Sunteți pe pagina 1din 32

Fenomenul natural de antigravitatie si invizibilitate la insecte si efectul structurilor cavitare GREBENNIKOV

In primavara anului 2001 a plecat din lumea celor drepti Victor Grebennikov. Memoria vesnica a acestui savant naturalist se pastreaza in inimile noastre. Comentarii introductive de I Cerednicenco, colaborator stiintific superior al laboratorului de biofizica, institutul Patolo iei enerale si ecolo iei umane al !cademiei de "tiinte din #usia. Victor Grebennikov $ savant naturalist, entomolo profesionist, pictor si om de o cultura enerala deosebita, cu diverse interese. %ste cunoscut pentru descoperirea efectului structurilor cavitare &%"C'. Putini insa sunt cei ce cunosc si o alta descoperire a sa. In 1()) pentru el devine evidenta e*istenta efectelor de anti ravitatie a invelisului de c+itina a unor insecte. Mult mai impresionant este fenomenul ce apare concomitent cu astfel de efecte, anume fenomenul unvizibilitatii partiale sau totale sau perceptiei deformate a obiectului material aflat in zona ravitatiei compensate. Pe baza acestor descoperiri si principiilor bionice autorul a construit o platforma anti ravitationala, si practica elaborat principiile zborului diri,at, cu viteza de pana la 2- km.min. /in (10(2 platforma a fost utilizata de autor ca mi,loc de deplasare rapida. %fectele bio ravitationale alcatuiesc un spectru lar de fenomene naturale, care, posibil, apar nu doar la insecte. "e cunosc cazuri de scadere a masei corporale sau levitatie a obiectelor materiale in timpul actiunii directe psi+o0fizice e*ercitate de om &psi+okineza', levitatia 1o +ina in timpul meditatiei transcedentale Ma+arisc+i. "unt cunoscute cazuri de levitatie a medium0ilor in timpul sedintelor de spiritism. %ste resit sa consideram ca natura a inzestrat cu astfel de capacitati doar anumite persoante. /upa parerea mea este o le itatie biolo ica enerala insufficient studiata. !stfel, in stari de automatism somnambulic &lunatism' masa corporala a omului scade. 2n somnambul de so0son poate pasi pe o scandura subtire, calca pe persoana ce doarme alaturi, fara a0i produce senzatii fizice neplacute &cu e*ceptia fricii'. 2nele cazuri de epilepsie idiopatica, in timpul acceselor petit mal &fara convulsii', des produc o transformare ireversibila, de scurta durata a personalitatii &numita in popor posedare', cand o fetita casectizata de boala sau un baiat de 10 ani capata proprietatile fizice ale unui atlet bine antrenat. !cest fenomen psi+olo ic se numeste acum multipersonalitate deoarece difera de simptomele clasice epileptice. !stfel de cazuri clinice se cunosc si sunt descrise. 3otusi fenomenele insotite de sc+imbarea masei corporale umane sau o obiectelor nu se produc doar pe tonul patolo ic. Persoane sanatoase pe ton de stress psi+ic acut, cauzat de un pericol pentru viata sau motivatie dominanta de atin ere a unu scop important, sunt capabile sa infrunte obstacole care sunt inaccesibile in stare obisnuita, pot ridica reutati enorme etc. In mod obisnuit, fenomenul se e*plica prin mobilizarea e*trema a fortei musculare, ceea ce nu corespunde realitatii. "e pare ca mecanismele bioanti ravitationale sunt mai dezvoltate la sportive &saritori la inaltime, cei ce practica atletica rea, aler atori'. In mare &posibil in eneral', rezultatele sportive sunt determinate nu doar de radul antrenarii ci si de pre atirea psi+olo ica. "e cunosc si fenomene de crestere pe un timp scurt a masei obiectelor, omului, care nu sunt determinate de transferul masei. Cartea lui V. Grebenikov este scrisa in stil artistic si ilustrata de autor. %ste o 4dacitlo rafie5 bo ata spiritual, ce contine si o viziune ecolo ica, autobio rafica a autorului. Multi cititori vor percepe cartea ca o eneralizare pe intelesul tuturor a e*perientei de studiu a lumii insectelor si secretelor ei timp de 60 ani, ornata cu elemente science fiction. !ceasta e o parere eronata. /eoarece il cunosc pe Victor Grebennikov si lucrarile sale, pot spune ca nu am mai cunscut alt cercetator, savant mai constiincios, onest, talentat ca dumnealui. Grebennikov este bine cunoscut si in 4under round0ul stiintific5 &adica stiinta din #usia care este persecutata official de academie'. !stfel, la filiala academiei din 7ovasibiesk s0a creat un comitet de lupta cu pseudostiinta ,ertfele careia au devenit multi savanti0academicieni. %ste simplu sa pierzi titlul de colaborator stiintific sau sef de laborator. %ste suficient sa publici intr0o carte stiintifica sau in materialele unei conferinte un articol, de e*emplu despre rolul mecanismelor anti ravitationale in evolutia insectelor. "unt ferm convins ca descoperiri de acest en nu trebuie in ropate din cauza actualului pra matism in stiinta. 8ie ca aceasta carte stiintifico0artistica sa ramana un "8 pentru cei pra matici. Cel ce are oc+i $ sa vada. Credinta fanatica si inc+inarea zeilor inrudeste stiinta actuala cu reli ia barbara. /ezvoltarea armonioasa este imposibila fara distru erea stereotipelor vec+i. Capitolul V Zborul 9 seara linistita in stepa. /iscul rosu aramiu al soarelui a atins orizontul incetosat din indepartare. %ste tarziu pentru plecarea spre casa, m0au retinut insectele mele si ma pre atesc pentru somn, oricum in plosca a mai ramas apa si am remediul 4/eta50antitantari, care este indispensabila &in zona malului inalt al lacului cu apa cam sarata sunt foarte multe 4muscatoare5 plictisitoare'.

!ctiunea se petrece in stepa, in valea :amaslovo, unde cur ea candva un puternic afluent al raului Irtas, care s0a transformat odata cu ararea stepei intr0un lant de lacuri sarate. Vantul nu bate, nu se misca nici un fir de iarba. /e0asupra lacului zboara cardulete de ratuste, se aude fluieratul becatelor. ;olta inalta de culoarea perlei a cuprins stepa pe cale de adormire. Cat este de minunat aici in plina libertate< M0am instalat lan a malul abrupt, pe o poiana acoperita cu iarba. !m asternut impermeabilul, am pus rucsacul sub cap. Inainte de somn am cules cateva movilite uscate de bale ar, le0am adunat impreuna si le0am dat foc. 2n iz romantic, de neuitat se raspandea prin stepa ce adormea. M0am aran,at pe patul meu improvizat, mi0am intins cu placere picioarele obosite savurand inca o noapte minunata in stepa&ceea ce se intampla rar'. 8umul albastru ma duce in zbor in taramul povestilor si adorm repede. /evin mic0mic ca o furnica si apoi mare ca cerul. 7u0mi pot e*plica de ce astazi aceste sc+imbari ale corpului meu inainte de somn sunt deosebit de puternice. 2ite ca a aparut ceva nou = senzatia de cadere, imi pare ca malul inalt a disparut momentan de sub mine si cad intr0o prapastie strasnica si necunoscuta< /eodata au inceput a licari niste valuri, am desc+is oc+ii, dar ele nu au disparut ci danseaza pe cerul ri0 smarald, iarba. ! aparut un ust metallic puternic in ura, parea ca as fi pus pe limba o baterie puternica. !u aparut z omote in urec+i, aud clar z omotele puternice ale inimii. Ce fel de vis e acesta> Ma asez si incerc sa alun aceste senzatii neplacute, dar nu reusesc. /oar valurile din fata oc+ilor s0au transformat si nu mai sunt lun i si linistite ci au devenit in uste, clare asemeni unor scantei sau lanturi si nu0mi permit sa privesc in ,ur. !cum mi0am amintit, senzatii asemanatoare am trait cativa ani in urma in padurice, anume in cran ul fermecat &autorul numeste aici locuri de pe teritoriul branistii entomolo ice, re iunea 9msk'. !m fost nevoit sa ma ridic si sa mer putin pe mal. Care peste tot e la fel> 2ite aici, la un metru se simte influienta clara a 4ceva5. Mai mer 10 metri $ acest 4ceva5 dispare. Mi se face frica. "unt sin ur in stepa lan a 4lacul fermecat5. 3rebuie sa0mi stran repede lucrurile si sa plec de aici. /ar curiozitatea casti a. 9are ce se petrece aici> Poate este din cauza mirosului de mal si apa de lac < Ma cobor si ma asez lan a apa, pe o movila de lut. !roma densa, dulcie de resturile al elor in putrezire ma invaluie. "tau - min., 10 min. $ nimic neplacut. !r fi bine sa ma culc undeva pe0aici, dar este umed. 2rc inapoi pe mal si istoria se repeta < !m verti,, ust metalic in ura si parca mi se sc+imba reutatea $ ba sunt usor, ba sunt reu $ reu, in oc+i apar luminite de diferite culori? /e necrezut, daca acesta ar fi un 4loc periculos5, o anomalie, nu ar creste iarba atat de deasa, nu ar mai fi cuibul de albine atat de mari care au ocupat tot malul de lut. %u mi0am aran,at patul c+iar deasupra 4orasului5 subteran al albinelor, care contine, desi ur, o multime de tunele, odaite, pupe, larve vii si sanatoase. !sa si nu am inteles nimic atunci. "omnoros, cu capul in reuiat, devreme dimineata, cand soarele nu a rasarit inca, am plecat spre drumul principal ce ducea la Isilkul.

In acea vara am vizitat 4lacul fermecat5 inca de @ ori, in timp diferit si la ore diferite. Aa sfarsitul verii aici era un numar uimitor de albine, care aduceau spre cuib polen alben0aprins de flori, adica se simteau minunat. !celasi lucru nu puteam sa0l afirm despre mine. Aa 1 metru deasupra lor simteam multiple senzatii neplacute, care dispareau la - metri distanta? 7u puteam sa0mi dau seama, de ce anume aici se simt minunat plantele, albinele, care sunt foarte multe, ocupand tot malul, asemeni unui cascaval, iar pe alocuri asemeni unui burete> #aspunsul l0 am aflat cativa ani mai tarziu , cand 4orasul5 albinelor din :amaslovo a fost distrus de o aluviune de teren. !cum nu sunt nici cuiburi, nici iarba ci o movila oribila. Mi0au ramas doar cateva resturi de cuiburi cu multe odaite0celule. Celulele erau situate una lan a alta si aminteau mici de etare sau poate mai mult niste ulciorase cu atul ce se in usta lin. /e,a cunosteam ca aceste albine apartin enului Gali*t cu @ ineluse &dupa numarul de inele albene de pe abdomen'. Pe masa mea de lucru, pe care stau aparate, cutii cu furnici si reierasi, flaconase cu reactive si multe alte lucruri, se asea un vas lar , umplut cu bul arasi spon iformi de lut.

