CATEGORIILE GRAMATICALE ALE VERBULUI;

RECUNOATEREA UNUI VERB N TEXTUL LATIN.

CATEGORIE GRAMATICAL = ?
Categorie gramatical ansamblu de trsturi gramaticale specifice unei pri de vorbire.
n funcie de ce distingem un verb / substantiv / adjectiv / pronume de un altul? La maini (categorii de identificare): Marc; Culoare; Combustibil; Putere; Etc.

CATEGORIILE GRAMATICALE ALE

VERBULUI LATIN

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Conjugarea. Diateza. Modul. Timpul. Persoana. Numrul.

1. CONJUGAREA

Ce este o conjugare? O categorie de verbe care au caracteristici comune. A lucra, a mnca, a cnta A cere, a zice, a crede.

1. CONJUGAREA
A VORBI Eu vorb-ESC Tu vorb-ETI Eu cit-ESC Tu cit-ETI A CITI

El / Ea vorb-ETE
Noi vorb-IM

El / Ea cit-ETE
Noi cit-IM

Voi vorb-II

Voi cit-II

Ei / Ele vorb-ESC

Ei / Ele cit-ESC

1. CONJUGAREA
LIMBA ROMN LIMBA LATIN

I.

-A a cnta II. -EA a vedea III. -E a zice IV. -I / - a auzi / a cobor

-(RE) canto, cantare II. -(RE) video, videre III. -(RE) dico, -ere IV. -(RE) audio, -ire I.

1. INFINITIVUL LUNG DIN LIMBA ROMN Infinitivul romnei actuale a pierdut marca re a infinitivul latin. Formele verbale cu -re au devenit substantive n limba romn: cnta-cntare; vedea-vedere; zice-zicere; auzi-auzire. n romna veche: eu nus ce par a fire Urme de infinitiv lung cu valoare morfologic n romna actual: dar(e)-ar s dea! (= O, de ar dare (n loc de ar da) s dea!)

1. CONJUGAREA

Vocalele specifice conjugrilor I, II, IV se regsesc la aproape toate formele verbale, nainte de sufixe (mrcile specifice unui timp sau mod), astfel nct putem recunoate conjugarea verbului respectiv. La conjugarea a III-a vocala specific, fiind scurt, de cele mai multe ori este transformat sau chiar nghiit de contextul vocalic.

2. DIATEZA
LIMBA ROMN LIMBA LATIN

Activ Tata o laud pe mama. II. Pasiv Mama e ludat de ctre tata (de ctre tata = C. de agent) III. Reflexiv Mama se laud. I.

Activ. Pater laudat matrem. II. Pasiv. Mater laudatur a Patre. I.

Mater laudatur.

2. MRCI ALE DIATEZELOR DESINENELE

DIATEZA ACTIV -M / -O laud-o / laud-a-ba-m = eu laud / eu ludam -S laud-a-s = tu lauzi -T laud-a-t = el / ea laud -MVS laud-a-mus = noi ludm -TIS laud-a-tis = voi ludai -NT laud-a-nt = ei / ele laud DIATEZA PASIV -(O)R laud-o-r = snt ludat / m laud -RIS laud-a-ris = eti ludat / te lauzi -TVR laud-a-tur = este ludat / se laud -MVR laud-a-mur = sntem ludai / ne ludm -MINI laud-a-mini = suntei ludai / v ludai -NTVR laud-a-ntur = ei snt ludai / ei se laud

3. MODURILE

n latin exist trei moduri personale i patru nepersonale. Personal = are persoan (eu, tu, el etc.) Nepersonal = nu are persoan (cntnd, de vzut etc) Atenie! Romna are un mod personal n plus (optativul). n latin, funciile pe care le are optativul n romn snt exprimate prin conjunctiv.

3. MODURILE PERSONALE
LIMBA ROMN LIMBA LATIN

I.

Indicativ M bucur. II. Imperativ Ludai! III. Conjunctiv Sper s vin. IV. Condiional-optativ O, de-ar veni!

I.

Indicativ Gaudeo. II. Imperativ Laud-a-te! III. Conjunctiv Spero ut veniat. (se traduce cu conj.) Utinam veniret! (se traduce cu cond.)

