Sunteți pe pagina 1din 6

Teste grila la Economia turismului 1.

Elemente structurale fundamentale ale fenomenului turism sunt: a) calatoria; b) destinatia sejurului aflata in afara resedintei; c) temporalitatea sejurului; d) caracterul nelucrativ. A (a,d) B (a,b,c,d) (c) ! (b,d) ". are din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: a) semnificatia termenului de recreere este mai lar#a decat cea a termenului turism; b) recreerea se indentifica cu turismul; c) turismul,spre deosebire de recreere, in a$iomatic presupune calatoria si innoptarea in afara domiciliului; d) turismul este un fenomen cu abordare multifunctionala. A (a,c,d) B (b,c) (d) ! (a,b,c,d) %. &n functie de sensul interventiei lor,factorii de influenta ai de'voltarii turismului sunt: a) permanenti si conjuncturali; b) e$o#eni si endo#eni; c) ai cererii si ai ofertei; d) primari si secundari. (. &n functie de durata in timp a actiunii lor,factorii de influenta ai de'voltarii turismului sunt: a) e$o#eni si endo#eni; b) permanenti si conjuncturali; c) primari si secundari; d) economici si politici. ). *rintre factorii restrictivi ai activitatii turistice pot fi mentionati: a) dinamica inalta a cererii turistice; b) diversitatea accentuata a ofertei de resurse atractive; c) conditiile meteorolo#ice nefavorabile; d) constran#eri de timp,administrative si sanitare. A (a,b) B (b,c) (c,d) ! (a,b,c,d) +. a indicator calitativ relevant al circulatiei turistice,durata medie a sejurului (!s) se e$prima ca raport intre: a) numarul turistilor si numarul populatiei; b) numarul turistilor inre#istrati si numarul de 'ile din perioada anali'ata; c) numarul de 'ile,turist si numarul turistilor; d) numarul de turisti spre o anume destinatie si totalul emisiunii turistice a 'onei (tarii) respective. -. !ensitatea circulatiei turistice (!r) se calculea'a ca raport intre: a) numarul de turisti din perioada anali'ata si numarul populatiei re'idente la data anali'ei; b) numarul de turisti si numarul de 'ile al perioadei anali'ate; c) suma de 'ile,turist si numarul turistilor; d) numarul de turisti spre o destinatie aleasa si numarul total al turistilor emisi de o 'ona. .. /tatisticile turismului mondial distin# urmatoarele tipuri de turism: a) turism intern (national); b) turism re#ional; c) turism international indepartat; d) turism in localitatea de domiciliu. A (b,c,d) B (a,b,c) (a,b,c,d) ! (a,b)

0. *rin prisma scopului principal al calatoriei,formele de voiaj pot fi: a) turismul de odi1na si rela$are; b) turismul cultural; c) turismul de afaceri; d) e$cursiile de o 'i in localitatile invecinate localitatii de domiciliu. A ( b,c) B (a,b,c,d) (a,b,c) ! (b,c,d) 12. irculatia turistica poate fi cuantificata prin urmatoarele unitati de observare: a) punctele de frontiera; b) unitatiile cu activitate de ca'are turistica; c) a#entiile de turism re'idente pe teritoriul national; d) bu#etele de familie. A (a,b,c,d) B (a,b,c) (b,c) ! (a,b) 11. ea mai mare parte a circulatiei turistice internationale se desfasoara: a) intre continente b) in interiorul continentelor; c) intre tarile vecine; d) alta situatie. 1". &ntre atributiile 345 se numara: a) elaborarea strate#iilor in de'voltarea turismului international; b) or#ani'area calatoriilor internationale; c) acordarea de asistenta te1nica de specialitate; d) reali'area de investitii turistice. A (a,b,c,d) B (a,c) (b,d) ! (a) 1%. 3r#ani'atiile profesionale ca forma de or#ani'are a a#entiilor economici din turism fac parte din formulele: a) inte#rarea la nivelul individului; b) inte#rarea la nivelul #uvernului; c) inte#rare la nivelul or#ani'atiilor internationale; d) asociere. 1(. !in punct de vedere al le#aturii cu finalitatea activitatii turistice,intreprinderile turistice pot fi: a) intreprinderi turistice primare; b) intreprinderi turistice secundare; c) intreprinderi mi$te; d) intreprinderi multinationale. A (a,b,c) B (a,b) (a,b,c,d) ! (c) 1). &n structurile or#ani'atiilor internationale cu competente in domeniul turismului pot fi incluse: a) 4inisterul turismului; b) entrele teritoriale de promovare a turismului; c) 3r#ani'atia Aviatei ivile &nternationale; d) 3r#ani'atia internationala a muncii. A (a,b,c) B (a,b) (c,d) ! (a,b,c,d) 1+. *rincipalii factori determina nivelul si structura ofertei turistice sunt: a) teritoriul; b) sectorul tertiar; c) ba'a te1nico,materiala; d) ansamblul acestora.