Cand cautam ceva, am intins mana deasupra acestor bul arasi. !tunci s0a intamplat o minune, deasupra lor am simtit caldura?!m atins bul arasii cu mana $ erau reci, dar deasupra lor aveam o clara senzatie de caldura. In de ete au mai aparut, in plus, niste senzatii necunoscute pana atunci de impin ere, pulsatie, 4tic0tac5. Cand am deplasat vasul spre mar inea mesei si am aplecat fata deasupra sa, aceleasi senzatii resimtite la 4lac5 au reaparut. Capul a devenit usor si mare0mare, corpul cadea undeva in ,os, in oc+i licareau lumini trecatoare, in ura simteam ust metalic, si o usoara senzatie de reata?"enzatiile s0au pastrat si atunci cand am acoperit vasul cu o cutie de carton, capac de carton. !cel 4ceva5 strapun ea obstacolul.

8enomenul se cerea studiat imediat. 8ara aparate de fizica insa, nu puteam sa realizez nimic acasa. In studiul cuiburilor m0au a,utat multi colaboratori ai academiei din 7ovosibirsk. Cele mai precise termometre, captatoare de ultrasunet, electrometer, ma nitometre nu inre istrau nimic. ! fost efectuata cea mai minutioasa analiza c+imica a lutuluiB in rezultat nimic deosebit. 3acea si radiometrul. 3otusi mainile umane, si nu doar ale mele &<', aveau o senzatie clara de caldura de0asupra cuiburilor, sau adierea unui 4vant5 rece, furnicaturi, ticuri, un mediu dens si vascosB alteori mana devenea 4 rea5, sau se ridica in susB de etele amorteau, se contractau musc+ii centurii scapulareB apareau verti,i, +ipersalivatie. 2n comportament asemanator manifestau albinele0taietoare0de0 frunze care populau un fascicol de tuburi din +artie. 8iecare tub continea multiple 4pa+arele5 din frunze acoperite cu capacele din frunze, iar in 4pa+arele5 $ o oase de matase cu pupe si larve. !m propus unor persoane care nu stiau despre descoperirea mea sa tina palma sau fata deasupra tuburilor si am inscris fiecare detaliu al relatarilor acestora. #ezultatele acestor e*periente sunt publicate in articolul 4/espre proprietatile fizico0biolo ice ale cuiburilor albinelor0polenizatoare5, publicat in 4 Buletinul de stiri agricole din Siberia, N. 3, 1984 . In acelasi ziar se aseste si o scurta e*plicatie fizica a descoperirii.

8olosind modelul cuiburilor de albine, am construit cateva zeci de 4fa uri5 din plastic, +artie, metal, lemn. !m a,uns la concluzia ca, cauza senzatiilor neplacute nu este un 4biocamp5, ci dimensiunile, forma, cantitatea, situarea cavitatilor una fata de alta. Cavitatile puteau fi formate din orice material dur. Aa nivelul or anismului apareau senzatii iar aparatele 4taceau5. !m numit descoperirea e ectul structurilor ca!itare "#SC$. %*perientele continuau si 7atura imi revela noi si noi taine? "0au constatat ca in zona de actiune a %"C scade vizibil activitatea bacteriilor saprofite din sol, a ciupercilor de dro,die sau de alt tip, incoltirea semintelor de rau, se sc+imba comportamentul al elor microscopice mobile numite clamidomonade, apare luminozitatea larvelor albinelor0 taietoare0de0frunzeB albinele mature devin mai active si finiseaza polenizarea plantelor cu 2 saptamani mai devreme.

%"C nu este ecranat, ci asemeni ravitatiei actioneaza structurile vii prin pereti, metal ros, alte obstacole. /aca obiectul cavitar se transfera pe un nou loc, %"C este resimtit de om mai tarziu, peste cateva secunde sau minute, iar pe locul vec+i ramane o 4urma5 &sau cum a fost numita in luma, un 4fantom5' care e simtita de maini peste zeci de minute0luni. Campul produs de %"C in ,urul fa urilor scade nere ulat, le incercuie cu un sistem invizibil dar bine sesizat de 4invelisuri5. !nimalele &soarecii albi' si omul, aflate in zona de actiune a %"C, se acomodeaza peste un timp, c+iar daca are o actiune puternica. !ltfel nu am putea e*ista, fiind incon,urati de multiple cavitati mari si mici, celule ale plantelor vii si moarte &inclusive de propriile noastre celule', veziculele din diverse materiale plastice, camere, coridoare, sali, spatii printre detaliile panourilor de comanda, aparatelor, automobilelor, intre copaci, mobila, cladiri. !ctiunea &4raza5 de actiune' a %"C este mai puternica daca se orienteaza in directia opusa soarelui si inspre centrul Pamantului &in ,os'. Campul %"C produce dere larea functiei ceasurilor mecanice si electronice, posibil ca este implicat si 3impul. 3oate aceste manifestari sunt produse de vibratia materiei, care este in permanenta miscare si sc+imbare vesnica. Pentru descoperirea acestor vibratii fizicianul Aouis des ;ro lies C>D a primit in anii E20 premiul 7obel. !stfel de unde se folosesc la microscopul electronic.

!m mai descoperit si alte lucruri care tin de fizica corpurilor solide, mecanica cuantica, fizica elementara, si care ne vor indeparta acum de principalii eroi ai povestirii $ albinele. 3otusi am construit niste aparate capabile sa inre istreze obiectiv %"C si care reactioneaza la prezenta apropiata a cuiburilor de albine. Iata cum arata niste vase ermetice &vezi desenul', in interiorul carora, pe fire de paian,en, atarna oblic paie si ramurele cu capetele arse, servind drept taciune pentru desen, pe fundul vaselor este putina apa cu functia electrostatica, in special cand se lucreaza in conditii de aer uscat. "e va apropia de varful de sus al indicatorului un cuib vec+i de viespi, fa uri de albine, un manunc+i de spice si atunci indicatorul va devia lent cu zeci de rade.

7u este un miracol. %ner ia electronilor ambelor corpuri multicavitare va crea in spatiu un sistem de unde sumare. 2nda este o ener ie capabila sa produca un lucru de autoimpin ere corpurilor, c+iar prin obstacole asemanatoare capsulei metalice cu pereti rosi &vezi foto'. %ste practice incredibil ca prin peretele ros capsular penetreaza undele cuibului mic si usor de viespi, vizibil pe foto si indicatorul din interiorul acestei capsule ermetice fu e de cuibul de mult parasit, uneori c+iar parcur e ,umatate de cadran. 7ecredinciosii pot vizita muzeul a roecolo ic din 7ovosibirsk si vedea minunea cu proprii lor oc+i. In acelasi muzeu se aseste un aparat din fa uri cu efect anal esic. 9ricare se poate aseza pe scaun, sub o cutie ce contine cateva rame cu fa uri de albine. Peste cateva minute va simti ceva &am sa va fiu recunoscator daca imi veti scrie ce ati simtit'. Cel ce are dureri de cap nu le va mai simti peste cateva secunde, pentru cel putin cateva ore. !stfel de anal ezice nu sunt o taina si se folosesc cu succes in tara.

#adiatia este clar perceputa pe palma mainii asezte in partea de ,os a cutiei cu fa uri. Cutia poate fi din carton, placa, sau tinic+ea, cu suturile bine sudate. Iata asa un cadru de la insecte?

Initial andeam in felul urmator = omul si albina sunt in contact de mii de aini si nimeni nu a relatat ceva neplacut , cu e*ceptia cazului cand era inpuns. !m adus o rama cu fa uri uscati deasupra capului $ lucra < !m decis sa selectez 6 rame. Iata pe scurt istoria acestei descoperiri. Cuibul vec+i de viespi are alta actiune, cu toate ca dimensiunea si forma celulelor sale sunt asemanatoare celui de albine. 3otusi, materialul celulelor spre deosebire de cele din ceara de albine, este mai poros, de fapt e +artie&+artia a fost inventata de viespi si nu de omB ele amesteca fibre vec+i ale arborilor cu saliva cleioasa'. Peretii celulelor sunt mai subtiri, localizarea si dimensiunile sunt altele, au si o capsula e*terna cu cateva straturi din +artie si cu spatii intre ele. !m primit cateva relatari despre actiunea nefavorabila a unor cuiburi de viespi constituite in podul casei. In eneral, ma,oritatea structurilor multicavitare si corpurilor cu efect %"C puternic au o actiune nefavorabila asupra omului in primele minute sau ore. 2na din putinele e*ceptii sunt fa urii albinei melifere. In anii F60, in apartamentul nostru din Isilkul locuiau bondari. 2neori cate un bondar tanar parcur ea un tub lun din stup spre urdinisul din fereastra, parasind casa, dar nu memoriza localizarea urdinisului. Aa intoarcere ratacea timp indelun at lan a fereastra mea si cele ale casei invecinate asemanatoare cu a mea. "eara, oboist si 4multumit5 de memoria vizuala slaba, se aseza pe peretele din caramizi, e*act unde se asea stupul, si se straduia sa patrunda printre caramizi. /e unde stia insecta, ca anume la @ m de urdinis, mai lateral, si 0,-m mai inferior, la 0,-m adancime este cuibul sau> Pe atunci nu stiam care este e*plicatia. !cum imi este cunoscuta. Pare o descoperire uimitoare, nu0i asa> "a ne aducem aminte de orasul Pompilov din crescatorie, unde viespile0vanatori se reantorceau la locul pornirii si c+iar la locul unde fusese transferat bul arele de pamant cu vizuina. 8ara nici und dubiu, acolo e*istau unde0semnale produse de cavitatea cuibului. 9 alta taina mi0a fost revelata in acei ani de prietenele0insecte le ate cu florile plantelor. 8lorile poseda, pe lan a culoare, miros, polen, si un semnal asemanator, puternic si neinterferabil, cu care atra polenizatorii zburatori. I0am descoperit cu a,utorul unui taciune pentru desen &ramurica arsa', pe care l0am purtat deasupra florilor mari, sub forma de clopotei0lalele, liliac, amarillis, bostan, nalba.

