Sunteți pe pagina 1din 11

STRUCTURI ADMINISTRATIVE IN EVUL MEDIU ROMANESC

Dupa aprecieri recente, EVUL MEDIU, numit frecvent si SOCIETATEA FEUDALA, se plaseaza, ca timp istoric, e la !"#, can armata $izantina e la Dunarea e %os &DO'(O)EA* a fost o$li+ata sa paraseasca LIMESUL e pe fluviu su$ presiunea SLAVILO(, pana la ,!"", atunci can MI-AI VITEA.UL &,/01 23 ,!",* a reusit sa uneasca su$ aceeasi omnie TA(A (OMA4EASCA, T(A4SILVA4IA si MOLDOVA5 Urmatoarele oua secole &,!"" 23 ,6#,* reprezinta etapa e tranzitie spre o autentica MODE(4ITATE5 f/+,!+ Incepan cu veacul VII, romanii si tara lor apar tot mai frecvent in izvoare istorice narative e7terne, fiin atestate, e asemenea, si numeroase asezari ale auto8tonilor prin escoperiri ar8eolo+ice e certa valoare stiintifica5 9entru etapele urmatoare, aceste ovezi s2au multiplicat, constituin u2se treptat o istorio+rafie romaneasca, in pa+inile careia au fost reliefate aspecte si activitati intre cele mai iversificate5 9erioa a istorica me ievala, avan o urata e apro7imativ un mileniu, prezinta o importanta speciala pentru evolutia zonelor noastre tra itionale5 Astfel, in punct e ve ere a ministrativ este emonstrata sta$ilitatea teritoriala si continuitatea e locuire a romanilor in arealul carpato2 anu$iano2ponto2nistrean, formarea lor ca popor, convietuirea cu ultimele valuri e alo+eni tarzii, in care multi au fost asimilati e a$ori+eni, unii s2au eplasat upa o vreme spre iverse zone ale lumii, altii au preferat sa se aseze alaturi e auto8toni etc5 Toto ata, s2au consoli at si e7tins formele e 8a$itat specifice populatiei romanizate ireversi$il, constituite upa secolul III si aflate o $una perioa a e timp in stranse le+aturi cu lumea $izantina5In secolele : 2 :III au fost infiintate mai multe structuri a ministrativ2teritoriale e iferite imensiuni si su$ iverse enumiri auto8tone, proces istoric finalizat prin intemeierea statelor feu ale DO'(O)EA, T(A4SILVA4IA, TA(A (OMA4EASCA si MOLDOVA, inte+rate, atorita unor raporturi specifice acelor vremuri, in lumea $alcanica si europeana5 In etapa e tranzitie e la A4TIC-ITATE spre EVUL MEDIU clasic romanesc, sensurile a ministrative pre ominante au fost e natura cvasi2rurala, o$stile teritoriale si uniunile e o$sti, caracterizate e 4ICOLAE IO()A prin sinta+ma ;(OMA4II 9O9ULA(E;, avan ca suport mai multe CULTU(I MATE(IALE5 Astfel, pentru secolele III 2 IV este atestata cultura materiala SA4TA4A DE MU(ES 2 CE(4EA-OV, urmata e cultura materiala '(ATEI &secolele IV 2 VI*, am$ele emonstran vizi$ile componente aco2romane5 Veacurile VI2VII au a us, prin cultura materiala I9OTESTI2 CA4DESTI, accentuarea procesului e uniformizare a civilizatiei locale5 Apoi, cultura materiala D(IDU &secolele VIII 2 :I* ar+umenteaza e<a esavarsirea etno+enezei romanilor5 4umeroasele escoperiri ar8eolo+ice atesta continuitatea e locuire in zonele nor si su 2 unarene, cresterea emo+rafica, stratificarea sociala, procesul economic specific acelor timpuri, spiritualitatea, viata