Notiuni de protectia muncii si tehnica securitatii muncii.

Munca este protejata prin legi si acte normative -Legea 319 din 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006 -Legea 90 din 1996 - Legea protectiei muncii republicata in Monitorul Oficial al Romaniei 47 din 29 ianuarie 2001 care au ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si imbolnavirilor profesionale. Legislatia pentru protectia muncii prevede sarcinile si masurile care trebuie luate, stabileste cui revine raspunderea si cine are sarcina controlului privind modul de indepliniree a sarcinilor pe linie de protectia muncii. Potrivit prevederilor legislatiei unitatile comerciale sunt obligate in principal la aplicarea urmatoarelor masuri: - sa asigure aplicarea normelor de protectia muncii, de igiena si antiepidemice la proiectarea si introducerea noilor procese tehnologice, la constructia si exploatarea obiectivelor in care se desfasoara activitatea, la amplasarea utilajelor si instalatiilor, precum si la utilizarea mijloacelor si cailor de transport; - sa asigure angajatilor echipament de protectie si de lucru; - sa realizeze si sa verifice insusirea si respectarea instructajului general si pe locul de munca, de catre angajati; - sa previna atat la locul de munca cat si in vecinatate a poluarii mediului; - sa asigure mijloace necesare si sa aplice in unitati, masurile de dezinfectie si deratizare periodice, ori de cate ori conditiile de igiena sau situatia epidemica impune. Instruirea personalului Intregul personal al bucatariei trebuie instruit pentru a cunoaste normele de protectia muncii, referitoare la activitatea pe care o desfasoara. Instruirea personalului se va efectua astfel: a) Instructajul introductiv, de ordin general se efectueaza la angajarea salariatilor. Dupa ce instruirea a fost efectuata se verifica modul in care s-au insusit normele de catre angajati b) Instructajul la locul de munca se efectueaza de catre bucatarul sef si cuprinde : - organizarea locului de munca, pastrarea ordinii, curateniei si disciplinei in timpul efectiv de lucru; - indicarea partilor periculoase ale masinilor, utilajelor, instalatiilor sau locurilor de munca la care va lucra noul angajat si precizarea modului correct de munca; - enumerarea principalelor cauze care pot conduce la accidente de munca si masurile ce trebuie luate pentru prevenirea lor; - explicatii privind descongestionarea cailor de acces si interzicerea depozitarii materialelor sau a produselor pe aceste cai; - indicatii privind folosirea in conditii corecte a utilajelor si instalatiilor din bucatarie si anexe si interzicerea folosirii celor defecte; - indicarea materialelor si metodelor pentru combaterea incendiilor; - masuri de prim ajutor in cazul accidentelor. c) Instructajul periodic. Se efectueaza pentru reamintirea la anumite perioade a normelor de protectia muncii. Se asigura de catre bucatarul sef sau asistentul sau o data pe luna si in plus in urmatoarele cazuri : - aparitia unui accident de munca; - atunci cand salariatul a lipsit din productie mai mult de 30 zile; - cand apar modificari ale normelor de protectia muncii. Instructajul de la locul de munca se consemneaza in fisa individuala de instructaj. Tehnica securitatii muncii. Pentru bucatarie si anexe tehnica securitatii muncii cuprinde toate masurile ce trebuie luate la instalare, dare in folosinta, in timpul si dupa terminarea lucrului, pentru fiecare utilaj tehnologic sau instalatie in parte. La toate acestea, sunt prevazute in mod amanuntit modul de lucru, conditiile tehnice ce trebuie indeplinite pentru functionarea normala a acestora si evitarea defectelor sau a accidentelor de munca.

Accidente de munca. In categoria accidentelor de munca se include vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care se produc in timpul procesului de munca si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin o zi, invaliditatea partiala sau totala si in cea mai gravasituatie, decesul.