/e departe se simtea incetinirea acestui 4detector5. In scurt timp puteam asi floarea intr0o camera intunecata, practice fara erori, de la distanta de 102 m. 2nica conditie ce trebuia pastrata era imobilitatea plantei, deoarece daca era deplasata pe locul vec+i ramanea un timp o 4urma falsa5 &4fantomul5 de retentie despre care am vorbit anterior'. 7u sunt e*trasens, astfel de fenomen poate fi e*perimentat de oricine dupa un mic antrenament. "e poate folosi in locul taciunelui o bucata de 1 dm de matura albena de sor , un creion &spre floare va fi orientata partea neascutita'. 2nii pot folosi c+iar palma, limba, fata si vor simti ca de la floare vine caldura, receB senzatie de amorteala. Mai sensibili sunt copiii, adolescentii. Cunostintele despre %"C sunt necesare albinelor ce0si construiesc cuiburi subterane, deoarece construind o noua alerie, aceasta sa nu se intersecteze cu cuibul vecinei si sa0l ocoleasca. !ltfel orasul subteran al albinelor, s0ar distru e. 7u se va admite, de asemeni, ca radacinile plantelor, care pot distru e constructia, sa creasca in alerii si celule. #adacinile isi opresc cresterea sau ocolesc cuiburile albinelor cu cativa centimetri.

!cest fenomen a fost confirmat in e*perientele de crestere a boabelor de rau intr0un camp puternic cu %"C, in comparatie cu alte boabe $test ce se dezvoltau la aceeasi temperatura, umiditate, iluminare.

Pe foto se observa moartea radacinilor si devierea acestora in partea opusa 4fa urilor artificiali5.

/eci in zona 4lacului5 e*ista un vec+i pact de prietenie intre plante si albine care este e*emplu de inteli enta ecolo ica a Viului. 3ot acolo, pe acelasi loc al pamantului, un alt e*emplu, de comportament incult, crud al omului fata de 7atura?9rasul albinelor nu mai e*ista. In fiecare primavera au loc aluviuni de cernoziom candva fertile, care se deplaseaza catre baltoacele sarate, fara viata acum, insa candva erau lacuri. /easupra acestora zburau carduri imense de rate si berze, pe apa pluteau lebede de0un alb imaculat, isi intindeau aripile masive vulturii0rapitori. Aan a malul abrupt, presarat cu cuiburi de albine, zumzaiau sute de mii de alikti ce mi0au desc+is usa spre 7ecunoscut. "e prea poate ca am plictisit cititorul cu tot soiul de fa uri, structuri, retele etc. Va fi nevoie de o carte voluminoasa pentru a descrie toate e*perientele mele. !m sa mentionez doar un detaliu= in campul de actiune a %"C deseori se defecta calculatorul &%G01)!', ce lucra pe baza de baterie. !stfel de dere lari le0am produs prin actiune cu un cuib de viespi si %"C suplimentar al palmelor proprii. "eparat aceste 2 structuri nu influenteaza. Mainile, anume oasele tubulare ale falan elor, li amentele , articulatiile, tendoanele, vasele, un +iile, sunt emitatoare puternice ce produc %"C. %le pot deplasa un indicator din taciune sau un pai al aparatului meu, aflat la cativa metri. 9 poate face oricine. "unt convins ca nu e*ista 4e*trasensibili5, mai e*act toti oamenii sunt e*trasensibili &bioener eticieni'?Mult mai multi pot deplasa obiecte nu prea rele pe masa, le pot mentine in aer sau lipite de palma. !stfel de personae sunt filmate ca o minune. Incercati< !stept scrisori. %*ista un stravec+i ,oc popular= o persoana sta asezata pe scaun iar alti @ 4construiesc5 deasupra varfului capului acestuia o retea de palme orizontale cu de etele putin departate, initial mainile drepte, mai sus $ cele stan i, cu H2cm intre palme. Peste 1001-sec. cei @, la comanda, introduc rapid de etele aratator si mediu sub enunc+i si a*ile celui ce e asezat si il salta ener ic in sus. %ste important sa se pastreze sincronicitatea actiunilor. In caz de reusita un om de 100 k va zbura practic pana la tavan. Cei ce l0au ridicat vor afirma ca era usor ca o pana?

Cititorul va afirma ca este impotriva le ilor naturii, iar Grebenikov este un mistic. /ar nu este mistica si noi, oamenii, cunoastem foarte putin despre le ile universului, care deseori nu admite re ulilor, le ile umane?9data mi0a aparut asa o idee= resultatele e*perientelor mele cu insectele sunt asemanatoare povestirilor persoanelor vizitate de ?9I7. !mintiti0va iesirea temporara din functie a electronicii, 4capriciile5 ceasului, 4obstacolul5 invizibil, elastic, reducerea temporara a masei obiectelor, reducerea aparenta a masei umane, 4fosfenele50 ima inile multicolore mobile, ustul metalic in ura?Probabil a0ti citit asa relatari in ziare, reviste 49I75. 3oate acestea pot fi e*perimentate in muzeul nostru. Veniti< !cum un alt mister imi desc+ide usa> !sa este. Iarasi m0a a,utat intamplarea, mai e*act prietenele mele insectele. !u inceput nopti nedormite, insuccese, neincrederi, cautarea materialelor lipsa, defectiuni, c+iar accidente?.7u aveam un consultant. Puteam sa fiu luat in deradere sau mai rau? /ar indraznesc sa afirm ca este fericit acel ce are oc+i, cap, maini bune si muncitoare, bucuria creatiei, c+iar daca nu intotdeauna finalizate cu succes. !stfel de momente sunt mai importante decat primirea unei diplome, decoratii sau dreptului de autor. Zborul pe plat or%a antigra!itationala "e&trase din 'ilnic$ 9 zi arida de vara?9rizontul pluteste intr0o ceata maro0albastruie. Cupola i antica cereasca cu nori pufosi se inalta deasupra paduricilor si poienelor. "e pare ca norii dorm pe o sticla stravezie enorma de aceea au mar ini bine conturate, plate, iar partile superioare stralucesc scaldate de razele solare incat iti orbesc oc+ii. Ibor cam la G00 m deasupra solului spre un loc indepartat, care pare o pata de culoare desc+isa in ceata. Varfurile albastrii cu forme caudate plutesc lent in urma mea iar intre ele sunt campurile de ovaz0albastre0verzui, de +risca0 sub forma de dreptun +iuri albicioase cu sclipire neobisnuita fractionataB c+iar in fata este lucerna de un verde cobaltB oceanele verzi de rau. !ceasta enorma paleta multicolora pluteste, pluteste in urma?Cararari se incolacesc printre campuri si paduri. %le se intalnesc lan a drumurile de pietris, iar acestea pleaca spre sosele ce nu se vad prin ceata. "tiu insa ca mai spre dreapta lacului este dun a dreapta0dreapta, desc+isa la culoare, fara inceput si sfarsit, pe care se deplaseaza automobile0niste cutii minuscule. /easupra stepei de padure insorite plutesc umbrele de diferite dimensiuni a norilor, care sunt albi deasupra mea, albastri0inc+isi acolo unde sunt padurici si albastri de diverse nuante deasupra campiilor. !cum sunt acoperit de umbra unui nor. Imi maresc viteza de deplasare, ceea ce este usor de realizat, si parasesc umbra. Ma aplec putin inainte si simt cum un vantisor cald, dens ce adie de ,os in sus, dispre solul si plantele incalzite de soare. "imt pe corp adierea ,etului dens, cu aroma de +risca in floare. 2n astfel de ,et ridica usor o pasare de talie mare daca ea isi desc+ide aripile= vultur, cocostarc, cocor. %u insa nu am aripi ci zbor pe platforma dreptun +iulara, putin mai mare decat suprafata unui scaun, cu o bara verticala si niste manere de care ma tin si cu care conduc aparatul.

8antastica> Cum sa va spun?!cum 2 ani 7atura, iarasi prin intermediul prietenelor0insecte, mi0a revelat fin si putin insistent, dar rapid si convin ator inca ceva. /oi an /escoperirea ma tinea lan a ea, cu toate ca o studiam cu pasi i anti. Cand lucrul este nou, interesant timpul trece repede. Pata de culoare desc+isa a lacului din stepa s0a apropiat vizibil, a devenit mai mare, in departare soseaua cu cutiutele automobilelor, de,a clar vizibile de la inaltime. !utostrada trece H la ) km de calea ferata, cu care este paralela. /aca privesti mai atent se pot vedea liniile paralele si nisipul desc+is al caii ferate. %ste timpul sa cotesc H 20 rade spre stan a. 7u pot fi observat de ,os nu doar din cauza distantei. C+iar zburand foarte ,os nu formez umbra. 3otusi, cum am aflat mai tarziu, unii observa rareori pe aceasta portiune de cer un disc sau o sfera de culoare desc+isa , sau ceva asemanator unui nor oblic, vertical, cu mar ini bine conturate, mobil. !ltii au observat 4un patrat plat, dens, cu suprafata de H 1 +ectar5. Putea fi ima inea iluzoriu marita a aparatului meu> In eneral oamenii nu observa nimic si astfel sunt multumiti. Cel putin nu am stabilit inca de ce depinde starea invizibilitate0vizibilitate. /e aceea evit intalnirile cu oamenii zburand departe de orase, sate, iar drumurile le intersectez cu viteza mare dupa ce ma convin de lipsa fiintelor umane.