militara si politica, toate acestea intalnite in O'STILE SATESTI, evenite principalele veri+i ale a ministratiei si con ucerii teritoriale5 Comunitatile rurale, aveau la inceputul Evului Me iu or+anizare ierar8ica, unii mem$ri ai O'STII in eplinin a evarate responsa$ilitati, respectiv, calitatea e %U.I, C4E.I, OAME4I 'U4I si 'AT(A4I &=8omines $oni et veterani>* eveniti cu timpul ELITA economica, sociala si in a ministratia locala, zonala ori re+ionala5 In secolul I: istorio+rafia in Imperiul 'izantin, Armenia ori in teritoriile locuite e turci consemneaza structuri a ministrative, politice si teritoriale populate e romani5 Astfel, pentru DO'(O)EA scrieri ale vremii amintesc T-EMA 9A(IST(IO4, circumscriptie a ministrativa or+anizata in 0?, e armata e la Constantinopol, revenita in zona Dunarii e %os5 Asemenea eveniment este e<a posterior inscriptiei +asite la 'ASA(A'I 2 MU(FATLA(, care il aminteste pe con ucatoruil unei alcatuiri a ministrative con usa e romanul )-EO()-E, sau celei e la MI(CEA VODA &0@1*, care il nominalizeaza pe ;<upan; &; omn;* DIMIT(IE5

Dincolo e CA(9ATI, cunoscuta opera ;)ESTA -U4)A(O(UM; atri$uita, conventional, lui A4O4AMUS, scrisa in secolul :II upa o lucrare similara in veacul prece ent, precizeaza ca la venirea ma+8iarilor si secuilor in 9A44O4IA &606 2 600*, au aflat espre e7istenta incoace e TISA a unor structuri a ministrativ2teritoriale $ine consoli ate5 Acestea erau localizate in 'A4AT, voievo at con us atunci e )LAD, avan rese inte oficiale la CUVI4 si O(SOVA, in C(ISA4A, zona stapanita e ME4UMO(UT prin ;centrele e putere; e la 'I-A(EA, .ALAU si SATMA(, precum si in T(A4SILVA4IA, un e ; u7 )ELU; isi putea apara teritoriul atorita fortificatiilor i entificate la CLU% 2 MA4ASTU(, DA'ACA si MOLDOVE4ESTI5 La Est si Su e CA(9ATI, pana la DU4A(E si 4IST(U, izvoare in <urul anului ,""" reliefeaza noi or+anizari a ministrativ2 politice su$ enumirea e C4E.ATE, TA(I, COD(II, CAM9U(I, CO'ALE, OCOALE, con use e cei ce aveau un mai mare potential economic si militar5 Erau nuclee ale viitoarei or+anizari statale, intarzisata mai ale in consi erente e7terne, e7primate prin incursiuni militare ale puterilor vecine e la inceputul mileniului II, cu scop e <af si cotropire5 Cu toate aceste in+erinte, in spatialitatea romaneasca s2au mentinut multe intre structurile a ministrative amintite mai inainte, luan nastere, toto ata, altele noi5 'unaoara, la sfarsitul secolului :I, asa cum precizeaza A4A COM4E4A in opera ;ALE:IADA;, consacrata tatalui sau, imparatul $izantin ALE:IE COM4E4UL &,"6, 2 ,,,6* intre Dunare si Marea 4ea+ra &T8ema 9aristrion* e7istau patru sefi localiB TATOS &avan rese inta la D(ISTO(*, SESTALV &cu se iul la VICI4A*, SAT.A &rese inta la 9(ESLAV* si ;vla8ul 9UDILA; &,"0@*5 Din acestea, pe la ,#1" s2a constituit intre MA4)ALIA si VA(4A, structura a ministrativa e tip statal ;TA(A CA(VU4EI;, locuita e orto ocsi5 In secolul :IV, statul incipient o$ro+ean este evi entiat e izvoare $izantine mai ales pe timpul con ucatorilor 'ALICA DO'(OTA, DO'(OTITA, TE(TE( si IOA4CU5 9entru a nu intra su$ stapanirea turcilor sau a $ul+arilor, ar mai ales pentru a asi+ura iesirea Tarii (omanesti la Marea 4ea+ra, MI(CEA CEL 'AT(A4 &,16! 