd. Odatd cu formarea poporului romdn, s-a ndscut 9i religia ortodoxd. Ortodoxia romdneascd are chiar legdturi directe cu perioada apostolicd: '!/ Apostol Andrei a predicat p6n5 in pdrlile Dobrogei, astfel asigurdnd o succesiune istoricd gi spiritual[ Ortodoxiei romdneqti' Asupra poporului romdn, pe parcursul istoriei au venit mai multe vitregii, care l-au pus la grele incercbri. Credin{a, spiritualitatea poporului l-a menlinut qi ca neam, 9i ca reprezentant al credinlei ortodoxe' AsIdzi 860/o iin populalia l5rii noastre se declard gi este ortodoxd. Ultima lupt5, ultima redutd pe .u." lutu noasird a biruit-o dupd ce a suportat-o timp de 45 de ani, a fost comunismul' Comunismul a alut doui ac{iuni malefice asupra poporului. Prima a fost de a rupe legdtura cu Cerul, cu Dumnezeu, prin ateism, gi a doua, de a rupe orice legdturd cu pa*ant l, cu proprietatea vremelnicd din lumea aceasta, prin nalionalizare qi cooperativizare, instrdindndu-i astfel pe oameni de rdddcinile cereqti 9i pdmdnteqti care-i defineau ca parte a neamului romdnesc. Prin rdnduiala lui Dumnezeu a venit /ibertatea. Crdciunul anului 1989 a fost, pentru intreaga nafiune, cel mai mare dar pe care Dumnezeu i l-a ficut vreodati. Libertatea este un dar de la Dumnezeu' Dumnezeu ne-a greu de creat liberi, persoane libere gi responsabile. Libertatea este insd 9i o povard purtat, mai ales cdnd este sufocatd de false liberalisme'

' Conferinli rostit[


l-4
februarie 2006.

la Forumul ecumenic al Bisericilor creStine din Steiermark, Graz, Austria,

REVISTA TEOLOGICA
Dupd Revolufie, procesul de redobdndire a bunurilor confiscate de Stat a inceput qi incd continud 9i astdzi. S-a obfinut o deptind tibertate religioasd. Biserica a incercat
sd le

dragostea fafa de Dumnezeu.

de a preda educalie religioasd, s-a impus educafia religioasd in toate clasele, de la clasa a l-a p6na Ia clasa a XIII-a' Biserica a ftcut deja prima evaluare dupd l0 ani gi a oblinut rezultatemullumitoare. inainte de Revolulie, in lard existau doud Facultdli d" T.oi;;;-,ffi;ffi;; gi la Sibiu, 9i cinci Seminarii. Astdzi avem l5 Facultrfi. cu mai multe seclii: teologie pastoral5, litere, limbi strdine, asistenfd sociald, patrimoniu, muzicd bisericeascd, gi 35 de Seminarii Teologice. Cel mai important lucru pe care gi l-a preluat Biserica, ca o necesitate fireasc6, este lucrarea social-filantroplcd. Comunir*ul u interzis complet Bisericii implicarea directd in lucrarea institulionali zatlt de ocrotire sociald. Cutoiteaceste ingrrdiri ea nu a incetat a se ingriji intrajutorarea credinciogilor afla1i in dificultate. Dupr ce a deposedat Biserica de bunuri, Statul ateu a preluat toate aceste lucrdri in seama sa, realizand o asistenf5 sociald incoerentd gi lipsitr de crldura dragostei fala de semen, izvor6td din

o construire sau un proces de refacere gi de construire de biserici nemaiintAlnit in istoria veche gi modemd a frrii. in gcoli s-a redobandit dreptul

si-$i preia absolut toate prerogativele pe care trebuia

delind tot timpul, S-a inceput

sporirea moral spirituard a cetiifenilor sdi, apare gi rezurtaniaeconomicd.