Bolile profesionale. Bolile profesionale sunt afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi, fizici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. Dintre mbolnvirile profesionale cele mai ntlnite sunt intoxitaiile i alergiile. II. Accidentele profesionale Accidntul de munc este vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaiaacut profesional, n timpul procesului de munc, pe durata ndeplinirii ndatoririlor deserviciu i care provoac incapacitate de munc (adic acordarea unui concediu de cel puin3 zile calendaristice), invalidate ori deces.Acidentele profesionale pot fi clasificate dup urmtoarel criterii:a. dup numrrul persoanelor afectateaccident individual- acident colectiv b. dup urmrile asupra victimei - accidente care produc incapacitate temporar de munc (max. 30 de zile)- accidente care produc invaliditateaccidente mortale c. dup natura cauzelor directeaccidente mecanice, electrice, chimice, termice, prin iradiere, combinate d. dupa natura leziunilor - contuzii- tieturi - entorse- electrocutri- plgi- striviri- fracturi- insolaii- nepturi- arsuri- intoxicaii- leziuni multiple e. dup locul leziunii - la cap, la trunchi, la membrele superioare sau inferioare f. dup momentul n care se resimt efectelecu efect imediat- cu efect ulterior Principalele categorii de accidente de munc din sectorul hoteluri, restaurante i catering sunt: a. Alunecri, mpiedicri i cderi Cauze: -suiprafee alunecoase cauzate de prezena: apei, deeurilor alimentare, uleiului-purtarea unei nclminte necorespunztoare, ceea ce amplific pericolul-mersul prea rapid sau alergarea, distragerea ateniei i neutilizarea balustradelor,care favorizeaz, de asemenea, creterea riscului Prevenire: -curarea permanent a locului de munc-purtarea unei nclminte corespunztoare-asigurarea unui iluminat adecvat al spaiilor -existena unor covorae antiderapante-folosirea indicatoarelor de securitate-evitarea alergrii-existena i utilizarea balustradelor b. TieturiCauze: -utilizarea necorespunztoare a aparatelor i a ustensilelor titoare-pstrarea necorespunztoare a cuitelor neatenia lucrtorilor la manipularea i la curarea acestora-inexistena proteciilor la utilizarea n siguran a echipamentelor Prevenire: -splarea separat a cuitelor -folosirea cuitului adecvat fiecrei operaii-pstrarea corespunztoare a cuitelor:ntr-un suport de cuite- pe o platform adecvat pentru cuite- pe o band magnetic montat pe pereteutilizarea unui platou de tiat antiderapant- instruirea lucrtorilor pentru utilizarea coresct a echipamentelor verificarea existenei protectorilor la toate cuitele i a utilizrii acestora de ctre lucrtori- asigurarea c butoanele de oprire sunt uor manevrabile c.frigeri opariri Cauze: -manipularea necorespunztoare a obiectelor de inventar atunci cnd se transfer, se11 transport, se servesc lichide fierbini-nerespectarea regulilor de utilizare n siguran a friteuzelor Prevenire: -folosirea unei tvi sau a unui crucior pentru:- servirea lichidelor - transportul farfuriilor sau a ustensilelor fierbini- avertizarea personalului de serviciu i a clienilor n cazul n care platourile sunt fierbini- solicitarea amplasrii unei ferestre la ua buctriilor pentru a crete vizibilitatea- instruirea buctorilor privind bunele tehnici de manipulare a obiectelor fierbini, deexemplu luarea capacelor de pe vase la distan fa de corp-