1-. 6ivelul,dinamica si structura cererii turistice pot fi modelate prin urmatorii factori: a) disponibilitatea de timp liber; b) factorii economici si sociali; c) factorii demo#rafici; d) or#ani'area si promovarea. A (a,b,c) B (b,d) (c,d) ! (a,b,c,d) 1.. omparativ cu piata bunurilor,in #eneral si piata serviciilor,in particular,piata turistica se particulari'ea'a prin: a) finalitatea specifica; b) caracter peticit; c) multidimensionalitate; d) risc mult mai accentuat. A (a,b) B (c,d) (a,b,c,d) ! (b) 10. 7aportul dintre cerere si consumul turistic ia forma: a) cerere 8 consum; b) cerere 8 suma produselor turistice cumparate; c) cerere 9 consum; d) cerere : consum. "2. Elementele structurale ale ofertei turistice pot fi #rupate in doua cate#orii: a) ando#ene si e$o#ene; b) pre'ente si viitoare; c) cu plata si #ratuite; d) de atractie (naturale si antropice) si functionale (ec1ipamente si servicii) "1. &n ansamblul serviciilor turistice complementare (suplimentare) pot fi incluse: a) ca'are si transport; b) telecomunicatii si #ospodarie comunala; c) informare si intermediere; d) or#ani'are si pre#atire a consumului turistic. "". *rintre particularitatile serviciilor turistice pot fi retinute: a) nestocabilitatea prestatiilor; b) inseparabilitatea de persoana prestatorului; c) caracterul nematerial al prestatiei; d) pre'entarea lor pentru cele mai favorabile perioade de comerciali'are. A (a,b,c) B (b,c) (a,b,c,d) ! (a,d) "%. !in punct de vedere al naturii si ponderii detinute in ansamblul prestatiilor oferite,serviciile turistice se #rupea'a in: a) servicii turistice specifice si nespecifice; b) servicii de or#ani'are si pre#atire a consumului turistic; c) servicii de or#ani'are si pre#atire a consumului turistic; d) servicii de transport si de telecomunicatii. "(. &n functie de relatiile financiare an#ajate intre prestatori si beneficiari,serviciile turistice pot fi: a) servicii turistice marfare (cu plata); b) servicii turistice ferme; c) servicii turistice nonmarfare (#ratuite); d) servicii turistice spontane. A (a,b) B (a,c) (a,b,c,d) ! (b,d)

"). /erviciile turistice nespecifice pot fi: a) serviciile de transport turistic; b) serviciile de transport comun; c) serviciile de #ospodarire comunala si locativa; d) serviciile de tratament. A (a,b,c,d) B (c,d) (b,c) ! (a,b) "+. 4otivatia optiunii turistilor pentru transportul pe cale ferata se re'uma la urmatoarele avantaje principale: a) re#ularitatea si certitudinea deplasarii; b) posibilitate mare de a controla traseul ales; c) costul relativ mai sca'ut al calatoriei fata de mijloacele aeriene,asociat cu vite'a mare de deplasare; d) autonomia in ale#erea rutelor in circuitele itinerante. A (a,c,d) B (a,c) (a,b) ! (c,d) "-. &n ca'ul sosirilor de turisti straini in 7omania,cele mai utili'ate mijloace de transport sunt: a) rutiere; b) feroviare; c) aeriene; d) navale. ".. ;actorii,cau'a funcdamentali care determina ale#erea unui anumit mod de transport turistic sunt: a) distanta calatoriei; b) numarul de persoane din #rup; c) disponibilitatile banesti; d) toti factorii mentionati. "0. 5ipurile de curse prin care poate fi reali'at un voiaj turistic aerian pot fi: a) curse cu 'boruri pro#ramate re#ulat; b) curse amanate; c) curse la cerere (c1arter); d) curse reorientate. A (a,c) B (a,b) (a,b,c,d) ! (b,d) %2. <asele de croa'iera,prin conceptie,asi#ura turistilor: a) transportul; b) ca'area; c) 1rana si distractia; d) toate acestea,luate la un loc. %1. ;unctia principala a unutatilor 1oteliere,indiferent de tipul,cate#oria de confort,#radul de dotare etc.al acestora,este: a) prestarea serviciilor complementare; b) ca'area; c) alimentatia clientilor #a'duiti; d) serviciile de intermediere. %". &n ca'ul unei structuri a ospitalitatii turistice (1otel) sunt cuprinse ca servicii principale: a) ca'area; b) alimentatia; c) serviciile de informare; d) serviciile cultural,artistice si de a#rement. A (a,b) B (a,b,c) (c,d) ! (a,b,c,d)

