82.

Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie abunurilor, activelor si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatial economic al tarii . Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura c apitalului social, modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociati lor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesinui, falimente, partaje), in c azul tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori administ rative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste 83. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui active sau unei intrep rinderi Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilan tul contabil, auditul financiar motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoar ce in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la in fiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat. 84. Explicati diferentele dintre prt si valoare Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, i ntre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pret ul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluator ul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul. Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel c a valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau f actori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea uno r metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patri moniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul s au. 85. Clasificati diferitele tipuri de evaluari Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii evaluari contabile evaluari administrative evaluari bazate pe expertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri Din punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare evaluari contractuale evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari d e fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari ma nageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale 86. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii. Diagnosticul are drept scop intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitat e al intreprinderii; cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte i ntreprinderea; determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor; facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau mo delul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cauta i n acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul

in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare , alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea fact orilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determina te prezentate in raportul final. 87. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii M etoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus De exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, ia r in evaluarile effectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru pr ivatizare nu trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metode le de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii. 88. Definiti valoarea de piata Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si av izati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, int r-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat. 89. Definiti valoarea justa Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de bu na voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzacti i cu pretul determinat obiectiv. 90.Definiti valoarea actuala a unui bun Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii intre prinderii. 91. Valoarea de origine Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziti e reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bu nului sau activului instare de utilizare sau de folosire. 92. VALOAREA DE UTILIZARE Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibi l a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supu s reevaluarii. 93. Valoarea substantiala Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bu nurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt fo losite din diverse cause (ex. inchiriate). 94. 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie reevaluarea modificari in marimea si structura capitalului social modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) 95. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii? din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale di n bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci val ori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de pia ta a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influ entat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolat e in perioada post privatizare Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca prof it ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ra gandita; Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de util itate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penaliz at pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun f ara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluar ii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 96.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic

Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifes tare a situatiei juridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul ex terior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia. Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din part ea intreprinderii, prevazute in lista anexa contractului, precum si pe cele rezu ltate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte dia gnostice ale functiilor intreprinderii. 97.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului comercial Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta piata. Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informa tiile primite din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din interferenta c u celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. 98. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare Diagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in a cest ansamblu al mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale s au de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei potential. Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza date le si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa l a contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interf erenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si concluziile din raportul altuyin profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata. 99. Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, manage ment si resurse umane Mij;loacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a c ontractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din inte rferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este ca zul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician , expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata. 100. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar cont abil Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activita tii, echilibrul financair, rentabiliatea si riscurile financiare. Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, [ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale func tiilor intreprinderii. 101. rezolvare Datorii sub un an = Cap permanent Active imobiliz. FR = AC totale Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an NFR = AC TREZORERIE DAT SUB UN AN NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans) Trezoreria = FR NFR = + sau Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstan te, fie intrepr este decalata in faliment. Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s. Bilantul contabil Active imobilizate 165.000 Imobilizari necorporale 15.000 -chelt infiintare - licente Imobilizari corporale 5.000 10.000 150.000

- cladiri - echipamente Active circulante - stocuri - creante - banci Obligatii curente - furnizori - imprum. bcare Activ net curent Obligatii pe t.l. Venituri in avans Provizioane Activ net Cap soc. Rezerve Cap proprii Bilantul functional

50.000 100.000 510.000 200.000 300.000 10.000 325.000 250.000 75.000 185.000 75.000 80.000 65.000 130.000 125.000 5.000 130.000

Activ Pasiv Functia de investitii Imobilizari brute 165.000 130.0000 fd proprii d e orig externa Functia de exploatare NFR 95.000 65.000 fd prop r. orig. interna Functia de trezorerie 10.000 75.000 datorii financ (impr fin) 270.000 0.000 Bilantul financiar ACTIV PASIV I Activ imobilizat 165.000 IV Capitaluri permanente 270.0000 II Stocuri, creante 500.000 V Datorii nefinanciare 330.000 III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lu ng 75.000 Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000 FR = IV-I = 270.000-165.000 =205 T = III-VI = 10 75.000=-65.000 NFR = II V = 500.000-330.000=170.000 102 Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta acti vul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru car e se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnos ticului contabil si financiar. 103 Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bil ant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de expl oatare si de trezorerie in active si functia de finantare in pasiv. 104. Pasii in determinarea ANC sunt: 1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si ele mente in afara exploatarii (necesare intreprinderii) 2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii; 3. Calculul mathematic al activului net corectat. 27

105. Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: activul net corectat si capacitatea beneficiara 106.Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara explo atarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de p articipare la realizarea profiturilor. 107. Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determ inarii ANC sunt > deprecierea monetara, modalitatile de amortizare, evolutia pre turilor, modalitaile de contabilizare a op si proceselor , utilitate, alti facto ri depistati cu ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni importante in tre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele de circulatie . 108. Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. aditiva 109. Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corec tat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate. 110. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabi l cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. 111. ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a intreprinderii. 112 Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunuri lor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bun urilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folos ite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispun e si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activ ului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 113. Met aditiva Capitaluri Proprii 110.000 Cap social 100.000 Rezerve 10.000 Profit 55.000 Ch infiintare 15.000 ANC 150.000 Met substractiva Cladiri 200.000 Echipamente 250.000 Stocuri 300.000 Casa 10.000 Banca 150.000 Total active 910.000 Furnizori Creditori Imprum Ven anticip Oblig 400.000 80.000 200.000 80.000 760.000

ANC 150.000 114. Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii d e varsaminte de incasat sau de platit ulterior. 115. Tehnicile de actualizare - suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perze nt valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1

I _ __1___ An= (1+t)n - actualizarea unei serii de fluxuri constante t 1

- actualizarea pe baza indicatorului PER 116. Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de actua lizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara - rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (ra ta dobanzii de baza fara risc) 117 Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie 118. Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat a l capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividen de distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)*p S CPR

DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor p = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei 119 idem 119 120. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din c auza faptului ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei as tfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale i ntreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau m etoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cre sterii dobanzii, metoda primei de risc). Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta eva luarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actui vului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si r iscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicit a-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, dura ta si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapt a sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prt si riscul fluxului de numerar. 121. Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare in tre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza d iagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si imp

licit o rata de actualizare mai mare. 122. Explicati Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers propor tionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 123. Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prt Riscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gam a de produse, coeficentul de marketing si al titlurilor de participatie ale enti tatii 124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul s i marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea ren tabilitatii din ramura din care face parte B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat 125. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre a ctivul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activl net corijat se calculeaza prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORIi Metodele de determinare sunt: Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substantiale Alte metode patrimoniale, sunt: Metoda capitalului permanent necesar exploatarii 126. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune c onsiderate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semn ificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 127. Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt: - studiul rezultatelor trecute - examenul previziunilor - mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii ca pacitatii beneficiare 128. 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capa citatii beneficiare: amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficient a de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profe sionale emise de expertii tehnici; salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile effectua te de experti in munca si protectia sociala; stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreag a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; profituri si pierderi exceptionale se retin numai acele profituri care p rovin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod systematic in viitor 129. amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficient a de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profe sionale emise de expertii tehnici; se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefund amentate 130.

- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adauga te sau eliminate, referinta constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala; 131. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezul tate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor indiv iduale. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementarit atile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare 132. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individual e De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata. 133. Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;I a profituri lor anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale previzionat e; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare. 134. Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinde ri sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intrepr inderii; - perioada de referinta; 135. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, r espective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice ati tudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intre prinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii. Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, aso cierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru moderni zarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu terme nul de recuperare al investitiei. 136. Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta m odul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima d e risc se stabileste pe baza estimarilor de piata la care se adauga primele de r isc specifice intreprinderii evaluate. 137. Invers proportionala. 138. Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666 139. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructi ficare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a) rata neutra de plasament; b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__ an= (1+t)n t c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnific a durata de recuparare a investitiei V= CBxPER PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat 140.Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul tot alitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende prev izionate a fi oferite actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face eva