poziionarea mnerelor cratielor sau ale oalelor departe marginea mainilor de gsit- evitarea contactului cu vasele fierbini- utilizarea mnuilor de protecie sau a erveelelor de buctrie uscate, pentru trecerea preparatelor fierbini dintr- un vas n altul, lucru ce se face cu atenie, fr grab i de ctre persoane cu experien- utrilizarea n siguran a friteuzelor - folosirea dispozitivelor automate de coborre a alimentelor rcirea uleiului i a grsimii inainte de a le arunca- asigurarea c recipientele care au fost folosite sunt suficient de mari i pot rezista latemperaturi mari- purtarea echipamentului individual de protecie corespunztor d. Intoxicaii cu gaz i exploziiCauze: -nerespectarea reguililor privind:o recaordul la reea sau la butelii a mainilor de gtito aprinderea arztoruluio supravegherea focului nchiderea gazului o efectuarea reparaiilor i a odificrilor la instalaiile de gaz Prevenire: -asigurarea legrii la reea sau a buteliilor la arztor, numai prin legturi fixe sauracorduri, prin tuburi de legtur cu lungime de maximum 1 m-respectarea regulilor de aprindere a arztorului: deschiderea robinetului trebuie fcut treptat se aprinde mai nti flacra arztorului, apoi se deschide gazul dac aprinderea nu a avut loc, se aerisete spaiul, se aprinde apoi arztorul-nu trebuie lsat focul nesupravegheat-nchiderea gazului de la robinetul de lucru i de la cel de siguran, la inchiderea programuluiefectuarea opretaiilor sau a eventualelor modificri ale instalaiilor de gaz se facenumai de ctre personalul autorizat 5. ntinderi musculareCauze: Multe acitiviti presupun manipularea manual i expunerea n mod repetat lasarcini care suprasolicit muchii, articulaiile, tendoanele, ligamentele i nervii, generndafeciuni ale spatelui, umerilor i membrelor superioare sau inferioare:-ridicarea i transportul greutilor (vase i castroane pline, un numr mare de farfuriio dat);aplecarea peste friteuze pentru a le cura-aspiratul Prevenire: -implementarea unor proceduri privind manipularea obiectelor mari-utilizarea echipamentelor mecanice ajuttoare (crucioare) pentru transportul iridicarea obiectelor grele-n momentul ridicrii sau transportului unei greuti, acesta trebuie inut ct maiaproape posibil de trunchi-achiziionarea de la furnizori a unor produse porionate n cantiti mai mici-depozitarea produselor n siguran, pe rafturi 6. ZgomotCauze: Expunerea repetat i prelungit la zgomote specifice sectorului de alimentai iturism poate afecta auzul personalului Sursele de zgomot pot fi: -mainile de splat vase, utilajele, ventilatoarele, mainile de mcinat cafea-activitile de menaj-splatul-muzica din baruri-conversaiile colegilor sau ale clienilor Prevenire: -reducerea la minimum a zgomotulelor n timpul desfurrii activitii (lovireaveselei, tacmurilor, discuiile pe ton ridicat)-solicitatea achiziionrii unor echipamente de lucru silenioase-purtarea unor dispozitive corespunztoare de protecie a auzului 7. Substane periculoaseCauze: -activitatea desfurat n unitile de turism i alimentaie presupune contactul personalului cu o serie de substane chimice ca:- detergeni de splat vase- soluii de cltit- soluiile de curat cuptoarele- dezinfectaniisoluiile pentru curat toaletele- nlbitorii- soluiile dezinfectante i de curat depunerile de calcar nerespectarea regulilor privind manipularea acestora poate duce la:- contactul acestor substane cu ochii sau pielea- aspirarea sau nghiirea- contactul cu alimentele: sucul de la frute i legume, proteine din pete, crustacee,carne i fin- pot provoca:- arsuri la nivelul pielii i al ochilor - dermatite (piele uscat, dureroas, solzoas( sau alte iritaii ale pielii, astm i alteafeciuni respiratorii- la aceste substane se adaug noxele din mediu de lucru, substane iritante sau nocive ca:emisia gazelor rezultate n urma gatitului i fumatul pasiv Prevenire:

