Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mierea de man
Titieni Razvan An IV
Mierea de mana
Provine din aceeasi sursa cu cea extraflorala, mana fiind un produs obtinut indirect, prin intermediul unor insecte din categoria afidelor, psyllidelor, coccidelor, citadidelor si lachnidelor, care se hranesc cu sucurile plantelor si elimina apoi zaharurile de care nu mai au nevoie. Albinele culegatoare aduna aceste produse insa pierd foarte multa energie la un asemenea cules si sunt mai uzate decat cele care culeg nectar de flori Pentru consumul uman are o valoare deosebita, continand multa inhibina (un bactericid foarte puternic) si saruri minerale (de 12, !2" de ori mai bogata in saruri minerale decat cea florala), calciul si magneziul prezentand cel mai mare interes terapeutic intrucat organismul uman asimileaza mult mai bine aceste saruri prin alimentatia naturala decat prin administrarea sintetica. #upa arborii de la care provine este de mai multe feluri$ de ste%ar, de brad, de molid etc. &ecretia manei e conditionata de o serie de factori printre care mentionam$ 1. Factorii interni$ factorii genetici ce se transmit fiecarei specii de insecte producatoare de mana. 2. Factorii externi$ factorii meteorologici, solul, expozitia insorita, altitudinea etc. '. Factorii biotici$ (pradatori, daunatori si paraziti). Pradatorii (veveritele, ghionoaiele, ciocanitoarele, pitigoii, sticletii, viespile, mustele etc.) decimeaza lachnidele in toate stadiile de existenta. Pe langa acesti aprigi dusmani, insectele producatoare de mana au si prietenii lor$ furnicile de padure ! care le prote%eaza si le stimuleaza secretia de mana.
Pe langa faptul ca mierea de mana nu este recomandata pentru iernare deoarece provoaca intoxicatii grave, degenerescenta si necroza, sunt cazuri cand, chiar pe timpul verii poate provoca multe nea%unsuri. Atunci cand mana contine zaharuri neasimilabile si mai ales in anii secetosi, cand albinele sunt lipsite de pastura, albinele se pot intoxica datorita consumului sporit de miere de mana. (xceptie face mierea de mana de conifere, care contine procente ridicate de zaharuri digestibile, albinele de munte fiind obisnuite sa consume o astfel de hrana chiar si iarna. )ierea de mana contine inhibina, substanta cu o puternica actiune bactericida, iar procentul redus de glucoza si bogatia in dextrine si substante minerale o tin ani de zile in stare lichida. *otusi, uneori, mierea de mana este atat de vascoasa, incat nici nu mai poate fi extrasa din celule decat prin topirea fagurilor in cuptor, deasupra unor gratare, ori prin inmuiere cu apa calda si intercalarea intre acesti faguri a unor faguri goi gata claditi. Albinele iau din celule aceasta miere diluata si o intind in fagurii goi, dupa care acestia se scot si se extrag. (+i,ipedia.com)
'
)ierea de man., datorit. con0inutului diferit de dextroz. /i levuloz., dar mai ales datorit. prezen0ei unor zaharuri caracteristice, melezitoza /i erloza care sunt puternic dextrorotatorii, prezint. 2n general dextrorota0ie de diferite grade. Continutul de zahar )ierea de man. con0ine peste 1 3 trizaharide (rafinoz., melezitoz. etc.) Continutul de minerale -on0inutul de minerale este determinat prin c4nt.rirea cenu/ii r.mas. dup. calcinarea mierii la temperatur. 2nalt.. 5ormal, mierea nu con0ine mai mult de ",63 cenu/., 2n timp ce 2n mierea de man. poate dep./i 1 3. Aciditatea $&'(ul% p7 89,: ; <,
*uercus robur (STE+AR) Sali& alba (SA!C'E) "lmus campestris ("!M) (referate.ro) )ubstante uscate$ 2n afar. de -arbohidra0i 8 :" ; :9 3 Proteine 8 ",2 ; 1, 3 )inerale, acizi organici, vitamine, etc. aprox. 9 3 Carbohidrati ?lucoz. @ructoz. (/i aproape deloc zaharoz.) )ierea de man. con0ine peste 1 3 trizaharide (rafinoz., melezitoz. etc.) *leiuri esentiale #. arome specifice fiec.rui tip de miere de man.. Rasini ?ama!pinen. Aeta!pinen. @elandren. Anisidin. Aldehid. capronic.
+hite /i colab. (1:62) au dat urm.toarea compozi0ie a mierii de man. (citat din B*he 7ive and the 7oney AeeC, 1::2, p.:1>)$ Dmezeal. @ructoz. ?lucoz. &ucroz. )altoz. )elezitoz. Eaharuri superioare p7 Acizi liberi (m(FG,g) =actone (m(FG,g) Aciditatea total. (m(FG,g) -enu/. 5itrogen #iastaza (ste important s. re0inem ca $ )ierea de man. con0ine mai multe minerale, mai multe uleiuri esen0iale /i o arom. mai puternic. fa0. de celelalte tipuri de miere1 *ipurile de carbohidra0i sunt diferite. &ro"rietatile ,armacologice ale mierii de mana- actiuni- e,ecte Propriet.0ile mierii de man. sunt asem.n.toare cu cele ob0inute din alte flori.*otu/i, mai ales datorit. bogatei sale compozi0ii 2n minerale /i 2n bioflavonoide, mierea de man. are mai pronun0ate urm.toarele propriet.0i $ Antiinflamatoare Antioxidant &timuleaz. regenerarea epiteliilor, endoteliilor /i a membranelor celulare
6
16,' 3 '1, 3 26 3 ", 3 , 3 2,' 3 >,< 3 >,> >:,1 9, 9>,: ",<> 3 ",1 3 '1,: m(FG,g
#epurativ Hmunostimulant =axativ Aoli infec0ioase Afec0iunile sistemului imun Aoli bacteriene Afec0iuni virale Aolile intestinului gros Aoli legate de prezen0a diferitelor toxine 2n organism Aoli dermatologice Aoli degenerative Aoli legate de inflama0ii ( 5eocliniFue.com)
<