In aceste e*cursii devenite obisnuite pentru mine, care par fantastice cititorului, am incredere doar in insectele reprezentate pe aceste pa ini. /escoperirea am folosit0o initial in scopuri entomolo ice= am studiat coltisoare tainice, le0am e*aminat din zbor, am cautat tari necunoscute mie, populate de Insecte, care necesitau a,utor si protectie. 7atura mi0a impus de la bun inceput conditiile sale dure= priveste dar nu foto rafia. !stfel aparatul nu se inc+idea ermetic, peliculele &cele din buzunar si cea din aparat' au fost e*puse la lumina. 7u0mi reusea in zbor sa sc+itez locurile. Practic tot timpul mainile imi erau ocupate, doar pe cateva secunde puteam elibera una din ele. Imediat dupa aterizare desenam dupa memorie, cu toate ca nu sunt pictor iar memoria vizuala imi e slaba?!cest zbor nu este asemeni celui din visul cu care am inceput aceasta carte. 7u este o placere, ci lucru, deseori reu si riscant= trebuie sa stai in pozitie verticala, mainile sunt ocupate, la cativa cm este ranita ce separa 4acest5 spatiu de 4celalalt5, e*teriorB o ranita invizibila dar foarte sireata, iar creatia mea nu este cine stie ce si seamana unui cantar de spital?/ar este un inceput< /eseori iese in functiune aparatul de foto rafiat, ceasul si posibil calendarul. Coborand pe o poiana cunoscuta o aseam deseori in alt anotimp, cu deviere de H 2 saptamani intr0o parte sau alta si nu aveam cum sa efectuez o verificare. !stfel ma deplasam deci in spatiu si, posibil, in timp< 7u pot demonstra ultima afirmatie deoarece ceasul nu arata corect timpul in zbor &in special la inceputul acestuia', ba se rabeste, ba ramane in urma, dar spre sfarsitul e*cursiei arata timpul e*act, pana la secunde. /e aceea in timpul e*cursiilor evit intalnirile cu oamenii. /aca pe lan a ravitatie este pus in functiune si 3impul pot sa dere lez le aturii cauza0efect necunoscute de mine, si posibil sa sufere cineva> !stfel de suspiciuni le pot motiva. Insectele colectate in eprubete 4acolo5?dispar, in eneral fara urmaB alteori eprubeta a e*plodat formand cioburi marunte, alta data in eprubeta s0a format o aura ovala cu mar ini cafenii &4c+itinice5', pe care o puteti vedea in foto rafie,

deseori prin tesatura buzunarului aveam senzatia de arsura sau lovitura de electrocutare in momentul 4disparitiei5 prizonierului. /oar o sin ura data am descoperit in eprubeta insecta, insa nu era un e*emplar matur de calaret i+neumonide cu inele albe pe mustacioare, ci pupa acestuia, adica stadiul anterior. %a era vie, la atin ere isi misca abdomenul. Cu parere de rau a murit peste 1 saptamana si s0a uscat. Cel mai bine este sa zbori in zilele de vara senine. Iarna si pe timp polios este practic imposibil. Cauza nu este fri ul ci faptul ca zborurile de iarna nu sunt valoroase pentru un entomolo . Cum am a,un la descoperire> In vara 1()) e*aminam sub microscop invelisurile c+itinice ale insectelor, mustacioarele pufoase, solzisorii cu o structura foarte fina a aripilor de fluture, aripile cu luciu si alte minuni ale 7aturii. !m observat o microstructura foarte ritmica a unei detalii destul de mari de insecta. %ra o compozitie foarte re ulata, bine calibrata, parea a fi efectuat de un automat foarte complicat pe baza unor sc+eme si calcule speciale. !stfel de structura alveolara nu parea sa serveasca nici pentru soloditate, nici pentru frumusete. 7u am mai observat astfel de microornament nicaieri in natura, te+nica sau arta. /in cauza multidimensionalitatii sale nu am reusit sa0l reproduc pe +artie sau foto rafie. Aa ce folosea insectei> Cu atat mai mult ca se situa in partea inferioara a aripilor care practice intotdeauna este ascunsa, cu e*ceptia zborului, cand nimeni nu o poate vedea. !m presupus ca este un emitator de unde ce poseda %"C descoperit de 4mine5> In acea vara miraculoasa astfel de insecte erau peste tot. Ae prindeam seara, la lumina. 7u am mai observat un numar atat de mare nici 4pana5, nici 4dupa5. !m asezat pe masuta microscopului aceasta placuta c+itinica cava pentru a e*amina, inca o data, alveolele sale stelate la marime mare. !dmiram capodopera de iuvaer iu a 7aturii si inconstient am asezat cu pensa deasupra o placuta identica. "0a intamplat ceva e*traordinar= placuta a scapat din pensa, a atarnat cateva secunde in aer, deasupra celei de pe microscop, s0a rotit putin in sensul acelor de ceasornic, a alunecat in aer spre dreapta, s0a rotit impotriva acelor de ceas, s0a clatinat si a cazut rapid si brusc pe masa. Imi este reu sa descriu senzatiile mele din acel moment?#evenindu0mi am unit cu sarma cateva panouri, ceea ce am reusit cu reu doar luandu0le vertical. !m obtinut un 4bloc5 c+itinic cu cateva straturi. A0am asezat pe masa. 9 simpla pioneza de cancelarie, aruncata deasupra, nu cadea ci devia in sus si apoi intr0o parte. !tunci am prins pioneza deasupra 4blocului5. 3imp de cateva clipe aceasta a disparut complect din campul de vedere. !tunci am inteles ca nu este un emitator de unde ci !ltceva. /escoperirea m0a surprins asa incat mi0am pierdut pe o clipa respiratia iar obiectele din ,ur pluteau in ceata. 3otusi mi0am revenit cu reu si peste 2 ore am continuat lucrul?Iata acesta a fost inceputul. Multe detalii trebuie re andite, controlate, e*perimentate. !m sa povestesc cititorului, desi ur intr0o carte ce va urma, despre tainele functionarii aparatului meu, principiile de miscare, distante, inaltimi, viteze, utilare etc. ?2n zbor nereusit, riscant am intreprins in noaptea de 1J01) martie 1((0, cand nu am asteptat un anotimp favorabil si nu am plecat intr0o zona nepopulata. 7oaptea este riscanta pentru lucru. %securile au inceput pana la decolare= bloc0panourile din dreapta nu funtionau re ulat, ceea ce necesita o corectie imediata dar care nu am efectuat0o. !m decolat de pe strada oraselului academic, considerand resit ca la ora 2 noaptea dorm toti si nu ma vede nimeni. /ecolarea s0a produs fara incidente, dar peste cateva secunde, cand eram H la 100m deasupra solului, mi s0a facut rau, ca inainte de pierderea cunostintei. !r fi trebuit sa cobor dar nu am facut0o deoarece o putere i antica mi0a zmuls din maini diri,area miscarii si reutatii, si m0a antrenat spre oras. Purtat de aceasta putere de nesupus am alunecat deasupra celui de0al doilea cerc de case cu ( eta,e &sunt 2 cercuri mari, de H 1 km in diametru, de case cu ( eta,e, in centrul carora sunt case cu - eta,e, inclusiv a mea', deasupra unui camp inzapezit, am intersectat oblic soseaua 7ovosibirsk $ oraselul academiei, casele de locuit de la nord?Ma apropiam de oras. Iata de,a cateva 4buc+ete5 de cosuri a uzinelor, unele din ele fume au lent deoarece lucra sc+imbul de noapte?%ra necesar sa intreprind ur ent ceva. !m reusit cu reu sa re lez bloc0panourile. Miscarea pe orizontala a devenit mai lenta, dar iarasi mi s0a facut rau, ceea ce e de neacceptat in timpul zborului. /upa G incercari nereusite am stopat miscarea pe orizontala si am ramas sa planez in aer deasupra zonei uzinelor Iatulinka. 3evile continuau sa fume e in tacere si amenintator c+iar lan a mine. /upa un repaos de cateva minute, am observat ca 4ener ia rea5 a disparut. !tunci am alunecat inapoi, dar nu spre oraselul academiei, ci mai in dreapta spre 3olmaciovo, pentru a incalci posibilii martori oculari. Aa ,umatate de drum spre acest aeroport, deasupra unor campuri intunecate, unde si ur nu era nimeni, am cotit spre casa?In ziua urmatoare nu am putut sa ma scol din pat. 7outatile transmise la 3V si din ziare erau periculoase pentru mine. 3itlurile 49I7 deasupra zonei Iatulinka5, 4Iarasi e*traterestri>5 vorbeau in favoarea descoperirii zborului meu. "i inca cum< 2nii au observat sfere luminescente sau discuri, c+iar cateva?< 8rica are oc+i mari. !ltii afirmau ca a zburat o 4farfurie5 adevarata cu iluminatoare si raze? 7u e*clud si prezenta altor fenomene pe lan a zborul meu. Cu atat mai mult ca 4recolta5 de 9I7 in 1((0 a fost bo ata in "iberia, Malicik, si in special in ;el ia, und in noaptea de G1 martie &conform ziarului 4Pravda5', in inerul Marcel !lterlan, a filmat timp de 2 min un triun +i 4e*traterestru5 & ravitoplan'. Conform concluziei savantilor bel ieni acestea nu sunt 4obiecte materiale cu posibilitati enorme ce nu pot fi create de nici o civilizatie5. 9are c+iar de 4nici una5, domnilor savanti bel ieni> /upa presupunerea mea, panourile0filtre ravitationale &sau bloc0panourile' ale acestor aparate au fost lucrate pe Pamant, insa la o baza solida si autoritara, spre deosebire de aparatul meu. !m avut acelasi and, in ceea ce priveste forma triun +iulara a