- pstrarea agenilor de curare doar n recipiente a cror form sau model indic clar faptul c respectivul coninut nu poate fi confundat cu a celor marcate corespunztor - purtarea unui echipament individual de protecie n timpul utilizrii agenilor de curare periculoase- asigurarea c ntreg personalul cunoate pericolele pe care le prezint aceti ageni decurare periculoi pentru oameni i mediu, instruciunile de folosireprotejarea mpotriva fumatului pasiv- respectarea legislaiei privind fumatul n spaiile n care se fumeazutilizarea unor sisteme de ventilaie performante 8. IncendiuCauze:apare n special n buctrii, urmare a prezenei: gazului, flacrii deschise, uleiurilor fierbini, substanelor inflamabile Prevenire: -pstrarea n bune condiii i verificarea n mod regulat a echipamentului eletric-montarea de termostate la friteuze, prentru a preveni supranclzirea-curarea robinetelor de grsime, a hotelor i a filtrelor -montarea de dispozitive de detectare automat a focului i a stropitoarelor -marcarea i deblocarea uilor de incendiuinstruirea pesonalului prvind protecia/comportanmentul n caz de incendiu 9. Riscuri psihosociale (solicitri psihice ale muncii) Cauze: Principalele riscuri psihosociale generatoare de factori de risc sunt:-orele de lucru peste program, deseori n timpul nopii i n weekend, care determintensionarea lucrtorilor -contactul cu clienii dificili, hruire sau violen care conduc la stres-primirea de sarcini contradictorii-lipsa ontrolului propriu asupra sarinilor -lipsa sprijinului din partea colegilor sau a efului Prevenire: -reducerea orelor de lucru prelungite i neregulate-introducerea unui program de mun flexibil cu scopul mbuntirii echilibruluidintre viaa profesional i cea personal-reducerea volumului mare de lucru prin repartiia locurilor de munc-implicarea lucrtorilor n procesul de luare a deciziilor -mbuntairea siguranei lucrtorilor care vin n contact cu clienii i instruireaacestora cu privire la modalitatea de abordare a clienilor dificili i agresivi 10. ElectrocutareCauze: Principalele riscuri de electrocutare din unitilor de turism i alimentaie sunt:-atingerea conductorilor neizolai sau insuficient izolai aflai sub tensiune-folosirea curentului electric la tensiuni care depesc pe cele prevzute n normelede tehnica securitii-contactul direct cu anumite pri metalice ale instalaiilor care au intrat sub tensiunen mod ntmpltor -ptrunderea curentului de nalt tensiune n instalaiile de joas tensiune-apropierea de instalaii aflate sub tensiune nalt-alimentarea aparatelor electrice portative de la reeaua de curent n ncperi umedesau cu gaze Prevenire: -interzicerea folosirii aparaturii, a conductorilor sau a acablurilor neizolate sausuprasolicitate, a prizelor i a ntreruptoarelor defecte-izolarea perfect a conductorilor i poziionarea acestora astfel nct s fie exclus posibilitatea unei electrocutri-legarea la pmnt sau legarea la nul a aparatelor -verificarea instalaiei de legare la pmnt, de ctre persoane de specialitate-interzicerea folosirii srmelor groselor, a cuielor n locul siguranelor calibrate-verificarea periodic a intregii instalaii electrice, a aparatelor respective de ctre personalul specializ atamplasarea aparaturii electrice aflate sub tensiune la distan de sobele ncinse-afiarea plcilor avertizoare cate atenioneaz apropierea de instalaiile aflate subtensiune

Riscuri Ordine i curenie la locul de munc Cderi la acelai nivel datorit mpiedicrilor i alunecrilor. Lovituri cu obiecte i proeminene care ocup zonele de trecere. Cderi de obiecte depozitate i n proces de manipulare. Incendii. Msuri Preventive Ordine i curenie la locul de munc Zonele de trecere, ieirile i cile de evacuare vor fi meninute libere i far mrfuri. Materialele depozitate nu vor ngreuna accesul i vizibilitatea echipamentelor de urgen (extinctoare,