l;uarea, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga eprioada. Val oarea intreprinderii este privita prin prisma actionarilor, respective a venitur ilor pe care le primesc. Formula 141. Valoarea de rentabilitate limitata este estimate prin actualizarea fluxuril or de profituri nete previzionate a fi obtinute de intreprindere de-a lungul une i perioade determinate de timp, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga perioada. De exemplu, in cazul unei afaceri, intreprinderi ce presupun e exploatara unui contract cu durata de viata limitata (contract de concesiune, de inchiriere, asociere in participatiune), perioada de previziune va coincide c u durata contractului. Formula 142. 143. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune c onsiderate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semn ificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat, dividende si cash-flows. 144. Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiil or de distributie conform legii societatilor. Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cjeltui elilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobanzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobanda pe datoria la terti - economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii doba nzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numeraqr - cheltuieli de capital +/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datorii lor Flux de trezorerie 145. Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n , cand se apreciaza ca proprietareul ar tr ebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se stab ileste cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii 146. Aplicare metodei se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsin teza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compat ibila cu orizontul de prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o i ntelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi, structura cheltuielilor, riscu ri, etc. 3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din u ltimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide vii torul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prog

nozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar 4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucere a fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si ra ta neutra Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de sta t. 147. Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deduce rea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar 148. Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuie li de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fon dul commercial, etc. 149. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu s uma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea pro fitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate. 150. In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e intreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net corijat. In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitulu i. 151. Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderi i (profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piat a financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC. Sp = CB ANCxi, i= rata neutra de capitalizare Influenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii. 152. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea pr ofitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate. Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala. 153.Este acelasi lucru. 154. Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada tre cuta sau viitoare. Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehni cile aplicate: tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rent abilitate; tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe e lemente intangibile 155. Metoda practicienilor Valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei val. p atrimoniale ANC si a unei prin rentabilitate (CB/i) V= ANC + CB/i 2 Sau, V = K1*ANC + K2* CB/i K1+K2

156. Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul ree valuat in ipoteza continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de i ontreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, des i sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. 157. Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale brute reduse insa din punct de vedere financiar: capitaluri le proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe ter men scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile. 158. Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului. 159. ANC 29.000 Imob c+ 20.000 stocuri+ 50.000 creante+ 5.000 disponibilit + 25.000 oblig nefinanciare 5.000 impr bancare 75.000 V = ANC + CB ANCxi t V1 = 74.000 + 1000-74.000*15% = 74000+ 1000-11100= 74000- 9017= 1 (1+0,12) 64983 1,12

V5 = 74000-10100/1,7623=74000-5731= 68269 160. Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evaluea za astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se de termina valoarea unui titlu respective a pachetului; 161. Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare len ta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai rece nta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, core ctate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de ex pertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai p utin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. 162.Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al mone dei nationale din ziua respectiva. 163. Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. 164. Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chel t de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica. 165. Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nati onale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. 166.Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii :

a) poate fi redresata; b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozi tiv; c) urmeaza a fi lichidata. 167.Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei , opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichida re al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate corecti ile poyitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale si circul ante din bilantul intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii s e pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoar ea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespun zatoare riscurilor aferente vanzarii fortate a activelor ntreprinderii. Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezinta suma ce poate fi obtinuta n mod rezonabil de vnzarea unei proprietati ntr+un interval de timp p rea mic pentru a ndeplini conditiile din definitia valorii de piata. Daca nsa lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preturi corespunza toare unor tranzactii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceast a situatie este ntalnita in cazul lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de soc ietate, se reduce nr. asociati, etc. In conditiile in care lichidarea nu reprezinta cea mai buna utilizare a activelo r intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare baz ate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitat ea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitatii firm ei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizarii lor. Ca urmare va fi n ecesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor conditii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea fi rmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprind erea in curs de redresare. 168. Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitat ea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila - aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost iject al redresar ate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success ii sperate si c) actualizarea valorii la termen 169.Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folo si una dintre urmatoarele metode: metoda patrimoniala sau metoda activului net, metoda bursiera, metoda bazata pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte si metoda bazata pe fluxul financiar sau cash-flow. Valoarea globala a societatii stabilita printr-una dintre metodele mentionate r eprezinta valoarea aportului de fuziune al fiecarei societati intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabileste raportul de schimb. Valorea activului net este egala cu valoarea aportului net numai n cazul n care sa folosit metoda patrimoniala de evaluare globala a societatii. In cazul n care c ele doua valori nu sunt egale, la societatea absorbita sau intrata n contopire, d iferentele sunt recunoscute ca elemente de cstiguri sau pierderi din fuziune, ast fel: daca valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil, diferen ta este recunoscuta ca profit. In situatia inversa diferenta este recunoscuta ca pierdere. Determinarea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale pentru a acoperi capitalul societatilor comerciale absorbite.