ultima vreme' am constatat o transformire, o migcare "u." spre progres, ""*p1i". un progres si eco nomic, dar mai ales soc ial gi moral.Astfel poate sa-gi imagineze-Romdnia un teolog sau un cetdfean obignuit, care trdieqte astdzi aceste realitdli, remarc6nd
c6 odatd cu

pozitive, lucrurile bune, gi mai sunt incd murte altele. Trecerea sau perioada de tranzilie de la economia socialista giganti 9i ultra centralizatd la cea de pia{d, concurenfiard, a adus insd o mare parte din populafie la condilii mai grele de via15. Primul lucru care a gocat societatea in transferuiacesta a fost somajul. Nici Biserica n-a fost pregdtitr sd intdmpine o astfel de transformare sociald. Observdm acum o inclinare sporitS.spre interesul personal ,in dauna interesului colectiv, interesului obstesc. Aceasta a dus la progresul unora, la tmbogd;irea rapidd a unora si sdrdcirea altora, gi mai ales la un proces extrem de periculos u nirrut qi sporit

Acestea sunt lucrurile

i,

spiritual, nici material.

Pentru marea majoritatea romdnilor, U.E. este consideratd o gansd, chiar o gansd unic5. Exista multe agteptdri, multe speranfe, dar in acelaqi timp gi temeri. ceea ce este foarte important gi ugor de constaiat, pentru "*irtagi incurajdri care am primit din partea prietenilor din toatd lumea, este faptul
cd Romdnia ,u irt" o lard sdracd, nici Ea are o bogdfie inestimabild spirituald, umand gi material6, un

2. Ce este (Jniunea Europeand penlru noi, pentru romhni?

Europeand.

adevrrat tezaLtr prin care poate contribui la unitatea spirituala ii materiald a Europei. vom incerca sd enumerim cercva a$teptdri pe care qi pune le Romdnia in Uniunea
este

, ? Prima agteptare, de care depinde bundstarea materiald denoltdrii economice, prin folosirea bogrliilor gi resurselor
8

continuareq

proprii, care nu sunt pu{ine.

STUDII $IARTICOLE

Biserica Ortodoxd Romdnd Si Uniunea Europeand

Trecerea de la economia centralizate comunistd 1a economia de piald s-a fEcut cu multe convulsii sociale. Procesul nu este terminat nici astdzi. S-au impdrlit marile centrale gi uzine gi s-au privatizat. Dar nu toli cei care le-au cumpdrat au fost in stare qi lara in sd le menlind in funclie qi sd le rentabilizeze. Mulli au pierdut, dar a pierdut acelagi timp, oamenii rdmdndnd f6r[ cele necesare traiului cotidian. Progresul economic aduce dupd sine locurile de muncd, e sursd de supraviefuire, de aceea el este
atAt de necesar. b. De asemenea, romAnii a$teapta de la aceastd innoire, de la intrarea in organismele europe ne, o dreptate sociald impusd prin lege, respectatd gi devenitd tradilie. Iatd de ce, la aceste agteptdri addugdm nddejdea noastrd puternicd in ajutorul 9i rdnduiala

lui Dumnezeu.
3, Rotul Bisericii in Europa unitd nu va putea fi neglijat, ci se va impune 9i va spori. Numai dac6 vom pdstra permanent legdtura noastrd cu Cerul, cu Dumnezeu ne