truse de prim ajutor). Menine nchise uile dulapurilor, sertarelor i a celorlalte elemente cu care te-ai putea lovi. Stivuirea materialelor va trebui s fie stabil i sigur: dac foloseti rafturi, ai grij s nu depeasc raftul. Obiectele cele mai grele trebuie aezate n partea inferioar a rafturilor. Dac stivuieti pe sol, obiectele cele mai grele i voluminoase trebuie puse n partea inferioar i trebuie respectate anumite limite de nalime care s garantizeze stabilitatea ansamblului. Nu te cra niciodat pe rafturi; folosete scrile portative. n zonele de nmagazinare, se vor menine goale spaiile de trecere dintre rafturi. Utilizeaz recipiente destinate strngerii gunoiului, cartoanelor, resturilor, etc. Evit acumularea de reziduuri n sol, pe utilaje sau pe masa de lucru. Folosete depozitele destinate n acest scop. Cur vrsrile de lichide la nivelul solului sau acoper-le imediat cu un compus absorbant. n office, buctrie sau n interiorul camerelor frigorifice, verific periodic canalele de scurgere s nu fie blocate. RISCURI Manipularea manual a ncrcturilor Leziuni la spate datorate supraefortului. Loviri cu obiecte n timpul operaiilor de repunere a camerelor, rafturilor Tieri la mini n operaiile de manipulare a sticlelor. Cderi de obiecte n timpul manipulrii. MASURI PREVENTIVE Folosete ori de cte ori este posibil, mijloace auxiliare pentru a transporta obiecte, precum tvi, crucioare, etc., mai ales dac ncrcturile sunt grele, voluminoase, sau dac frecvena cu care acestea sunt manipulate este mare. Dac greutatea este excesiv sau volumul su face dificil manevrarea uoar, cere ajutorul colegilor ti. n operaiile de mnuire a pungilor cu reziduuri, a sticlelor i cristalului i a oricrui alt obiect, verific starea suprafeei sale, n special existena marginilor tioase, cuielor, achiilor, umezelii, temperaturii, etc., folosete mnui de protecie. nainte de a ncepe deplasarea, verific dac dispui de spaiu suficient pentru manevrarea ncrcturii i verific de asemenea dac zona de trecere este liber de obstacole. Utilizeaz scrioare pentru a ajunge la obiectele mici situate la o nlime care depete nivelul umerilor, evitnd astfel manipularea ncrcturii cu braele ridicate. Nu improviza scri cu cutii, taburei sau scaune. Manipularea manual a ncrcturilor n operaiile de manipulare manual a ncrcturii i pentru evitarea supraeforturilor, trebuie adoptate poziiile i micrile adecvate precum: Apropierea ct mai mult posibil de ncrctur. Asigurarea unui bun sprijin al picioarelor, meninndu-le puin separate. n cazul n care obiectul este situat pe o baz ridicat, apropie-l de trunchi obinnd o baz de prindere solid i stabil. Aplecare cu flexionarea genunchilor, meninnd spatele drept. Ridicarea ncrcturii utiliznd muchii picioarelor i nu spatele. Prinderea ferm a ncrcturii cu ambele mini. Menine ncrctura aproape de corp pe toat durata traiectului, fcnd pai mici. Manipularea manual a ncrcturilor La ridicrile cu rsucire, ai grij s miti picioarele i nu mijlocul. Evit micrile brute ale spatelui, n special rsucirile, chiar i atunci cnd mnuieti greuti mici. Riscuri Msuri de siguran n faa riscurilor electrice Contacte electrice directe cu pri ale instalaiei aflate de obicei sub tensiune. Contacte electrice indirecte, cu pri sau elemente metalice puse accidental sub tensiune. Arsuri datorate arcului electric. Msuri Preventive