panoului, care este mai eficace si mai si ura. 3otusi am optat pentru forma de patrulater, deoarece este mai plianta si aminteste de o valiza, care nu trezeste suspectii. %venimentele din ;el ia si 7alicin nu au nici o le atura cu mine. !m folosit descoperirea mea doar pentru vizitarea parcurilor entomolo ice. !stfel de parcuri, care imi sunt asemeni copiilor, mai importante decat orice inventii te+nice, sunt 11= ) in re iunea 9msk, unul laVoronez+ , doua in 7ovosibirsk. /e fapt, am fost sase la 7ovosibirsk, create, sau mai bine zis salvate, de mine si familia mea. !stfel de actiuni nu sunt tolerate de academia a ricola &unde se folosesc acum preparate c+imice', nici de societatea protectiei naturii, nici de comitetul protectiei naturii, care nu au dorit sa0mi acorde a,utor in protectia naturii acestor mici parcuri distruse de oameni rai si mar initi. Imi continui calea spre apus. In urma mea raman campuri multicolore dreptun +iulare, padurice cu contururi caudate si umbrele albastre ale norilor. Viteza cu care ma deplasez este destul de inalta, dar nu0mi va,aie vantul in urec+i, deoarece campul protector de forta al platformei a 4taiat5 din spatiu o coloana invizibila ce pleaca in sus si care elimina atractia terestra. "e pare ca in timpul zborului spatiul se desc+ide in calea platformei si apoi se inc+ide dupa ea. Probabil ca asa se e*plica invizibilitatea aparatului, si 4calaretului5 pe el, sau vizibilitatea partial deformata &asa cum s0a intamplat deasupra zonei Iatulinka'. Protectia fata de atractia terestra este incompleta. /aca deplasezi capul cu putin inainte pot fi simtite undele vantului ce au aroma de +risca, si alte plante ce cresc pe campiile siberiene. %levatorul de la Isilicul ramane lan a calea ferata, undeva departe spre stan a si incep coborarea deasupra soselei, initial convin andu0ma de inivizibilitatea mea. Platforma si fi ura mea nu lasa umbra pe pamant &uneori umbra totusi apare'. Iata trei baietasi cule pomusoare. Cobor platforma si trec in zbor pe lan a ei, dar nu observ nici o reactie, deci sunt invizibil. %i, si evident, nu pot fi auzit, doarece in cazul principiului de zbor in spatiu 4ce se desc+ide si se inc+ide5 aparatul nu produce sunete, din cauza lipsei frecarii de aer. Calatoria nu a durat mult, doar H @0 minute. !cum simt cat imi sunt de obosite mainile, picioarele, capul, deoarece trebuie sa pastrez pozitia verticala pe mica mea platforma de care sunt le at cu o curea de si uranta. Pot sa ma deplasez mai rapid, dar nu risc, din cauza nesi urantei si dimensiunilor mici ale aparatului. Iarasi decolez. Curand apar semnele cunoscute= intersectia, pavilionul pentru pasa eri pe dreapta soselei. 2rmeaza vreo cinci kilometric pana la stalpii portocalii ce in radesc rezervatia care a implinit, sa nu vezi<, 20 ani. !m prote,at aceasta prima rezervatie a mea de pericole de tot soiul, birocrati, avioane cu c+imicale, po,ar s.a. !ceasta tara a Insectelor este vie si infloreste acum< !m obosit si am franat, ceea ce se efectueaza prin autodislocarea filtrelor de sub cutia platformei. Vad de,a desisul bo at al morcovului salbatic, caciulitele albe se deosebesc foarte bine si sunt asemeni unor sfere brodate. %le sunt presurate cu insecte. "ufletul este inundat de fericire, care face sa0mi dispara ultima urma de oboseala, doar am reusit sa pazesc bucatica de pamant de aici, fie doar de J +ectare suprafata, tocmai 20 ani, de oameni ce cosesc iarba, de vite etc. "tratul de sol atin e pe alocuri 1@ cm, au aparut specii de insecte disparate demult din zona aceasta, plante &scortonera, care dimineata are aroma de ciocolata etc.'. !roma puternica de morcov salbatec, caracteristica doar poienei Medii de dupa ardul rezervatiei, imi produce o noua avalansa de fericire si0mi anunta o apropiata intalnire cu lumea Insectelor. Iata0le, sunt bine vizibile, c+iar de la 10 m inaltime, pe umbrelutele bo ate si sferele brodate de an elica si morcov salbatic= fluturi oran,e, plutesc libelule portocalii si albastre, stralucind la soare. !m coborat lin mai ,os si iata brusc apare umbra mea intunecata, invizibila pana atunci, care pluteste lin deasupra plantelor si tufisurilor. 7u0mi este frica, pentru ca nu este nimeni pe sosea cam la G00 m spre nord de rezervatie, lipsesc pentru moment automobile. Pot sa cobor linistit pe pamant. Iata tulpinile plantelor mai inalte au inceput a fosni pe suprafata platformei.

Inainte de a ateriza pe acest delusor, cuprins de un val de bucurie, cu o miscare de manivela determin platforma sa zboare vertical in sus. #epede se indeparteaza pamantul, totul devine mic= poienitele si ardul rezervatiei, paduricile si campiile din ,urB orizontal se pare ca formeaza o concavitate enorma, astfel incat devine vizibila calea ferata de la 2 km spre stan a, apoi satele #osslavka si IesnoiB fermele de vaci, toate incercuite de un inel alben de paie si bale ar uscat, departe spre est, unde pleaca linia de cale ferata &nu intele de ce ,dar este dreapta asemeni unei sa eti', sunt casute mici si cubul arii Iunino, cam la 6 km de rezervatieB mai departe se intinde :azakstan0ul, peste care se asterne ceata albastruie. Plutesc deasupra Isilculiei, tara tineretii mele, deloc identical cu cea de pe +arti si planuri, ci vie, fara mar ini, presurata cu insulitele intunecate ale paduricilor, umbrele norilor, petele desc+ise ale lacurilor. /iscul enorm al Pamantului imi pare tot mai concav. 7u am identificat pana acum cauza acestei iluzii. 2rc tot ma sus iar norii enormi raman ,os. Cerul nu e la fel cum pare de ,os ci albastru0intunecat. Campiile vizibile de aici sunt acoperite cu ceata albastruie si se estompeaza tot mai mult. Imi pare rau ca nu pot sa0l iau, cel putin odata, pe nepotul !ndrei. !re @ ani si platforma ne0ar ridica, dar riscul este mare?Vai, am si uitat, acolo ,os, pe poiana, lasam umbra deci pot fi vazut de mii de oameni, deoarece e ziua. "e poate intampla sa ma vada sub forma de 4disc5, patrulater sau in cel mai rau caz, pe mine personal?C+iar inaintea mea se aude un avion marfar, ce creste rapid in dimensiuni si deplasandu0se spre mine. !cum vad luciul metalic, pulsatia rosie a beculetului. #epede in ,os< 8ranez brusc, cotesc, acum "oarele lumineaza la ceafa mea. 9blic in ,os, pe peretele enorm al nunui nor orbitor de alb, trebuie sa fie umbra mea. Insa ea lipseste. %ste vizibil doar un inel stralucitor multicolor, cunoscut de toti pilotii, care a alunecat pe suprafata norului, in ,os, intrecandu0ma. /eci nu am fost observat. 9 idKe m0a vizitat atunci &se pare ca ima inatia este trezita de un astfel de zbor 4 in cadere5, cu toate ca este incomod din punct de vedere te+nic si fizic'= posibil nu sunt sin urul din cei - miliarde de oameni ce a facut astfel de descoperire. !sa aparate de zbor, cu acelasi principiu, sunt testate si zboara de mult. "unt create la uzine si independent, asemeni mie. 3oate platformele cu proprietate de ecranare au capacitatea de a deveni uneori vizibile, capatand diverse forme. "e pot transforma si pilotii fiind vazuti ca e*traterestri +umanoizi in costume ar intii sau verzi si mici, sau plati, asemeni unui carton &Voronez+ ,1()(' etc. /e fapt acestia sunt constructori ai platformelor ce le e*perimenteaza. !s vrea sa dau un sfat celor ce studiind insectele vor intalni asemenea fenomen, si vor incepe constructia unui 4 ravitoplan5 &sunt convins ca fara a,utorul insectelor astfel de descoperire nu se poate efectua'. %ste bine sa zbori doar pe timp frumos, varaB se va evita ploaia, furtunaB la inaltime nu prea mare si distante moderateB nu se va lua nici un obiect de la locul aterizariiB constructia sa fie ma*im eficientaB vor fi evitate localitatile populate, transportul, oamenii. %ste foarte binevenita, in acest sens, o poienita indepartata de locuintele umane. !ltfel, pe o distanta de cativa zeci de metri, pot avea loc fenomene de deplasare ine*plicabila a lucrurilor casnice, deconectari sau conectari, aprinderea acestora. 7u pot sa e*plic asa fenomene, dar se pare ca sunt o urmare a devierii temporale. In timpul zborului sau aterizarii nu vor fi pierdute sau scapate detalii, particule etc. "a ne amintim de 4fenomenul din /aline orsk5, 2( ianuarie 1()6, tra ic pentru e*perimentatori. !tunci, pe un teritoriu vast au fost imprastiate detalii ale aparatului, iar de la filtrele ravitationale microporoase au ramas doar mici resturi, care nu se supuneau unei analize c+imice. Va puteti aminti ca insectele colectate de mine 4acolo5 dispareau 4aici5 din eprubeta, iar in eprubeta se forma un orificiu> !stfel de orificii erau identice cu acele aparute pe neastepate in apartamente sau oficii, uneori sub forma de 4lant5, pe cateva ferestre sau eta,e. /iametrul din e*terior este de G0- mm, in interior formeaza o palnie de 601- mm. 2nele din orificii sunt topite pe mar ini sau colorate cu cafeniu, la fel ca in cazul transportarii insectelor in eprubeta, descries de mine. !nterior presupuneam ca astfel de orificii sunt produse de finite microplasmatice invizibile cu durata scurta de viata, asemanatoare unor microful ere sferice. !cum stiu ca sunt cauzate de particule si praf dispersate din neatentie in timpul zborului unor aparate asemanatoare celui construit de mine. Ima inile orificiilor pe care le puteti vedea in aceasta carte au fost efectuate de mine in oraselul academic al orasului 7ovosibirsk. "e pot prezenta oricui doreste. !u aparut in perioada 1(J-01((0 si nu sunt le ate de e*perientele mele, cu e*ceptia ultimului zbor. "unt convins ca o parte din descrierile 9I7 sunt de fapt platforme, alte detalii mari ale aparatelor, intamplator sau cu vointa aruncate in afara campului activ, de constructori. !sa detalii pot enera multe necazuri, in cel mai bun caz pot provoca o serie de povestiri fantastice in ziare, uneori sub forma de 4comentarii5 stiintifice. /e ce nu vreau sa divul esenta descoperirii mele> In primul rand pentru ca trebuie sa ai timp, forta pentru a adduce dovezi. !sa ceva nu am. !m acumulat destula e*perienta in acest domeniu pe cand studiam efectul structurilor cavitare. #ezultatul in cazul %"C a fost= 4In ceea ce priveste cererea patentului pentru descoperire, nu este posibila colaborarea cu /0voastra5. "unt si ur ca, c+iar daca as fi activat aparatul si as fi zburat pana la plafon in cabinetul acelei persoane, reactie nu as fi obtinut, ba c+iar m0ar alun a din cabinet ca pe un ma ician. Vai, cei tineri, inlocuitii mai repede pe cei 4ce faptuiesc5 acum< ! doua cauza a pastrarii secretului meu, este obiectiva. "tructuri anit ravitationale am descoperit doar la o specie de insecte din "iberia. 7u voi numi nici ordinul caruia ii apartin. Posibil ca sunt pe cale de disparitie, acea izbuncnire fiind ultima de acest en. Pot avea oare arantia, daca voi indica enul si specia, ca oameni amatori in biolo ie, putin onesti, afaceristi, nu se vor avanta sa caute prin vai, campuri, pentru a