vom putea bucura de iubirea divind nemdrginitd gi o vom putea impdrtdgi unii altora, realiz6ndu-se astfel qi o apropiere dintre diferitele Biserici ale Europei, printr-o impreund slujire a aceloragi idealuri. Existd aceste $anse de apropiere 9i impreund lucrare 9i prin manifestlrile ecumenice re alizate de forurile eclesiale europene, cum va fi, in anul 2007, la Sibiu, <Cea de a treia Adunare ecumenicd a Bisericilor Europene>, dupdGraz, 1997 ' a. Apropierea dintre Biserici, dintre cregtini, ne apropie de Dumnezeu. Ceea ce numim noi astdzi <ecumenismri nu este o formuld noub. Chiar dacd unii creqtini - qi dintre ortodocgi - il considerd exagerat o <erezie a secolului>, ecumenicitatea actualS s-a dovedit o necesitate a fiin1arii socio-umane. Ecumenismul in toate formele lui, de la cel local la cel general, de la conlucrarea practic[ la dialogul teologic a depdqit de mult simpla cunoa$tere intre diferitele Biserici gi confesiuni cregtine, prin vizite reciproce, devenind un deziderat, o dorinli de apropiere spre unitatea cregtind, o implinire a poruncii MAntuitorului: <ca toli sd fie una> (Ioan 17, 2l). <MiScarea ecumenicd>, ca dorin{d pentru unitatea tuturor in Hristos, este o lucrare duhovniceascd de afirmare gi pbstrare a identitdlii de credin{d, catezaur al Bisericii lui Hristos, de care trebuie sd se bucure to{i, deci gi cei care pe parcursul vremurilor au mai pierdut din aceastd bognlie. Prin apropierea dintre Biserici gi prin dorinfd comunA de refacere a unitalii se pot astfel redescoperii ridicinile lor comune din Biserica primarl qi din primul mileniu de unitate. Chiar gi Biserica Ortodoxd se imbogdlegte de la alte Biserici prin implinirea teologiei sociale. Prin aproprierea dintre Biserici se realizeazd gi un progres spiritual. Noi am experimentat de veacuri relalia dintre diferitele confesiuni care existd in Romdnia. De la <modus vivendi> - <unul ldngd altul>, am ajuns la <unul cu altul> qi trebuie sd ajungem la <unul pentru altulr. b. Contribulia esenliali a Bisericilor va fi in domeniul sfinlirii vielii. Moralitatea vielii trebtie sb fie intrefinutd, pentru ca sfinfenia in Dumnezeu sd devind criteriu, 9i moral gi spiritual. Filantropia structurati gi institulionalizat6,pe care noi am reinceput-o, iar dumneavoastr5 o avefi de mult[ vreme, ne va fi qi noud un model 9i un sprijin. Ea

REVISTATEOLOGICA
trebuie sd fie urmiriti, accentuatd gi dezvoltatd. La temelia doctrinei tuturor Bisericilor se afl5 slujirea lui Dumnezeu gi slujirea omului. Fiecare om are chipul lui Dumnezeu de Ia crealie gi tinde spre asemdnarea cu Dumnezeu, de aceea, fiecaie dintre noi suntem datori gi obligafi sd privim gi la nevoile altora. Doar aga inlelegem sensul cregtin al bunurilor: bunurile sunt date noud spre folosinfd, nu suntem riapa-nii lor. Ele pot deveni <cheile raiului> in cAgtigarea impdrlliei cerurilor. c' O altd preocupare comund a Bisericilor cregtine aflate in dialog vizeaz1 tineretul. $i noi avem multe probleme, mai ales cu tineretul care absolvd gcoald; dup6 ce a urmat o educafie religioasd, termind qcoala gi trebuie sd gdsim noi metode pastorale

Bisericii Ortodoxe Rom6ne. d' O altd preocupare a Bisericilor va trebui sd se indrepte asupra lamiliei. Familia creqtind trebuie sd fie model, pentru cd este bazaeduca[ieicopiilor. pentru aceasta ea trebuie re-modelati creqtin, reagezatd in fundamentele ei spirituale. O familie
sdndtoasd menfine un neam sdndtos.

pentru a-i urm6ri gi a-i indruma mai departe. Tineretul esG viitorul omenirii viitorul Europei, de aceea el este considerat extrem de important in lucrarea de pastorafie modemS' Ori, proiectul catehetico-pastoral existent deja in Biserica Dumneavoastrd poate fi difuzat, cu punctele de identitate ortodoxd n"."rur" gi in etosul misionar
al

fi

originea noastrd.