%%. *restarea serviciului de ca'are semnifica: a) un serviciu turistic; b) un serviciu turistic specific; c) serviciu turistic specific de ba'a; d) un serviciu complementar. A (b,c) B (c) (a,b,c) ! (a,b,c,d) %(. a'area in cadrul pensiunilor turistice repre'inta: a) un serviciu de or#ani'are si pre#atire a consumului turistic; b) un serviciu turistic de ba'a; c) un serviciu complementar; d) un serviciu turistic nespecific. %). Asi#urarea parcarii automobilelor este: a) un serviciu complementar; b) un serviciu nespecific; c) un serviciu de ba'a; d) un serviciu de or#ani'are a consumului turistic. %+. alitatea prestatiei turistice in ansamblul ei este influentata de trasaturile serviciilor specifice alimentatiei publice,respectiv: a) pre'enta lor in toate momentele,c1eie ale consumului turistic; b) e$istenta unei diversitati structurale; c) particulari'area lor; d) corespondenta in e#ala masura a e$i#entelor turistilor auto1toni si straini. A (a,c,d) B (a,b,c,d) (a,b) ! (d) %-. !e'voltarea si perfectionarea serviciilor turistice de alimentatie publica presupun: a) concentrarea si industriali'area procesului de pre#atire a preparatelor culinare; b) moderni'area reletei comerciale din punct de vedere structural si al distribuirii in teritoriu; c) diversificarea formelor de servire; d) reducerea preturilor de comerciali'are. A (a,b) B (a,b,c,d) (a,b,c) ! (a,b,d) %.. *atiseria, ca unitate pentru servirea consumatorilor,se poate or#ani'a cu profil de: a) placintarie; b) simi#erie; c) covri#arie,#o#oserie; d) patibar. A (a,b,c) B (a,b) (a,b,c,d) ! (a,b) %0. /erviciile de alimentatie publica pentru turisti sunt: a) servicii turistice de ba'a; b) servicii turistice nespecifice; c) servicii turistice complementare; d) servicii de or#ani'are si pre#atire a consumului turistic. (2. 7estaurantul vanatoresc este: a) un restaurant clasic; b) un restaurant speciali'at; c) un restaurant cu specific;

d) o brasserie (1. !in punct de vedere al caracterului prestatiilor,serviciile complementare pot fi: a) servicii de ca'are; b) servicii de a#rement; c) servicii de informare; d) servicii de intermediere. A (a,b,c) B (c,d) (b,c,d) ! (a,b,c,d) (". !in perspectiva economico,sociala,a#rementul: a) vine in intampinarea e$i#entelor de crestere a atractivitatii statiunilor turistice; b) constituie mijlocul principal de individiali'are a ofertei turistice; c) permite o diversificare a produselor firmelor si destinatiilor aflate intr,o permanenta competitie; d) toate aceste sant valabile. (%. A#rementul este un serviciu turistic: a) complementar; b) nespecific; c) de ba'a; d) de pre#atire a consumului turistic. ((. A#rementul vi'ea'a: a) destinderea si reconfortarea fi'ica a turistului; b) divertismentul turistului; c) de'voltarea capacitatii turistilor practicanti; d) toate acestea sunt valabile. (). /erviciile si activitatile turistice cu caracter cultural,educativ presupun: a) vi'itarea unor obiective de interes turistic: b) odi1na in timpul liber; c) vi'ionarea unor pro#rame cultural,artistice; d) vi'ite documentare pe diverse teme profesionale. A (a,c,d) B (a,b,c,d) (b,c,d) ! (c,d) Raspunsuri: 1B 2A 3B 4B 5C 6C A !B "C 1# A 11 B 12 B 13 D 14 B 15 C 16 - D 1 D 1! C 1" D 2# D 21 C 22 A 23 A 24 B 25 C 26 B 2 A 2! D 2" A 3# D 31 B 32 A 33 C 34 B 35 A 36 B 3 C 3! C 3" A 4# B 41 B 42 D 43 C 44 D 45 A