In cadrul acestei etape se efctueaza: a) determinarea valorii contabile a actiunilor sau partilor sociale ale soc ietatilor comerciale care fuzioneaza, prin raportarea aportului net la numarul d e actiuni sau de parti sociale emise. Valoarea contabila a unei actiuni-parti sociale se poate obtine si prin raportar ea activului net contabil la numarul de actiuni-parti sociale. b) Stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale , prin raportarea valorii contabile a unei actiuni ori parti sociale a societati i absorbite la valoarea contabila a unei actinui sau parti sociale a societatii absorbate, raport verificat si aprobat de experti. Determinarea numarului de actiuni sau de parti sociale emis pentru remunerarea a portului net de fuziune: a) determinarea nr. de actiuni sau de parti sociale ce trebui emise de soci etatea comerciala care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societatilor comerciale absorbite la valoare contabila a unei actiuni s au parti sociale a societatii comerciale absorbante, fie prin nmultirea nr. de ac tinui-parti sociale ale societatii comerciale absorbite cu raportul de schimb; b) majorarea capitalui social la societatea comerciala care absoarbe, prin n multirea nr. de actiuni/parti sociale care trebuie emise de societatea comercial a care absoarbe cu valoarea nominala a unei actiuni sau a unei parti sociale de la aceasta societate comerciala; c) calcularea primei de fuziune, ca diferenta ntre valoarea contabila a acti unilor sau a partilor sociale si valoarea nominala a acestora.

170. Structura standard a unui raport de evaluare Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluato r, aupra bazelor de evaluare folosite, ametodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind: 1.1. Scopul evaluarii 1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie 1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.Prezentarea intreprinderii - numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES, - Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transfor mare etc. - stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a moda litatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capital ului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in c adrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuan tum, evaluare, etc. 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registru l Comertului. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara p rezentarea unor cv 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu pro prietarii, tertii si cu salariatii. 4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contra cte privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte incheiate cu partene rii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau jurie d, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor analiza regi mul fiscal al intreprinderii.

4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedee lor de lucru utilizate se stabilesc: -oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si regl ementari favorabile, conditii economico financiare optime; -riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; -punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organ izare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, rel atii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, rege lementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; -punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitati i: contarct si sattut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigi i contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 4.2. Diagnosticul commercial 4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si in viitor 42.2. Constatari a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati s e va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de r ecuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii actuala si potentiala d) se identifica concurenta intreprinderii e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date as upra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabili tate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cun atumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele m ai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei et c. 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale ra spund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului com parator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de prod uctie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza func tiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprin derii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoas a a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de c alitate a produselor si serviciilor. 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a co ntribui la realizarea activitatilor intreprinderii

4.4.2. Constatari: a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinder ii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din in treprindere, nr. de zile de greva., 4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati; -riscuri; - puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organiz are buna, exista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc. 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.51. Obiective - stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a re zultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia; -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de renta biliate a capitalurilor proprii; -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata; -diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economic e si rata de rotatie a capitalurilor investite; -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza forma rii marjei economice; -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare 4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijl oace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultat ele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor spe cifice evaluarilor patrimoniale, 4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: - oportunitatilor; -riscurilor; -punctelor forte; - punctelor slabe; 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, c uprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective d atorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitat ilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe) Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii. 5. Bazele lucrarii de evaluare Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caie tului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat. 5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscr isuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare. 5.2. Bibliografie 5.3. Factori de risc: 5.3.1. Factori de risc extern; 5.3.2. Factori de risc intern. 5.4. Ipoteze de evaluare: 5.4.1. Ipoteze macroeconomice; 5.4.2. Ipoteze microeconomice. 6.Metode de evaluare aplicate

Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metod elor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos: 6.1. Metode patrimoniale; 6.2.Metode prin rentabiliatte; 6.3. Metode combinate; 6.4. Metode combinate; 6.4. Metode bursiere; 6.5.Alte metode. 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiu nilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere e conomic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelo r obtinute din operatiunea de evaluare. 171. Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinder ii astfel: - influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale -Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuarii evaluarii 172. Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel: - rata ed actualizare este influentata cu riscul de prt; - bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama de preturile pietei 173. Superprofitul = CP-ANC*i = 1.500-10000*10%= 1500-1000=5000 174. V = CB/i=66.666 175. Active totale 150.000 ch anticipate 10.000 datorii totale 75.000 dif reevaluare 50.000 cap proprii 25.000