cule e ultimile e*emplare ale acestei Minuni a 7aturii. %i nu se vor opri, c+iar daca va fi necesar sa caute pe sute de km, sa are sute de poienite. Prea ademenitoare este captura< Cum sa nu< 8ie ca pentru voi, oameni necinstiti, tot ce am povestit aici, sa ramana "8. 7atura nu va revela acest secret unora ca voi. 7u0l veti obinte cu forta. Ca arantie servesc acele cateva milioane specii de insecte care mai locuiesc, inca, pe planeta. Calculati care este probabilitatea intalnirii cu 7eobisnuitul, c+iar daca veti studia 1+ fiecare specie. Va doresc multa rabdare si viata lun a, pentru ca c+iar fara zile de odi+na si cu un re im de ) + de lucru, va fi nevoie de 1000 ani, de memoie si vedere impecabile. 7u0mi ramane decat sa va invidiez. "per sa ma intelea a si sa ma ierte, si cei ce au dorit sa cunoasca descoperirea fara a fi +idati de interese si anduri secundare. 9are pot sa ale altceva decat protectia 7aturii Vii> Cu atat mai mult ca, m0am convins, asa descoperiri le0au facut si altii. %i nu se rabesc sa le faca publice, dar prefera sa zboare noaptea sub forma de discuri neobisnuite, triun iuri, patrate, ce stralucesc sidefiu spre uimirea trecatorilor? ?!terizand rapid, de fapt cazand in ,os, ma orientez daca nu este nimeni prin apropiere. Aa @0 m deasupra solului franez si apoi aterizez, fara dificultati, pe poienita rezervatiei. 9 veti asi pe mapa0sc+ema. 2nele ramuri ale copacilor sunt 4retezate5, parca de ful er deoarece zborul vertical si aterizarea sunt dificile, iar traiectoria este initial oblica. Aa inceputul zborului, nu stiu de ce, platforma se deplaseaza in partea opusa "oarelui, iar uneori invers?Pliez aparatul si il asez in rucsac, unde mai adau mancarea si un instrument pentru reparatia ardului. !poi, printre copaci si tufele de maces, ma deplasez spre Poiana de Mi,loc. Aa iesirea din padure, ca un semn bun, observ o familie de bureti0pestriti de0un rosu0aprins, rupati sub forma de 4inel al vra,itoarei5. /e ce 4al vra,itoarei5> "i apoi, de ce asa ciuperca frumoasa trebuie lovita cu piciorul, faramitata> Multi raspund asa= 47u este comestibila>5 7u sunt comestibili nici musc+ii, ar ila, cren utele, trunc+iurile de copaci, pietrele?/aca ar creste in locul buretilor pestriti caramizi, nu cred ca ar fi lovite cu piciorul. /eci ciupercile necomestibile sunt lovite pentru ca sunt vii, pentru ca trebuie ucise< Cum asa> 9are oamenii au in san e astfel de comportament= sa loveasca o ciuperca, sa calce un carabus, sa impuste o pasare, un iepure, un bizon> !sa apare mitocania, sadismul, razboaiele> /aca as fi un e*traterestru in vizita pe Pamant, vazand asa comportament as parasi cat mai repede asa planeta. 2rmatoarea vizita o voi intreprinde abia peste vreo -00 ani pamantesti? /ar tu cititorule> Ma bucur ca familia de bureti pestriti este departe de oc+ii rai si picioarele crude, si ma incanta in fiecare vara cu viata deosebita, palarioarele umede, rosii aprinse, cu solzi mari albiciosi. Iata si Poiana. Pasesc pe acest pamant vir in cu stran ere de inima. "enzatia este din cauza dorului de natura zonei Isilicul, de lan a 7ovosibirsk, si din cauza fricii ca vreun 4 ospodar5 o va ara, si din cauza bucuriei ca este inca neatinsa?!cum nu are nici o importanta ca am in rucsac platforma ascunsa. 9ricum omul va cunoaste aceasta si alte taine ale Materiei, "patiului, Gravitatiei, 3impului. /ar nici o civilizatie, pe nici o planeta, nu va putea reproduce aceasta Poiana, cu viata ei comple*a, fina, vibranta?2nde inca, in care un +er al 2niversului, poate fi asit un clopotel violet0siniliu asemeni celui de aici, in interiorul semitransparent al caruia danseaza dansul iubirii doua musculite, frematand din aripile transparente, cu dun i alb0ne re> Pe care planeta se va aseza pe palura intinsa un fluturas pentru a lin e cu trompa spiralata ceva saratel &cascaval, carnat, slanina'. "au va mer e putin pe palma desc+izandu0si si inc+izandu0si aripile de atlas ri, cu nuanta verzuie, iar pe mar inea inferioara cu cel mai fin ornament din pete0oc+isori< ?/e curand oamenii au inceput sa zboare. Initial, cu a,utorul balonului, apoi cu avioanele, acum rac+etele ne duc pe alte planete?/ar maine> Maine vom zbura spre alte stele cu viteza luminii, si totusi c+iar ala*ia vecina, !ndromeda, va fi de necucerit. 2manitatea, cu conditia ca va merita titlul= 4Inteleapta<5, va dezle a multe taine ale Creatiei, va pasi si aceasta ranita. !tunci vor deveni accesibile oricarei lumi din toate un +erele 2niversului, aflate la trilioane ani lumina distanta. 3oate vor deveni posibile pentru ca sunt rezultatul Intelepciunii, "tiintei, 3e+nicii. Insa doar atat. !ceasta Poienita poate sa dispara daca nu voi reusi sa o pastrez pentru cei apropiati, pentru nepoti. Ce este mai pretios pentru umanitate acum< #ezervatia sau aparatul construit de mine, din rucsac, care dezvolta viteza ma*im G00@0 km pe minut> 3ie iti adresez aceasta intrebare, cititorule. Gandeste0te bine, inainte de a da un raspuns intelept. Priviti aceste ima ini. !sa arata acest aparat in faza de lucru si pliat. Cablul in ust din interiorul manerului stan transmite miscarea catre stucturile ravitationale &formate din aripile insectelor'. Inaltarea si aterizarea se efectueaza prin apropierea si indepartarea acestor 4aripi5.

9data, in timpul unei coborari rapide, in re im de cadere libera, manerul stan ?a fost smuls. 3otusi nu m0 am accidentat. 7u am simtit lovitura iar in fata oc+ilor mi s0a asternut intunericul. Platforma a sapat in aratura o fantana destul de adanca, initial verticala, apoi cu deviere in partea opusa "oarelui. !m iesit cu reu din aceasta fantana miraculoasa, atat eu cat si aparatul, ambii suferinzi. 48antana5 mi0a produs mici inconveniente deoarece nu avea pante pe mar ini. !m avut necesitate de multa in eniozitate pentru a o masca, fiind vizibila de pe drum. !ltfel ar fi provocat multe intrebari si careva 4detectivi5 sar uinciosi ar fi asit 4vinovatul5. 9rificii asemanatoare s0au format, fara cauze evidente pe 2@ octombrie 1()(, pe campiile zonei 7vorosteansk, re iunea Cuibasev.

/espre acest fenomen s0a povestit in ziarul 4:omsomoliskaia pravda5, din 6 decembrie L)(. #eiese ca nu sunt unicul. Posibil ca 4inventez bicicleta5?7u pot risca sa dezvolt o viteza de peste 2- km.minut si prefer sa zbor de 10 ori mai lent?9are te0am convins, cititorule, ca asa ceva, in scurt timp va fi accesibil practic tuturor. 7atura Vie insa nu va mai fi accesibila, din cauza disparitiei ei, daca nu o vom prote,a. 3otusi nu vreau sa par avar. Vreau sa darui cercetatorilor un alt ;revet al 7aturii, le at de Miscarea si Gravitatia. 8izicienii afirma ca crearea unui aparat fara punct de spri,in e imposibila. !ltfel spus, un aparat izolat de mediul e*tern, nu0si va lua zborul si nu va mer e. 7ici automobilul fara roti, nici avionul cu motor si elice ermetica, nici rac+eta cu reactoare 4inc+ise5 ermetic. %*ceptia o face doar baronul Mun+ausen, care s0a e*tras de par din mlastina? !ctiunea se petrecea in 1()1 lan a 7ovosibirsk, unde studiam entomofauna lucernei &polenizatori si daunatori'. Cu miscari rapide a plasei pentru insecte 4coseam5 lucerna, apoi continutul plasei= insecte, frunze, flori il transferam intr0o cutie intunecata, la care fi*am un borcan de sticla. !ceasta este metoda, cam cruda, de studiere a componentei de specii de insecte pe campuri. Cand ma pre ateam sa pun capacul si sa introduc o bucatica de vata impre nata cu eter, la lumina a iesit o o oasa de culoare desc+isa? !vea confi uratie ovala, destul de dura, opaca. Cineva din prizonieri a impins0o intamplator spre suprafata, doar nu poate o o oasa sa sara< Go oasa, insa, a mai sarit odata, lovindu0se de peretele de sticla si cazand pe fund. !tunci am +otarat sa ,ertfesc insectele capturate, eliberandu0le. !m izolat o oasa stranie si am ascuns0o intr0o cutie aparte. !casa am studiat0o la microscopul binocular. 7u parea nimic deosebit. In lun ime G mm, in latime 1mm si ceva. Aa palpare peretii erau solizi, asa cum trebuie sa fie de obicei. Go oasa sarea atunci cand era iluminata&sau incalzita>' de soare. Aa umbra se linistea. "ariturile ei erau de G0 mm in lun ime si -0 mm in inaltime< /upa cum am reusit sa percep, o oasa se rosto olea fara a se rosto oli, lin, dar este necesara o filmare rapida pentru precizare. 8ara dubii, miscarea mecanica era produsa de larva sau pupa din interior. Procesul insa, era complet invizibil. /in o oasa a iesit o insecta din familia i+neumonide, specia ;at+1plectes anurus. Aarvele sale sunt utile deoarece paraziteaza daunatorul lucernei fitonomus.

