Curs Principalii indicatorii macroeconomici

Cresterea economica
In general: rata de cretere a PIB In particular: creterea produciei reale pe muncitor, creterea venitului pe locuitor Creterea economic determin mbuntirea veniturilor reale i a varietii de bunuri i servicii n toate sectoarele economiei Este influenat pozitiv de fora de munc motivat, calificat i productiv, inovare i investiii de capital Difer de la ar la ar
2

Cresterea economica
PIB = valoarea de piata a bunurilor si serviciilor finale produse in interiorul unei tari intr-o anumita perioada de timp, de regula 1 an Venitul naional brut (VNB) sau Produsul Naional Brut (PNB) = veniturile naionale generate att n interiorul rii ct i n afara sa PIB nominal preturi curente PIB real preturi comparabile
3

Compara ie PIB - P!B

'ill( )*+
ara 2008 VNB / PNB Romania Luxemburg Frana Germania Bulgaria Cehia Slovacia Polonia PIB 2009 VNB / PNB PIB 2010 VNB / PNB PIB 2011 VNB / PNB PIB

385,702 28,234

387,280 36,641

360,415 23,870

353,490 34,480

350,652 26,480

351,707 36,074

345,882 27,198

347,616 36,787

1,826,126 1,794,433 1,782,384 1,750,212 1,807,313 1,773,510 1,827,641 1,793,685 2,410,571 2,379,716 2,345,631 2,297,190 2,404,006 2,360,060 2,448,342 2,401,243 47,248 49,620 45,603 47,155 47,178 48,607 46,495 48,468

3,384,680 3,555,091 3,193,422 3,425,484 3,205,676 3,445,349 3,179,144 3,424,757 58,971 60,277 56,173 57,110 58,079 58,924 -

1,148,122 1,171,730 1,165,400 1,206,811 1,202,360 1,247,642

"ursa# $orld Ban% &atabase

Cresterea economica cont(

PIB efectiv PIB reali,at PIB potential cantitatea de bani si servicii pe care o economie ar putea sa o obtina in ca,ul utili,arii normale a factorilor de productie &ecala- inflationist PIB efectiv . PIB potential &ecala- deflationist PIB efectiv / PIB potential

Cresterea economica cont(

Cresterea economica cont(

Cresterea economica la nivel global#
3(23 42511 6 0(23 42515 est(6 -5(73 42558 est(6

PIB - per capita 4PPP6#

912,555 425116 911,255 42515 est(6 911,355 42558 est(6
2

"oma-ul
&efinitie# &e,ec:ilibru intre cererea si oferta de munca

'asurare# +s = !r( "omeri;<orta de munca = 155 >ipologia soma-ului# a6 In functie de natura si cau,ele soma-ului# Somaj conjunctural Somaj frictional Somaj structural (de neadaptare)
7

"oma-ul cont(
Somaj conjunctural - generat de reducerea volumului activitatii economice a intreprinderilor ca urmare a deteriorarii con-uncturii economice interne si;sau internationale, a variatiilor con-uncturale ale cererii si ofertei de bunuri si servicii, care provoaca o reducere a necesarului de forta de munca
8

"oma-ul cont(
Somajul frictional - se circumscrie perioadei necesare in mod normal pentru a gasi un alt loc de munca )ste probabil cea mai raspandita forma de soma-, care poate apare c:iar si in conditia ocuparii depline a fortei de munca "oma-ul frictional apare deoarece piata muncii este inerent dinamica, datorita imperfectiunii flu=ului de informatii si deoarece trebuie sa treaca un timp pana cand somerii si firmele ce ofera slu-be vacante sa se identifice unii pe altii C:iar daca dimensiunea fortei de munca ar fi constanta, in fiecare perioada sunt noi intrari pe piata muncii, in timp ce alti anga-ati sau someri parasesc forta de munca( C:iar daca la nivel agregat cererea si oferta de forta de munca sunt egale, soma-ul frictional e=ista

15

"oma-ul cont(
Somajul structural 4somaj de neadaptare6 - consecinta unui de,ec:ilibru intre structurile ocuptional-profesionale, teritoriale, demografice ale ofertei fortei de munca si ale cererii ?ceste neconcordante pot apare datorita# structurii sectoriale si teritoriale a economiei, progresului te:nologic, structurii sistemului educational etc( In perioadele de restructurari esentiale ale unei economii, cum sunt cele ale tran,itiei de la economia centrali,ata la economia de piata, soma-ul structural repre,inta principala forma de somaj "oma-ul structural apare atunci cand sc:imbari importante in cererea de munca determina o nepotrivire intre calitatile si competentele profesionale ale muncitorilor, cerute si oferite pe piata muncii &aca salariile ar fi complet fle=ibile si costurile mobilitatii geografice si ocupationale ar fi reduse, atunci acest tip de soma- ar fi rapid eliminat de a-ustarile pietei
11