ANC= 150.000-10.000-75.000= 65.000 176.Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluar e. 177.Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pi erdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc. 178.Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influentez a in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizat e accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat d aca ar fi utilizat metoda liniara. 179. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evalua re sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezulta t mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de a

mortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in caheltuiala perioadei. 180. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat o btinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in a cest bilant. 181. Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare cu atat val intrepr este mai mica. 182. Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele car e nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrab ilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute. 183.Determinarea plusvalorilor nete aferente activelor - plusvalori brute pentru imobilizari corporale 6 mil (11 valoare de piata 5 val oare contabila) - plusvalori brute pentru titlurile necotate 15 - plusvalori brute pentru titlurile cotate 18 Total plusvalori brute 39 Impozit pe plusvalori (28%) (11) Total plusvalori nete de impozit 28 Observatie: n practica internationala a evaluarii plusvalorile aferente activelor imobilizate se impoziteaza cu o cota diminauta avndu-se n vedere realizarea lor p e termen lung sau incertitudinea realizarii imediate. Determinarea economiei de impozit pe profit indusa de pierderi: 184.Se presupune ca pierderea poate fi recuperata n urmatorii 5 ani daca se tine seama de plusvalorile potentiale pe care le degaja participatiile. Fluxurile anu ale sunt actualizate (aduse la data evaluarii) la o rata de 10% data n enunt. Pierderi reportate = de unde o economie de impozit pe profit de: 5?11,4 x 0,4 = 4,6 185. Determinarea activului net contabil corectat = 145 ANC 112 Total activ 137 - Datorii 25 + Plusvalori active nete 28 + Economie de impozit pierderi 5 186.Participatii n societatea A: valoarea de piata a acesteia poate fi estimata p rin metode comparative: - rezultatul exploatarii: valoarea afacerii sau a entitatii (ansamblul capitalurilor) = 10 x 9 = 90 milioa ne valoarea actiunilor (valoarea capitalurilor proprii) = valoarea entitatii datori i = 90 18 = 72 milioane - rezultatul net: valoarea actiunilor (capitalurilor proprii) = 15 x 5 (rezultatul exploatarii de 9 milioane dupa impozitare cu 40% = 5,4; daca se tine seama de existenta cheltui elilor cu dobnzile aferente datoriilor se poate rotunji in jos, la 5 milioane)= 7 5 milioane Se poate accepta o valoare a participatiilor n societatea A de 75 milioane de und e rezulta o plusvaloare de 25 milioane (75 valoare de piata 50 valoare neta cont abila). Participatii n societatea B: valoarea acesteia se stabileste pe baza capitalizari i bursiere care, tinnd seama de partea detinuta de grup, este de 71,5 milioane (1 30 mil x 55%), rezultnd o plusvaloare de aproximativ 37 milioane (71,5 valoare de piata 35 valoare neta contabila) Participatii n societatea C: fiind finantata doar din capitaluri proprii, valoare a societatii C este egala cu valoarea actiunilor (capitalurilor proprii) de 32 m ilioane, de unde rezulta o plusvaloare de 7 milioane [32 milioane valoare de pia ta (110 50-35 ) valoare neta contabila] 187.a)Corectii n vederea determinarii activului net contabil corectat al grupului :