Bat()plectes anurus

si

*ogoasa +'buratoare

Go oasa 4zburatoare5 avea scopul sa a,un a intr0un ascunzis racoros din pamant. Probabil, in plasa mea, a nimerit in timpul calatoriei sale neobisnuite, anume in timpul sariturii. !cest fenomen semana mult cu 4sariturile5 ine*plicabile ale obiectelor de uz casnic, cazuri descrise des in presa. Puneam o oasa pe sticla si o priveam atent de ,os. Poate larva, inainte de saritura, 4absoarbe5 in interior partea inferioara a o oasei si apoi brus o elibereaza> Insa nu era asa, nu era nici o scobitura. /e pe o suprafata orizontala, lunecoasa, lua o directie orizontala si nu verticala. Aun imea traiectoriei era de G- mm, inaltimea de apro*imativ -0 mm. Go oasa se ridica la o inaltime ce depasea de G0 ori rosimea sa< "a lipsesc aceasta 4capsule zburatoare5 de support> Cum> !m sa o pun pe un strat de vata < !m asezat o oasa pe un nor de vata pe care l0am pus la soare. !stept cu nerabdare. Aovitura, daca este produsa de larva asupra peretelui inferior, si care enereaza saritura de pe suport, nu va mai putea pe fi efectuata. Vata fibroasa va impiedica acest mecanism. Insa nu a fost sa fie asa. Go oasa isi ia zborul de pe suprafata vatei, ramase imobila, in sus si lateral. "aritura a avut o lun ime de @2mm, adica este si normala. Posibil ca insecta lovea suprafata superioara sau efectua un alt mecanism. !bia acum m0a emotionat acest fenomen. !tunci, in 1()1, nu vedeam nimic neobisnuit in astfel de sarituri deoarece nu stiam ca, dupa le ile fizicii, nu e*ista miscare fara punct de spri,in. !ltfel as fi cules H200 de astfel insecte, care nu sunt rare, si as fi studiat fenomenul amanuntit. "a ne ima inam putin. Presupunem ca batiplectes0ul si0ar dori sa paraseasca Pamantul. Cel adult, cu aripi, nu ar reusi deoarece atmosfera in straturile superioare se rarefiaza. 7u insa si o oasa. %a si0ar ridica capsula la - cm inaltime, apoi inca si inca?/aca ar fi fost ermetica, posedand o rezerva de aer pentru pilot, nu ar e*ista piedici pentru parasirea atmosferei si o crestere in continuare a vitezei. Iata care este pretul atra ator al aparatelor ce se pot misca fara punct de spri,in. !cest fenomen nu poate avea loc si totusi e*ista? 8izicienii numesc asa ceva= 4contra naturii5, 4care contravine le ilor naturii5. Problema consta in aceea ca ;at+1plectes anurus nu cunoaste asta?7u stiam de le ea fizicienilor nici biolo ii, care au publicat pe pa . 26 a 4enciclopediei academice a insectelor partii europene a #usiei5 &vol III, partea G', urmatoarele= 4Go oasa sare din cauza miscarilor bruste a larvei din interior.5 Ideea acestui aparat o daruiesc tie cititorule< !cum cule e insectele, inventeaza, construieste si drum bun< Grabeste0te< Parazitului lucernei, fitonomus, i s0a declarat un masiv razboi c+imic, care poate fi casti at de 2manitatea Inteleapta. 9data cu distru erea carabusului 8itonomus variabilis va dispare si ;atiplectes anurus. Aupta prin metode biolo ice cu parazitii campiilor siberiene, prin folosirea lui ;atiplectes si alte insecte entomofa e, este respinsa de conducatorii sectiei a ricole a academiei #use. Aupt de,a de 12 ani dar succesele sunt identice cu cele ale lui /on Mui,ote, ce ataca mori de vant? "unt intele ator cu conducatorii, doar nu vor opri uzinele c+imice< Ce le pasa de miscarea fara punct de spri,in. Grabiti0va= biolo i, in ineri, fizicieni< Vom pierde aceasta 3aina si desi ur alt lant de 3aine le ate cu ea, daca va casti a C+imia. Inventia fara insecte, nu e posibila. Credeti0ma, sunt entomolo de 60 ani. Aa finalul cartii mele 42n milion de +icitori5 editata in 7ovosibirsk, 1(6), este un desen pe care il reproduc repetat= deasupra oraselului academic zboara un om pe un aparat construit pe baza aripilor de insecte. !tunci visam sa inventez astfel de aparat< /eseori visul devine realitate, in special cu a,utorul prieteniei insectelor. 8ara prietenii zburatori nu as fi reusit si nu vor reusi ceilalti. Prote,ati Aumea "travec+e si minunata a Insectelor care pastreaza, fara limite, 3aine unice ale Creatiei< Patrati0o< Va ro din suflet. ,in bloc-.notesul unui naturalist /

0agurii arti iciali. Auati - placi de carton pentru ambalarea oualor, cu cate G0 scobituri fiecare, le ati0le sau incleiati0le asa incat sa se suprapuna fara a patrunde in scobituri.

Veti obtine ceva asemanator fa urilor unor viespi de dimensiuni foarte mari. Complectul &poate fi introdus in orice invelis' este fi*at la 1 $ 2 decimetri deasupra capului unei persoaneasezate pe un scaun. "e produce o sc+imbare a formei spatiuluicare poate fi perceputa si cu palma. Puteti efectua e*periente de incoltire a semintelor plantelor, dezvoltare a microor anismelor si insectelor in comparatie cu partide de control care se dezvolta in aceleasi conditii, dar la min 2 m de 4microfa uri5. #epetati de cateva ori e*perientele. 0agurii de ier. "uprapuneti, cu bavurele in ,os, niste razatoare obisnuite. Cele cu auri mici $ in ,os, iar cele cu mari $ sus.

1roducatoare a #SC din (artie.

6 foi de +artie vor fi taiate in lun ime, in ,umatate si pliate sub forma de armonica= cate 10 un +iuri si 20 suprafete fiecare. !rmonicile vor fi pliate pana vor deveni patrate, apoi se vor incleia una de alta, fiecare cu un un +i orizontal de G0 rade fata de cealalta, in directia acului de ceasornic. Va fi folosita +artie de culoare intunecata &care nu reflecta caldura' pentru constructia acestei 4flori5 conice pluristratificate. 4Petalele5 vor fi bine rasfirate. "e va testa cu mana, deasupra corolei si sub 4armonica5 a atata. !poi se atarna deasupra capului persoanei asezate, cu inre istrarea senzatiilor aparute si starii enerale. Masa plastica spon ioasa. %ste un bun termoizolator ce la o distanta relativ mare 4reflecta5 caldura mainii. "enzatia se pastreaza c+iar daca se pun obstacole din +artie nea ra, carton, tinic+ea. %"C este produs de cavitatile multiple din masa plastica. 1orolon. Persoanele obisnuite sa doarma pe o saltea vatuita, c+iar in prima noapte de somn pe o saltea de porolon, vor dormi rau sau nu vor dormi deloc. !cestea sunt efectele %"C. !poi or anismul se adapteaza? +#SC la ciuperci/ Iarna, in padure, un vanator isi 4incalzeste5 mainile in +etate sub palariile de babita. Partea inferioara a acestora este presarata cu o multime de tevi0fa uri mici, prin care vase sunt eliminati sporii. !cest vanator a fost martor al %"C. +0agurii %obili/ "e ciopleste un titirez de lemn cu aurele transfi*iante pe partile laterale, cu diametrul e al cu diametrul unui creion sau putin mai mare.

%"C se amplifica la rotirea titirezului si se percepe bine cu palma. Posibil ca atunci cavitatile 4cresc5 in numar in spatiu. +#SC loral. Proprietatile unei flori sunt modificate de pozitia nenaturala. 2n buc+et din flori cu forma de clopotel &lalele, narcisi, clopotei etc.' va fi asezat rasturnat deasupra persoanei sezande. Pentru a e*clude influenta aromei buc+etul se va introduce in saculet de +artie sau plastic. "a0mi scrieti despre rezultate. In zona dezastrului produs de furtuna. 2n eo raf mi0a povestit ca a avut senzatii identice multi ani in urma, trecand prin padure, intr0o zona cu copaci zmulsi si rasturnati de furtuna. In cap, urec+i, ura, tot corpul predomina o senzatie deosebit de neplacuta. Cred ca spatiul ce a continut structura 4multicavitara5 a padurii, acum distorsionat producea unde neplacute pentru om. Inainte de ploaie. Introduceti lent palma sub firicelele de apa rece de sub dus, din partea laterala. Ma,oritatea simt 4caldura5. /e fapt este %"C amplificat de miscarea picaturilor zburatoare si spatiilor dintre ele. 3estati un %"C mai puternic sub +arvuz, cascade. C+iar atunci cand presiunea atmosferica nu scade, ploaia produce %"C pe multi km. %"C nu poate fi ecranat, de aceea apare somnolenta inainte de ploaie, c+iar in incaperi. +#SC la carti.

"e ia o carte roasa, vec+e, citita &pentru a e*clude foile incleiate' care se pune pe mar inea mesei, orientata spre soare. /e e*emplu noaptea= spre nord. "e desc+ide si se rasfoiesc putin foile. !poi se construieste un veier din foile indoite. Peste cateva minute &%"C apare mai tardiv si la fel dispare' se poate simti cu palma, limba, ceafa, lan a foile intredesc+ise, senzatiile descrise mai sus. 8enomenul este accesibil si la 20G metri distanta. 4%"C cartii5, la fel, nu poate fi ecranat. +Conul %are cu +u%plutura arti iciala de aguri si 3 %agneti pe !ar .

Ma netii sunt orientati unul spre altul, luand in considerare pozitia soarelui. /oua conuri de acest en= unul dupa zona Isilikul si altul in zona 7ovosibirsk, in dimineata de 2G aprilie 1((1, au fost imprastiate si mutilate &cel de0 al doilea a fost rasturnat si ticsit in peretele unui ascunzis subteran in padure, iar ma netii au disparut'. Concomitent, intr0un apartament din 9nsk s0au produs miscari a obiectelor de uz casnic &ziarul 49msk0ul de seara5, 26 aprilieB emisiuni a3V din 9msk si Moscova'. /atorita acestei coincidente, acelasi ziar, din - au ust 1((1, a numit aparatul de pe foto= 4+iperboloidul Grebenikov5. 9 4acumulare5 de unde electronice intre ambele structuri putea sa se formeze, de altfel, e*act acolo, pe c+eiul Itas. 4Conul mediu5. 10 palnii de plastic vor fi introduse una in alta si fi*ate pe orice suport cu varfurile spre "oare. Cavitatea ultimei palnii va fi acoperita cu tesatura albastra sau plasa. 4Conul mic5. 20G pelicule foto rafice inutile vor fi rulate, le ate bine cu uma sau ata si apoi se impin e miezul spre e*terior pana se obtine un tub. % posibila perceptia cu palma, in special in directia opusa soarelui. Incercati actiunea tubului asezat pe frunte. +1erpetuu%.%obile. J tuburi din pelicula foto am aran,at in ,urul aparatului ,

asemanator celui descries mai sus, cu indicator oblic din pai &ca contra reutate servea o bucatica de plastilina' fi*at pe un fir de paian,en. Iesind din zona de actiune a unui tub paiul nimerea in zona altuia etc. %*perienta este mai efectiva intr0o incapere pustie, linistita, ermetica, indepartata de tevi, fire electrice, surse de caldura, de racoare, lumina puternica. 7u este o minune= miscarea materiei este vesnica. 2paratul de soare ce produce unde eterice.