"oma-ul cont(
b6 In functie de raportul cerere-oferta pe diverse piete si de impactul acestora asupra pietei muncii# Somaj clasic Somaj ciclic Somaj sezonier

12

"oma-ul cont(
Somajul clasic - ca urmare a retinerii intreprin,atorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri si servicii C:iar daca e=ista cerere efectiva, intreprin,atorii nu sunt interesati in largirea capacitatilor de productie si in anga-area de forta suplimentara de productie deoarece firmele fie sunt in pierdere de competitivitate ca urmare a costurilor de productie mai mari - fie ca nu-si asuma noi riscuri@ acest tip este numit si somaj prin eficienta a productiei

13

"oma-ul cont(
Somajul ciclic sau somaj prin insuficienta cererii - apare atunci cand cererea de bunuri si servicii din toate sectoarele economiei 4economia reala, sectorul mena-e sau restul lumii6 este mai mica decat oferta Consecinta este o oferta de forta de munca mai mare decat cererea "oma-ul frictional sau cel structural pot apare c:iar daca, la nivel agregat, cererea totala de munca egalea,a oferta "oma-ul ciclic este asociat cu fluctuatiile in ciclul afacerilor si apare atunci cand o scadere a cererii agregate pe piata bunurilor si serviciilor determina o scadere a cererii agregate de forta de munca, simultan cu infle=ibilitatea salariilor reale ?cest tip de soma- este cunoscut in literatura economica si sub numele de somaj keynesian A reactie adecvata a guvernului la soma-ul ciclic poate fi impunerea de politici economice de crestere a cererii agregate, crescand c:eltuielile guvernamentale, reducand ta=ele si impo,itele si crescand rata de crestere a ofertei de bani
14

"oma-ul cont(
Somajul sezonier este similar celui ciclic, in sensul ca este determinat de fluctuatiile cererii de forta de munca( In acest ca,, fluctuatiile cererii de munca pot fi anticipate si urmea,a un model sistematic dea lungul anului( )=(# cererea de munca in agricultura sau constructii scade in lunile de iarna(
10

+ata naturala a soma-ului

Rata naturala a somajului - corespunde functionarii normale a pietei muncii si este asociata cu ocuparea totala a fortei de munca "oma-ul este considerat e=cesiv, in orice tara, daca depaseste nivelul sau natural Posibile definitii#
+ata la care atat salariile cat si inflatia sunt fie stabile, fie la nivele acceptabile +ata soma-ului pentru care locurile vacante de munca sunt egale cu numarul de someri +ata naturala a soma-ului este nivelul soma-ului la care orice crestere in cererea agregata nu determina reducerea soma-ului@ rata naturala a soma-ului este rata la care toti somerii sunt voluntari, adica e=ista doar soma- ciclic si, eventual, se,onier +ata soma-ului la care nivelul acestuia este nesc:imbat si atat fluctuatiile e=istente la nivelul masei de someri cat si durata soma-ului sunt normale

11

+ata naturala a soma-ului cont(

+ata naturala a soma-ului va fi afectata de factori ca#
miscarea voluntara a anga-atilor miscarile in si in afara fortei de munca durata de timp in care somerii isi gasesc slu-be acceptabile(

?cesti ultimi factori varia,a mult in cadrul grupurilor demografice, astfel incat rata naturala a soma-ului este puternic afectata de compo,itia demografica a fortei de munca ?tunci cand o economie este in ec:ilibru pe termen lung, soma-ul se va situa la rata sa naturala( &in moment ce rata naturala a soma-ului este un concept teoretic, ea nu poate fi direct observata, si, prin urmare, trebuie estimata
12

+ata naturala a soma-ului cont(

!iveluri ale ratei naturale a soma-ului estimari# 1815-1825# rata naturala a soma-ului a crescut, ca urmare a marelui influ= de tineri in randul fortei de munca Pana in anii 75B # 03 - 23 ?nii 75 B # pe masura ce generatia CbabD-boomE sa maturi,at si cresterea fortei de munca a incetinit, rata naturala a soma-ului si-a diminuat ritmul de crestere ?nii 85 B 4in economia "(*(?(6 - 0,13 - 2,23
17

+ata Foma-ului 425156

18

Inflatia
Inflatia - procesul de crestere semnificativa si persistenta a nivelului preturilor In perioadele in care se manifesta fenomenele inflationiste, influenta preturilor care cresc este mai mare decat a celor care scad, astfel incat, pe total, nivelul mediu al preturilor va creste Inflatia - scaderea puterii de cumparare a unei unitati monetare 4respectiv a cantitatii de bunuri si servicii ce poate fi ac:i,itionata prin intermediul unei unitati monetare6 A crestere a nivelului mediu al preturilor de sub 13 anual nu este considerata inflatie *n nivel al inflatiei intre 1 si 3 3 pe an este considerat re,onabil pentru o economie in e=pansiune, iar o astfel de inflatie se numeste inflatie taratoare Ga polul opus se afla situatia in care inflatia este de peste 053 pe luna, ca, in care avem hiperinflatie Pe termen lung inflatia este pre,enta in orice economie &eci, fenomenul nu poate fi controlat in totalitate, ci doar influentat