prin intrarea noastrd in Europa. Am observat deja in perioada aceasta de libertate cdte lucruri noi au venit gi la cdte lucruri a trebuit ra a..- fald cu multd greutate. a' Primul gi cel mai greu lucru care apasd asupra noastrd care ddinuie este 9i secularizareq sau laicizarea celor spirituale. Bisericile trebuie ,d ," un"ur.d, si-gi dea mdna qi si se lupte cu acest flagel: desacralizarea, secularizarea viefii bisericegti. Am urmdrit cu tristefe faptur cd s-a respins menfionarea in constitutia Europei a originii cregtine a acestui continent. Suntem deschigi la conviefuir.u fu ilu,.."ldtti.; dar trebuie sd cunoagtem gi sd recunoagtem de unde am venii gi sh ne recunoagtem

4' Care sunt temerile? Sunt gi ele destule. Vor fi multe inconvenienfe gi lupta va serioasd gi grea. Doar cei care nu cunosc situalia reall viseazd la un Rai pe pdmdnt,

pot sd-gi impartd avutul avdnd deja un certificat de convieluire. Familia este in mare pericol. Asupra familiei in

c' Drepturile persoanei, drepturile omului au trecut peste orice norm6 cregtind. Dacd mai inainte conviefuirea a doud persoane ftrd legaliiat e, ftrd,un aviz legal era consideratd concubinaj, astdzi cei care conviefuiesc impreund

minoritalii: vor sI se impund asupra majoritnlii cu toate frustrarile lor. Au awt pretenlii chiar_s5-gi aibd preolii lor gi sd infieze copii. De la monogamie s-a ajuns la poligamie, la poliandrie. Toate acestea distrug familia gi, prin ea, macind Biser"ica.

b' Trecerea de la lipsa libertdfii la libertate s-a fdcut printr-o pierdere a controlului, printr-o alunecare in libertinai. De la libertate s-a ajuns ta tibe.tinuj. impotriva oricdror precepte biblice, s-a legalizat prostitufia. Homosexualitatea este pusa la rangul de mare drept al unor oameni care sunt de fapt bolnavi, pe care nu trebuie sa-i expulzam, dar nici s6-i incurajdm sau sd-i prezentim drept modele de via1e. Este intotdeauna psihologia

l0

STUDII $I AK|ICOLE

Biserica Ortodoxd Romdnd Si Uniunea Europeand

vremurile modeme se indreaptd foarte multe atentate: concubinaiul, necondamnat de lege, ba chiar legiferat prin partajul de bunuri al celor ce au vieluit impreuna; avortul l6sat la libera alegere a persoanei in cauzd, devenind campioni la <pruncuciderett, peste un milion de avorturi pe an, scdzdnd natalitatea uimitor 9i cu ea neamuli, prostitulia, practicile tmpotriva firii S.a. Dtagostea din familie tinde sd fie inlocuitd de plScerea eroticd egoiste, iar lupta impotriva procrealiei qi teama de slDA, care este o pedeapsa a necurdiiei, au dus la tot felul de mijloace anticoncepfionale. Pentru liberalizarea avorturilor s-au adus argumente medicale sau qtiinlifice 9i mai ales juridice, ajungdnduse la manipularea embiionului uman, la eutanasia etc. Toate acestea au repercusiuni peste drastice in viala spirituald gi pastorald a Bisericii. Drepturile persoanei primeazd drepturile ob gtii, a comunitdlilor. d. Biserica a incercat sd dea un rdspuns 9i in domenli bioeticii; printr-un colectiv de medici specialigti gi teologi, la noile progrese gtiinfifice, dar mai ales la cele care incalci etica creqtind. Biserica n-a fost impotriva transplantului pentru salvarea viefii, dar in momentul in care lucrurile dep[qesc cu totul moralitatea 9i doctrina .t.gtin6, prin manipulare, ea rdmdne in aqteptare. Nu poate accepta <iocul de-a DumnezeuDpe care-l propovdduiesc liberalii medicinii modeme.