- cheltuieli de constituire: sunt nonvalori si se elimina - imobilizarea care reprezinta sediul social: plusvaloare de 6 milioane (16 valo aare de piata 10 valoare contabila) - mprumut de 12 milioane: partenerul prezinta un risc de faliment ridicat care co nduce la provizionarea integrala a mprumutului (anularea activului de 12 milioane ) - plusvaloare aferenta participatiei n A: 25 milioane - plusvaloare aferenta participatiei n B: 37 milioane - plusvaloare aferenta participatiei n C: 7 milioane b)Determinarea activului net contabil corectat: 109 milioane ANC (143 - 80) 63 Anularea cheltuielilor de constituire - 1 Provizionarea mprumutului -12 Economie de impozit aferenta cheltuielilor de constituire si mprumutului anulat [(12+1) x 0,4] 5 Plusvalori pentru imobilizarile corporale 6 Plusvalori pentru participatiile A, B, C 69 Impozit pe plusvalori [(6+69)x 0,28] -21 188.Calculul CMPC - costul capitalurilor proprii = 0,057 + 0,04 x 1,1 = 10,1% - costul datoriilor dupa impozitare = 0,075 x 0,6 = 4,5% - CMPC = unde 225 reprezinta valoarea actuala a capitalurilor proprii (capitalizarea burs iera a societatii) fata de valoarea contabila de 100; mai relevanta este prima s uma 189.Calculul cash-flow-ului disponibil (CFD) Variatia nevoii = Profit operational net + Amortizare si alte cheltuieli noncash de fond de rulment operationale (capitalului de lucru) Investitii n active imobi lizate CFD = 50 x 0,6 + 45 10 50 = 15 357 mil Se obtine apoi valoarea capitalurilor investite att n afacere (357 milioane) ct si n titluri (participatia ntr-o alta societate) a caror valoare actuala este de 35 m ilioane. Rezulta o valoare a capitalurilor totale investite = 357 + 35 = 392 mil ioane UM n final, pentru a obtine valoarea capitalurilor proprii, se scade valoarea datori ilor = 392 200 = 192 milioane UM 190. Calculul valorii economice adaugate (VEA) unde POnet profit operational (rezultat din exploatare) net de impozit CMPC costul mediu ponderat al capitalului CI capitaluri investite ROIC rentabilitatea capitalurilor investite CMPC se determina astfel: - costul capitalurilor proprii: unde kj costul capitalurilor proprii (Ccp) KF rentabilitatea pietei fara risc KM rentabilitatea pietei (cu risc) j coeficientul? de volatilitate al actiunii j Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5% - costul datoriilor financiare

= 0,07 x (1-0,4)=4,2% - =450/750 x 8%?0,105 + 300/750 x 0,042 Atunci VEA = 200 x 0,6 670 x 0,08 = 66,4 Unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de fond de rulment = 500 + (450 -280) = 670 191.Comparatii bursiere 1) PER De obicei PER se aplica rezultatului curent net. Rezultatul curent net al grupului Z se determina: Rezultat net 115 +Amortizarea plusvalorii 10 -Rezultat extraordinar 25 +Impozit pe rezultatul extraordinar 10 Rezultat net curent 110 PER 18 Valoare de piata a actiunilor 1980 2) Rezultatul exploatarii (RE) RE 200 Multiplu observat 10 Valoare de piata a capitalurilor investite (capitaluri proprii si datorii n total) 2000 -Datorii financiare 300 Valoare de piata a actiunilor 1700 Obs: se face distinctie ntre valorile aferente capitalurilor proprii (pentru acti onari), respectiv valorile aferente tuturor capitalurilor investite att de action ari ct si de creditori (a entitatii). n cazul n care se doreste o valoare a capital urilor proprii (n aceasta problema) si se obtine mai nti o valoare a capitalurilor investite, aceasta se transforma ntr-o valoare a capitalurilor proprii prin deduc erea datoriilor financiare. 192. Calculul cash-flow-ului disponibil obtinut n ultimul exercitiu Rezultatul exploatarii 200 - Impozit aferent 80 + Amortizare 50 = Cash-flow de exploatare 170 + Nevoia de fond de rulment la sfrsitul exercitiului precedent 150 - Nevoia de fond de rulment la sfrsitul exercitiului curent 170 - Investitii de efectuat 60 = Cash-flow disponibil 90 Acest cash-flow se va actualiza pe baza ipotezelor de crestere din enunt rezultnd o valoare a tuturor capitalurilor investite (VCI) sau a entitatii de: 2753 milioane UM Obs. ultimul termen al formulei desemneaza valoarea reziduala actualizata si det erminata dupa formula: unde CFn+1 cash-flow-ul anului 4 g - rata de crestere a cash-flow-ului pna la infinit Valoarea actiunilor (capitalurilor proprii) = VCI Datorii financiare = 2753 300 = 2453 milioane UM 193.Modelul Gordon Shapiro conduce la formula: unde D este primul dividend de primit, r rata de rentabilitate cu risc si g rata de crestere la infinit a dividendului global. Formula se poate scrie: unde r1 este randamentul oferit de dividende, n acest exe mplu = 3% Se obtine astfel 0,1 = 0,03 + g deci g = 7% (inflatie inclusa) 194. Se utilizeaza modelul Gordon Shapiro n trei secvente carora le corespunde o anumita rata de crestere a dividendelor. Ultimul termen calculat pentru sfrsitul anului 5 este dat de .