25

Inflatia cont(
*n nivel Hnalt al inflatiei induce tendinta de a se consuma mai mult Hn pre,ent, respectiv de a se economisi mai putin ?stfel, acumularile mai mici vor greva viitoarea de,voltare a investitiilor, deci a economiei Inflatia este un obstacol important Hn calea implementarii politicilor economice de crestere economica, datorita faptului ca anticiparile agentilor nu mai pot fi efectuate corect, si de aici o risipa de resurse si o neHncredere Hn politicile implementate de puterea publica

21

Inflatia cont(
Masurarea inflatiei: a6 indicele preturilor bunurilor de consum 4IPC6 b6 indicele preturilor de productie 4IPP6 c6 indicele general al preturilor 4IIP6 d6 deflatorul PIB

22

Inflatia cont(
a) Indicele preturilor bunurilor de consum 4IPC6 - masoara evolutia preturilor unui cos de produse semnificativ pentru c:eltuielile efectuate de o gospodarie repre,entativa( Componentele acestui cos si ponderea acestora in c:eltuielile totale sunt determinate de catre Institutul !ational de "tatistica pe ba,a unor studii efectuate prin sonda- asupra gospodariilor din +omania b) Indicele preturilor de productie 4IPP6 - masoara evolutia preturilor in stadiile anterioare consumului final, respectiv preturile materiior prime, al semifabricatelor si ale produselor finite inainte a fi livrate pe piata c) Indicele general al preturilor 4IIP6 masoara evolutia tuturor preturilor din economie, respectiv atat a preturilor bunurilor consumate de catre gospodarii cat si a preturilor bunurilor care intra in procesele de productie( ?cesta repre,inta cel mai general mod de masurare al inflatiei d) eflatorul !I" arata evolutia nivelului mediu al preturilor tuturor bunurilor si serviciilor incluse in PIB

23

Inflatia cont(
Limitari in masurarea inflatiei - exemple: a) pentru toti indicatorii, pe parcursul perioadei analizate ponderile cantitatilor consumate se presupun a fi nemodificate - Pe parcursul unui an apar diverse efecte de substitutie datorate variatiei preturilor, ceea ce conduce la modificarea ponderilor cu care bunurile si serviciile intra in calculul indicilor corespun,atori b) cresterea calitatii bunurilor si serviciilor - &e e=emplu, calitatea televi,oarelor a evoluat permanent, trecand de la cele alb-negru la cele color@ preturile, de asemenea au crescut, insa nu mai este vorba de acelasi produs( In statistica se inregistrea,a doar cresterea pretului la produsul Ctelevi,orE, fara a se tine seama de modificarile calitative( c) in cazul indicelui preturilor bunurilor de consum apare problema reprezentativitatii cosului de bunuri selectionat pentru a face calculele - C:iar daca la inceputul perioadei acesta este repre,entativ, pe parcurs este posibil ca structura consumului sa se modifice, si de aici si repre,entativitatea cosului de consum(
24

Inflatia cont(
#auzele inflatiei a) Inflatia prin salarii si prin costuri $ inflatie cost puch Arice crestere a salariilor conduce la cresterea costurilor de productie, si de aici, la cresterea preturilor Cresterea costurilor de productie datorata cresterii preturilor materiilor prime, a materialelor sau energiei va determina cresterea preturilor bunurilor si serviciilor finale

20

Inflatia cont(
inflatia importata - intr-o economie puternic dependenta de mediul e=tern 4cum de altfel sunt ma-oritatea tarilor lumii6 datorita cresterii preturilor mondiale 4de e=emplu la combustibili, materii prime etc(6 - cresterea preturior pe piata mondiala va conduce la cresterea costurilor de productie generate de bunurile si serviciile importate, si de aici cresterea preturilor interne b) Inflatia prin cerere - Inflaia demand-pull Cresterea cererii de bunuri si servicii mai rapida decat cresterea ofertei va determina cresterea preturilor
21

Inflatia cont(
c) politica monetara prin cresterea masei monetare 4a ofertei de moneda6 &aca oferta de bunuri si servicii nu se adaptea,a suficient de repede la variatia ofertei de bani, atunci restabilirea ec:ilibrului se va face prin intermediul preturilor, respectiv va creste nivelul acestora

22

>ema

Cititi %aportul anual al "&%, pentru anul 2511, pg( 11-22

27