/enumirea a propus0o profesorul 9tto :ors+elt in Aaipti , care a descoperit %"C 100 ani in urma si care a produs aparate ce foloseau %"C in medicina, a ricultura, te+nica. Cavitatile ritmice se obtineau cu lanturi de Cu. Partea posterioara se orienta spre ?"oare< Aucrurile noi sunt lucruri vec+i uitate. "enzatiile descrise de el concid cu cele descrise de mine. /espre lucrarile lui :or+elt am aflat nu demult, din cartea lui 3. 1laten +4 %etoda noua de trata%ent, !ol. 555, San-t.1etersburg, 1886, pag. 1781.1783, unde este reprodus si acest desen al aparatului. +#SC produs de sita. In timpurile stravec+i, in unele localitati, durerile de cap si urmarile comotiei erau tratate cu o sita obisnuita pentru cernut faina. "ita se aseza, cu plasa in sus, deasupra capului bolnavului, sau el tinea mar inea in dinti iar plasa se situa putin anterior fetei sale. 7u are importanta materialul din care este confectionata. 8unctioneaza mai bine daca te intorci cu fata spre soare &noaptea spre nord'. !cest %"C este perceput si de oamenii sanatosi. #SC si plantele. Plantele sistemului solar sunt an a,ate la diferite distante de "oare, conform le ii 3icius0 ;ofide &G, 6, 12, G6 etc. N@' . 10. 7u se cunoaste cauza acestei le itati. Aocul 4 ol5 in acest sir corespunde spatiului intre Marte si Oupiter, care este ocupat de asteroizi &posibil parti ale unei planete neformate sau a planetei 8alton'. 8izicianul V. Caznev considera ca aceasta le itate este determinate de %"C produs de "oare. Materialul din care s0au format plantele s0a rupat e*act in zonele de actiune ma* a campului sau de forta. #SC (abitual. 2ndele sunt produse &des nu sunt inofensive pentru om' de tevi, unele pesteri, subterane, coroanele arborilor. Conteaza si forma incaperilor= rotunda, cu un +iuri, cu cupola. Materialul peretilor, mobila, dispozitivele de comanda ale aparatelor sunt surse de %"C cu anumiti parametri. 43icro #SC. %fectul se produce in substante, a caror molecule poseda cavitati cu anumite forme. /e e*emplu, naftalina. !m umplut cu ea un borcan de 1 litru, l0am inc+is ermetic si l0am suspendat de tavan. Cu palma puteau fi percepute 4concentrate5 a campului de forta &mai sesizabile daca vasul se instala deasupra crestetului'. Aa fel carbunele activat. "e iau 20G tab. pe palme, la fel ca pe desen, si, timp de cateva minute, deplasati mainile prin le anare, departare, apropiere. "crieti0mi despre rezultate. 9e ilinul. %"C benefic pentru om este produs de @ obiecte, din cele studiate de mine= fa urii de albine, 4reteaua5 din maini &o voi descrie in capitolul urmator', sita, filacteriul &sau tifilinul'.

Ce este acesta> %ste o constructie antica= un cub de piele, fi*at pe o suprafata de piele cu 2 cureluse. In interiorul cubului sunt @ fasii de per ament &piele moale de vitel cu inscriptii din 3almud, sub forma de ruloane cilindrice'. !paratul se fi*a pe fruntea celor ce se roa a, asa incat a*ele cilindelor sa fie perpendiculare pe frunte, iar daca este dimineata, cu capetele opuse spre rasarit. 3e*tele sacre nu ,oaca nici un rol. "unt importante doar materialul, forma, dimensiunile. /aca vor fi folosite alte materiale apar senzatii neplacute. 3efilinul din piele, insa, produce o actiune fiziolo ica pozitiva. Sceptrul lui 9ot. 3ot a fost zeul e iptean al stiintelor, ma iei, 4notarul5 actiunilor de pe pamant.

"e ia o bara de lemn de 16 cm lun ime, patrata la sectiune &cu baza de @ cm', iar la varf 1,- cm'. Pe varful in ust sunt facute 1G taieturi adanci, de forma 4armonicii5. !poi se ia o sarma de Cu, de 20G mm rosime. "e fi*eaza de bara prin 2 spire &cu diametrul de - cm' transversale, iar apoi continua liber sub forma de spirala plata cu G0@ spire &diametrul 10 cm'. In total, lun imea barei si sarmei, este @1 cm. /e fapt, sceptrul lucreaza si fara manerul de lemn, doar cu orice sarma. %ste mai buna o sarma acoperita cu cateva straturi de pan lica de izolatie. !stfel efectul e mai puternic. /aca sceptrul va fi luat asa cum e reprezentat pe desen, atunci emanatiile sumare din centrul spiralei mari, perpendiculare suprafetei ei orizontale, vor fi bine percepute cu palma sau de un alt om, bilateral. 7u cunosc domeniul in care se folosea acest sceptru in antic+itate. 1ira%ida. /upa canoanele lui :eops. Construiti o piramida din +artie roasa. ;aza va fi patrata, 20P20 cm, laturile ascendente cate 1( cm. "e incleiaza mar inile foarte bine. In centrul unei laturi se taie un orificiu de -06 cm. In orificiu se introduce un 4indicator5 &un betisor0carbune pentru desen cu lun . /e 1 decimetru sau un fir al unei maturici de sor , sau un creion' asa incat capatul opus sa fie situat cu putin mai ,os de mi,locul piramidei.

4Mestecati5 cu 4indicatorul5 spatial din interiorul piramidei. !poi il e*tra eti si il reintroduceti etc., cam de G0 ori. In scurt timp, veti percepe o zona de 4condensare5 in partea piramidei unde e iptenii situau camera mortuara, iar alta deasupra varfului. Initial aceste zone sunt percepute cu 4indicatorul5 apoi, dupa putin antrenament, cu de etul, palma in miscare. # ectul pira%idei este un #SC.

Carcasa pira%idei. Carcasa unei piramide, fara suprafete laterale, are si ea proprietati neobisnuite. "e va folosi o piramida de aceleasi dimensiuni, cu ) paie netede incleiate. In acest caz se insumeaza %"C al paiului &structura capilara' si %"C0ul cavitatii piramidei. "e pot folosi si alte dimensiuni, cu cresterea proportionala a lun imii paielor carcasei. 3ineti carcasa H- min. deasupra capului prietenului cu baza in ,os, apoi cu varful. %fectuati e*periente cu insectele &bondari, omizi etc.', plante de camera, produse alimentare usor alterabile, pe care le situati in piramida, deasupra ei si sub ea &dar si cu e*periente de control, fara influenta ei'. Va veti convin e ca e iptenii aveau dreptate? 9ele-ine'a. !sa se numeste deplasarea obiectelor usoare, fara contact, de catre persoane foarte inzestrate. %le misca o cutie de c+ibrite pe masa, mentin in aer bilute de tenis, ti ari?3elekineza o poate manifesta oricine. ! atati carcasa piramidei descrise, de varful de tavan, pe o ata artificiala &pentru a nu se altera in timp' sau pe un fir de capron. !le eti locul camerei cu convectie minima &lipsesc undele de aer'. Peste cateva ore carcasa va deveni imobila. !tent, de la distanta de H2 metri, orientati spre partea ei stan a un 4binoclu5 alcatuit din palme, asa cum e aratat pe desen. Peste cateva minute, prin actiunea razei %"C piramida va incepe rotatia in sensul miscarii acelor de ceas. !poi testate partea dreapta. 8olositi intervale diferite si distante diferite pentru a e*perimenta. Va veti convin e ca telekineza nu este un miracol si este accesibila tuturor. Palma si falan ele de etelor sunt o structura cavitara, ce deviaza indicatorul aparatului din 4pai si fir de paian,en5 descries anterior. Prin antrenamente se pot dezvolta si creste proprietatile 4telekinetice5 +#SC la cereale. "e asesc G00@0 paie de rau copt, mai bine scurte.

!poi se fi*eaza interiorul unui con plat din +artie nea ra asa cum se arata pe desen. 2ndele produse, percepute cu palma, determina devierea indicatorului din pai. Secerisul cu +%inuni. In tinerete am fost martorul unui fenomen neobisnuit. /imineata, la seceris, o bucata din tulpina abia cosita &cam cat un creion scurt' se aseza pe suprafata coasei, mai aproape de mar inea e*terna. 9 alta bucata, asezata la ceva distanta de prima, se apropia de ea lent.

Cam la ) cm prima bucata incepea sa se miste sacadat, 4fu ind5 de a doua. %*perienta reusea bine intotdeauna, imedia dupa cosirea unei suprafete mari cu iarba, pe acelas loc, fara o secunda de ezitare. Cred ca se producea actiunea urmatorilor factori= sc+imbarea brusca a campului %"C pe lunca cu iarba cosita, 4deformata5 &identic cu cazul furtunii din padure'B 4reteaua5 din de etele mainii persoanei ce operaB proprietatile tecii folosite, posibil si orientarea catre soarele matinal. %lectrostatismul poate fi e*clus datorita prezentei picaturilor de roua?. 44biecte 'buratoare identi icate. 9data demult, in Caucaz, intr0un satuc indepartat de munte, m0au uimit niste oameni ce umblau noaptea, in zona muntilor cu paduri reu de trecut, cu ti ari aprinse, mata+aind din maini, iar luminitele ti arilor dispar pe 1 secunda dupa mainile lor? Mai tarziu, am aflat ca nu sunt altceva decat carabusi luminescenti, Auciola min relica, in zbor. In unele povestiri despre 9I7 sunt astfel de indicii= 4farfuria zburatoare, de culoare inc+isa apare in binoclu sub forma de stol de pasari in zbor sau de insecte. Personal, am vazut in "iberia 4stalpii5 din insecte, 4sfere5 cu diametrul G0@ m din tantari sau furnici zburatoare din enul Mizmica. Puteau fi usor confundate de un necunoscator la o privire din departare.