195.Se aplica formula lui Gordon Shapiro: de unde r = 15% 196. ntreprinderea va degaja un superprofit perpetuu de 2,5% corespunzator surplu sului de rentabilitate obtinut n raport cu rentabilitatea ceruta de piata (10 7,5 = 2,5). n aceste conditii, se determina o rentabilitate constanta de 10%, adica 1 00 milioane UM pe an corespunzatoare unei valori de piata de: 100 / 7,5% = 1333 mil UM Atunci goodwill-ul poate fi estimat la 1333 1000 = 333 mil UM O alta varianta de rezolvare, potrivit formulei clasice de capitalizare a superp rofitului este: unde superprofitul Sp se determina: 1000 x 10% - 1000 x 7,5% = 25, iar Sp capitalizat este 25 / 7,5% = 333 milioane UM 197 Superprofitul va fi degajat doar n urmatorii 10 ani si se va majora anual cu 5%: Superprofitul este de 25 milioane si va creste cu 5% pe an. Se va aplica formula actualizarii pe un orizont finit de timp (10 ani) a unei valori aflate ntr-o cre stere geometrica. sau GW = GW = 210 milioane UM 198. Se aplica formula de determinare a VEA (valoare economica adaugata) n acest caz cresterea VEA este legata de o majorare a cifrei de afaceri cu mai mu lt de 5% fata de obiective si se poate calcula astfel: POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM VEA? POnet = 5% x 1,2 mil = 60000 UM?= 199. Se aplica formula valorii economice adaugate. n acest caz, reducerea stocurilor corespunde unei diminuari a capitalurilor inves tite (CI) de ntreprindere n exploatare. Economia si deci suplimentul de VEA care r ezulta se poate calcula astfel: Stocuri (fie 15 zile de?CI = CMPC x ?VEA = CMPC x ? CA) = 7% x 15 x 10/360 = 292 00 UM (stocurile si celelalte componente ale NFR se exprima n zile de cifra de afaceri prin formulele duratelor de rotatie: Stoc mediu sau final / CAFTVA x 360 si apoi , prin cunoasterea CA previzionate, n valori absolute) 200. Se aplica PER rezultatului net curent asteptat pentru N+1 Rezultat net partea grupului 96,4 - Rezultat extraordinar -20 + Economie de impozit pentru rezultatul extraordinar 8 (20 x 0,4) Rezultat net curent partea grupului 84,4 Valoarea de piata a actiunilor 1772 (84,4 x 21) 201. Se utilizeaza multiplul rezultatului exploatarii. Valoarea de piata a tuturor actiunilor = 150 x 13 = 1950 Valoarea de piata a actiunilor detinute de grup = 1950 x 90% = 1755 Obs. ponderea participatiilor minoritare este de 11 / 107,4?10% 202.ANCC = ANC &plusmn; Corectii active &plusmn; Corectii datorii ANCC = Capitaluri proprii &plusmn; Corectii active vCorectii datorii ANCC = 11.000 Capitaluri proprii 18.000 Capital social 10.000 Rezerve 3.000 Rezultat reportat 5.000 - Cheltuieli considerate nonvalori 7.000 Cheltuieli de constituire 2.000 Cheltuieli de cercetare 4.000

Cheltuieli n avans 1.000 203. Val. care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, e ste valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. 204.Motivele pentru care actionarii ar accepta un prt de vanzare negativ pentru o intreprindere redresabila (in locul falimentului ) Redresarea presupune infuzie de capital, iar in conditiile in care actionarii nu dispun de capital prefera vanzarea la un prt sub val justa totusi negociat decat falimentul, caz in are loc vanzarea activelor si plata creditorilor intr-po anu mita ordine, actiunarii ramanand cei din urma pe lista. 205. In evaluare nu sunt acceptate principiile contabile in totalitate urmand a se face corectii pe bilantul contabil: Principiul independentei exercittiilor Principiul necompensarii Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere 206. In analiza SWOT aplicabila functiei juridice nu se incadreaza urmatoarele p uncte: - relatiile comerciale cu furmizarii traditionali - promovarea prod intrepr - posibilit de imbunatatire a cailor de acces si utilitatilor 207. Verificarile relevante pentru diagnosticul res umane locul de munca anterior structura si nr, sindicalistilor calificarea medie a pers de executie 208. Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprinder e pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o mari me egala, remunerate la rata medie a pietei. Sau Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (pr ofitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata fin anciara a unui capital echivalent cu valoarea ANC. Sp = CB ANCxi, i= rata neutra de capitalizare 209. 1- _ 1 ___ an = (1+i)n i Vi = CF I 210. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructi ficare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a) rata neutra de plasament; b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__ an= (1+t)n t c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnific a durata de recuparare a investitiei V= CBxPER PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat 211. V = CB sau I V = CB x PER V = CB x 1 i unde PER = cursul bursier al unei actiuni Dividend platit + profit ner