Msuri de siguran n faa riscurilor electrice Nu manipula instalaiile electrice (tablouri electrice, interiorul utilajelor) dac nu eti pregtit i autorizat pentru aceasta. nainte de a utiliza aparatele electrice, verific dac prezint daune la nivelul carcaselor, cablurilor, ntreruptoarelor. Nu folosi aparate electrice cu minile umede. Menine picioarele uscate i folosete nclminte adaptat condiiilor de munc. Nu folosi cabluri, prize sau prelungitoare n apropierea chiuvetelor i a zonelor umede. Nu efectua conexiuni cu cablul neprotejat i nici nu modifica sau improviza techerele de conectare ale aparatelor electrice. Nu suprancrca prizele folosind prelungitoare peste msur. Nu depozita cabluri n zonele de trecere. n caz de avarie sau funcionare defectuoas, deconecteaz unealta sau aparatul, semnalizeaz avaria i ntiineaz superiorul tu ierarhic. n caz de incendiu, nu folosi ap pentru stingerea focului acolo unde pot exista elemente alflate sub tensiune electric. n faa unei persoane electrocutate, procedeaz n urmtorul fel: n toate cazurile, taie curentul. D avizul echipelor sanitare de urgen iar dac te simi pregtit, ofer imediat primul ajutor Mnuirea produselor de curire Riscuri Ingestie accidental. Arsuri i iritaii cutanate. Stropiri n ochi. Inhalare de gaze toxice sau nocive. Msuri Preventive Nu vrsa lichidele dect n recipiente adecvate i pstrnd etichetele originale. Nu depozita niciodat produsele de curare (detergeni, leii), nici mcar n cantiti mici, n recipient de menaj (farfurii, pahare, cupe) sau de buctrie. Folosete recipient semnalizate care nu pot intraniciodat i din greeal n contact cu alimente sau buturi. Nu amesteca produse de curare deoarecese pot produce reacii chimice cu eliberare de gaze toxice. Respect indicaiile de pe etichet, utiliznd elementele de protecie indicate pe acestea(mnui, ochelari) precum i recomandrile care permit o mnuire sigur. Nu folosi niciodat mirosul pentru identificareaproduselor coninute n ambalaje fr etichet.

Primele ingrijiri in caz de accident. In cazul unor accidentari ce apar in activitatea zilnica de productie, lucratorul care acorda primul ajutor trebuie sa aiba sange rece si sa cunoasca modul in care trebuie sa actioneze. Modul in care trebuie actionat in diferite situatii: 1. Sangerari sau hemoragii: - se aplica pansament compresiv sau se fixeaza (se leaga) un garou (banda elastica) deasupra ranii; - nu se atinge si nu se spala rana; daca este necesar se cheama medicul. 2. Arsuri: - in caz de arsura usoara, caracterizata prin roseata, se va aplica un tampon de in inmuiat in unguent contra arsurilor; - in cazul formarii veziculelor (basicilor) se va unge tot cu unguent contra arsurilor si se nva aplica un pansament lejer fara sa se deschida veziculele; - in caz de arsuri grave (carbonizarea pielii), se aplica pe rana un pansament antiseptic, vata si un pansament lejer. 3. Entorse si luxatii. - in aceste cazuri se vor aplica comprese cu Boramid sau apa rece. Se interzice reasezarea luxatiei. 4. Accidente produse de curent. - se indeparteaza mai intai sursa de curent (se scot sigurantele, se scurtcircuiteaza linia etc.)

- se indeparteaza ranitul de la locul accidentului; - se culca accidentatul cu spatele pe pamant si se asaza perne sau haine rulate sub umerii sai in scopul de a indeparta prin contactul cu pamantul electricitatea ramasa in corp. - se cheama medicul imediat; - se desfac toate hainele care strang (sunt stramte) Trusa medicala din bucatarie O trusa medicala din bucatarie trebuie sa aiba in dotare urmatoarele: - vata hemostatica; - leucoplast; - garou; - bandaj; - unguent contra arsurilor; - substante dezinfectante, neutralizanti gastrici. Pe capacul trusei se va gasi numarul de telefon al medicului si al Salvarii. Dupa acordarea primului ajutor in cazul accidentelor de munca, in functie de gravitatea lor, accidentatul se va prezenta la medic.