5. Mai sunt Si alte probleme Si alte piedici Si alte temeri a. in ce piveqte gloializarea qi mondializarea s-auftcut studii 9i prezent?iri, 9i cred cd nici ei nici noi nu qtim cum va fi qi care va fi rezultatul unui proces de lungd durati. b. fara gi evident Biserica Ortodoxd intdmpind astizi gi un alt proces unic, un fenomen care s-a intdmplat intre cele doud rizboaie'. fenomenul emigraliei. Este un fenomen. Emigrafia este de doud feluri. Emigrafia forlei de muncd a celor care doresc sd-qi c6gtige viala qi si se intoarcd inapoi, pentru ca sd-gi continue lucririle l[sate u.ura; .ru.ai periculoas[ laturd, cea mai pdgubitoare pentru larb este legatd de <exodul

creierelor>, a minlilor luminate, a tinerilor care vin sd se pregiteascd 9i nu se mai intorc inapoi acasd. Uneori qi pentru cd nu au la ce, qi pentru cd strilucirea noului materialism ii incdntS. Degi remarc6, in timp, cd robotizarea ii oboseqte, rdmdn dincolo de hotarele tdrii, din diferite motive, dar poate gi pentru cd nu le-am transmis suficient de clar chemarea noastrd de iubire. Acestea sunt cdteva elemente pe care am dorit sd le amintesc ca o mdrturie. Existd deja un echilibru. Avem multe sperante, dar in acelaqi timp suntem conqtienli ci va fi o lupta mai grea decdt cea pe care am dus-o pdnd acum, in perioada de tranzilie. Noi, ca Bisericd, nu trebuie sd tinem conferinle economice 9i sociale credinciogilor nogtri, ci trebuie sd stdm aldturi de ei, sd le ddm curajul 9i for{a necesari sd
r6zbatem impreund gi si mergem impreund in aceastd noud situafie pe care ne-o oferd Europa. Rugdciunea gi fapta propovdduitoare riman armele noastre debaz6. La 1 decembrie 2005, deZiuanoastrd Nalionali, am fost invitat la Bruxelles, la Ambasada RomAniei, la o reuniune, 9i apoi la o recepfie. Am participatlawrSimpozion Internationalunde am intilnit enonn de mulli prieteni ai Romdniei, nu numai romdni, ci gi mulli prieteni ai ldrii noastre, care ne dau curajul, a$a cum ne incurajali 9i

ll

REVISTA TEOLOGICA
dumneavoastrd. Faptul cd am venit a ici,la Graz,sr preluim gtafeta Adundrii Ecumenice Intemafionale qi sd o ducem la noi acasi, este un semn al recunogtinlei noastre fald de lara dumneavoastra gi fafd de Europa. vd asigurdm cd vd ludm gi va purtam in inimd gi vom avea ocazia sd rdspundem dragostei dumneavoastra fala de Romdnia cum se cuvine cdnd vefi veni la noi.

Ve mulgumesc . lucruri legate

a unui romdn gi a unui teolog Arhiereu, c5ruia nu-i poate fi indiferenia evolufia Jdrii in care Dumnezeu i'a rdnduit viafa gi turma pe care s-o poarte spre mdntuire.

Ai md_scuz dacd n-am putut sd vi spun mai multe lucruri, nefiind de teologie. Repet, a fost o mdrturie a mea, a noastrr, a sufletului meu,

I.p.S. prof. Dr. LAURENTIU STREZA Arhiepiscopul Sibiului gi Mitropotitul Ardeatului

The Romanian orthodox church and the European union. Espectations, Hopes, and Doubts. This presentation, authored by th) Archbisiop of sibiu, sustained at the Ecumenicar Forum of the Christian churches from Graz, Austriq, Feb_ ruary 2006, sets out to reflect the imagine of the Romanion ro"i"j aJier December 1989 which is about to integrate in in. From a rerigious point if ,o,iew, the author presents the Romanian expectations concerning this integiation ind what cauld be the orthodox Church s invorvement as a part oyth" urtt"i zurope, emphasizing both cultural European capital in 2007.
her hopes and doubts. This religious perspective is resourceful since sibiu is to be q