epartizat 212. Val reziduala inclusa in calculele de cash flow este valoarea actuala a flu x de trez dupa sfarsitul per prognozate. Daca se presupune ca intrepr se va vind e , se va fol val scontata a vanzarilor intreprinderii minus costurile aferente. Vr = Zx CF , Z = un multiplicator sau VR = CFn+1___, CMPC - g g = rata anuala de crestere a ch flow in per implicita CFn+1 = ch flow primului an al per implicite 213. Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitat e a activelor investite. Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill. 214.. Metoda considera ca valoarea firmei este determinata de suma ANC (sau val substantiala), si a goodwill, dar determinate printr-o capitalizare a supraprofi tului obtinut. GW= ANC + (CB-ANCi)/t 215.Semnificatia PER Price Earnings Ratio este: - indicator bursier reprez raportul dintre cursul bursier (C) si profitul net p e actiune (PNA) PER =C/PNA sau, PER = Capitalizarea bursiera/profit net total PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat PER ca indicator bursier prezinta anumite valori standard in functie de tipul de activitate si nivelul de risc al intreprinderii. coefficient multiplicator Pe baza unui PER de referinta, cunoscand profitul previzionat de poate estima va l intrepr V = PERx profit net din anul t (capacitatea beneficiara) V = PERxprofitxcoef de riscxcoef de lichiditate 216. Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in m inus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualiz eaza este in lei constanti. 217. Rata de act. nedeflatata include rata inflatiei si se utilize la ctualiz fl ux. expr. in preturi curente. 218. Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face c omparatia si pot fi: PER ul intrepr din acelasi sector, cotate; capitalizarea bur siera/ANC; durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzion ate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu curs ul unei actiuni) 219. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu s uma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea pro fitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate. 220. Met ptr evaluarea terenului in cazul met. patrimoniale sunt: met comparatiei directe ( avanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui rapor t tipic intre val proprietatii si anumite localizari. Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilulu i Met capitalizarii rentei de baza

221.Met de evaluarea a constr cand se det ANC -met patrimoniale bazate pe val de inlocuire met bazate pe randament (pornind de la chirii pt cladiri si constr de lo cuit sau de la profit obtinut pt cladirile si constr industriale, comerciale) met combinate met val de reconstructie cu coef de corectie si val de achizitie 222.Met pt eval echipamentelor Sunt metode ce au scop determinarea val reziduale din mom evaluarii met propusa de Uniunea Exp Ctb Europeni Vr = Pc(1+k)Dr/Dt, Pc prt de cump 1+k factde actualizare Dr durata reziduala de functionare Dt durata de viata totala met de amortizare liniara Vr = Pc(1+k)(Da-Du)/Da, Da durata de amortizare Du durata de functionare utilizata met val reziduale a inverstitiei anuale

Vr= Inv(1+k)(D-V.inv.)/D Inv suma investita in ecghipament D - durata de viata normativa V.inv varsta investitiei 223. La formula de calcul a CMP, se ia in calcul si costul capitalurilor imprumu tate. Pentru determinarea costului capitalurilor imprumutate, din punct de veder e fiscal se are in vedere caracteruil deductibil cheltuielilor financiare, din p rofitul impozabil. Practic formula de calcul a costului cap imprumutate este Kdat fin = Rd(1-p) unde Rd = rata medie a dobanzii, iar p= cota impozitului pe p rofit. 224. Factorii in functie de care se estimeaza de evaluator coeficientul de depre ciere utilizat, in cazul met costului de inlocuire net (CIN), sunt: - uzura economica; - uzura functionala; - uzura strategica; - uzura utilajelor implicate de reglementarile de mediu. 225.Care este formula de calcul a ratei de catualizare deflatate? Rata delfatata = i-f (1+f)