3. MODURILE NEPERSONALE
LIMBA ROMN LIMBA LATIN

I.

Infinitiv a luda. II. Gerunziu ludnd III. Participiu ludat IV. Supin de ludat

I.

Infinitiv laud-a-re II. Gerunziu laudando III. Participiu laudans, laudantis (se traduce diferit) IV. Supin lauda-tu-m

4. TIMPURILE
1. Prezent: laud-a-t (el laud); ven-i-mus (noi venim); dicis (tu zici).
Vocala tematic (vocala specific a conjugrilor) se pstreaz ca atare la conjugrile I, II, IV.

2. Viitor: laud-a-bi-s (tu vei luda) 3. Imperfect: laud-a-ba-m (eu ludam) 4. Perfect: cant-a-v-imus (noi am cntat); dixit (a zis); aud-i-v-i (eu am auzit) 5. Mai mult ca perfect: cant-a-v-era-m (eu cntasem) 6. Viitor II (anterior): laud-a-v-eri-t (va fi cntat)

5. PERSOANA
Latina are trei persoane, ca i n limba romn. Persoana se exprim prin seriile desinenelor verbale (vezi supra): m,s,t,mus,tis,nt; r,ris,tur,mur,mini,ntur; desinenele active la perfect: i, isti, it, imus, istis, erunt.

NB! Desinen (laud-a-s) terminaie (laud-as).

6. NUMRUL
Latina are dou numere, ca i n limba romn: singular i plural. Numrul se exprim, ca i persoana, prin seriile desinenelor verbale (vezi supra):

Deci: o desinen indic persoana, numrul i diateza: Laudas: desinena s indic persoana a II-a, numrul singular, diateza activ.

CELE TREI TEME VERBALE

n latin, modurile i timpurile se construiesc pe baza a trei teme principale: I. Tema de prezent (cf. prima i a doua form de dicionar): se obine prin ndeprtarea mrcii -re (canta-re). II. Tema de perfect (cf. a treia form de dicionar): se obine prin ndeprtarea desinenei -i (cantav-i; dixi). III. Tema de supin (cf. a patra form de dicionar): se obine prin ndeprtarea lui -m (laudatu-m; dictu-m)

MRCI VERBALE REZUMAT (CU ROU MRCI INDUBITABILE)

seriile de desinene active i pasive; -re (final) = marca (sufixul) de infinitiv; -re- (naintea unei desinenei) = marc de conjunctiv; mrcile conjugrilor: -, -, -, -; -te (final) = marca imperativul (2 pl); ut = conjuncie care, de cele mai multe ori, cere modul conjunctiv; -nd- = sufix de gerunziu; -ns / -nt- = sufix de participiu;

MRCI VERBALE REZUMAT

-tu- = sufix de supin; -bi- = sufix de viitor; -ba- = sufix de imperfect; -era- = sufix de m.m.c.p.; -eri- = sufix al viit. anterior (dar i al conjunctivului perfect).

ALTE MRCI VERBALE

-isse- / -isse = sufix al conjunctivului m.m.c.p. / al infinitivului perfect activ; -turus3 = terminaie (= sufix + desinene adjectivale) de participiu viitor activ. Sun ca pe romnete (criteriu fragil). Verbul a fi (sum, esse, fui) la prezent:
Sum, esse, fui sum = eu snt sumus = noi sntem

es = tu eti
est = el / ea este

estis = voi suntei

sunt = ei snt

5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. 2 Et exeunto eo de navi, statim occurrit ei de monumentis homo in spiritu immundo, 3 qui domicilium habebat in monumentis; et neque catenis iam quisquam eum poterat ligare, 4 quoniam saepe compedibus et catenis vinctus dirupisset catenas et compedes comminuisset, et nemo poterat eum domare; 5 et semper nocte ac die in monumentis et in montibus erat clamans et concidens se lapidibus. 6 Videns autem Iesum a longe cucurrit et adoravit eum 7 et clamans voce magna dicit: "Quid mihi et tibi, Iesu, Fili Dei summi? Adiuro te per Deum, ne me torqueas." 8 Dicebat enim illi: "Exi, spiritus immunde, ab homine." 9 Et interrogabat eum: "Quod tibi nomen est?" Et dicit ei: "Legio nomen mihi est, quia multi sumus."