2 ,@,6* a unit DO'(O)EA in ,166 cu pamanturile sale nor 2 unarene, fapt recunoscut e 9OLO4IA prin T(ATATUL e la LU'LI4 &,10"*5 O situatie speciala si eose$it e comple7a s2a manifestat in voievo atul T(A4SILVA4IEI e2a lun+ul secolelor :I 2 :III5 Astfel, structura teritoriala a 'A4ATULUI, cu certe atri$ute statale, a reusit sa2si asi+ure, upa )LAD, o succesiune inastica auto8tona prin A-TUM care insa a fost ucis in luptele cu armata coroanei arpa iene5 Apoi, in anul ,,?/ TIMISUL a evenit COMITAT5 9rima unitate a ministrativa e asemenea natura in T(A4SILVA4IA constituita intr2un omeniu, o cetate si o +arnizoana, toate su$or onate puterii centrale ma+8iare evenise, in ,,,,, zona $i8oreana con usa cu ecenii in urma e ME4UMO(UT5 In ceea ce priveste voievo atul lui )ELU in spatiul central Transilvan, la inceputul secolului :I acesta era con us e )AULA, opozant fata e re+alitatea un+ara5 Ca urmare, in anii ,""# 2 ,""1, ocupatia ma+8iara a a<uns si in AL'A, evenita comitat in ,,?/5 9ana in secolul :III, pe teritoriul T(A4SILVA4IEI au aparut ,, COMITATE, con use e un reprezentant re+al5 Totusi, incolo e CA(9ATI au continuat sa e7iste DIST(ICTE &;TA(I;* (OMA4ESTI, constituite in cnezate si uniuni e o$sti, cu eose$ire in teritoriile e la mar+inea T(A4SILVA4IEI5 De asemenea, SASII si SECUII s2au or+anizat in SCAU4E5 9e parcursul EVULUI MEDIU, locuitorii romani au actionat continuu pentru mentinerea, in T(A4SILVA4IA, a formei statale voievo ale, iar Un+aria apostolica a impus principatul5 Un ocument in secolul :III, intitulat ;DI9LOMA CAVALE(ILO( IOA4ITI; &# iunie ,#@?* acor ata e re+ele ma+8iar 'ELA IV &,#1/ 2 ,#?"* cruciatilor catolici, inscrie in istoria TA(II (OMA4ESTI, un numar e CI4CI structuri a ministrativ2teritoriale prestataleB TA(A SEVE(I4ULUI &Oltenia vestica si o parte in 'anatul e Est*, VOIEVODATUL LUI LITOVOI &pe Valea %iului si Tara -ate+ului*, C4E.ATUL LUI IOA4 &pe reapta Ol ului spre Su , in fostul <u et (omanati*, C4E.ATUL LUI FA(CAS &pe reapta Oltului spre 4or , in actualul <u et Valcea*, TA(A LUI SE4ESLAU in zona piemontana Ar+es 2 Muscel si a Muntilor Fa+aras5 Or+anizarea acestor entitati era asi+urata e autentici con ucatori2voievozi, avan curti proprii,

osti, re+atori si alte nuclee institutionale me ievale5 9rin unirea celor CI4CI teritorii amintite s2a constituit la Su e Carpati, in secolul :IV, TA(A (OMA4EASCA A 'ASA(A'ILO(, stat in epen ent, inte+rat EU(O9EI e Su 2Est5 (ese inta a evenit CU(TEA DE A()ES5 Mai ales upa cunoscuta si necesara victorie e la 9OSADA &0 2 ,# noiem$rie ,11"* se poate reliefa cu mai multa claritate evolutia si e7istenta a ministratiei specifice arealului anu$iano 2 carpatic, e7perienta acumulata e2a lun+ul secolelor e romani in omeniul enuntat, avan valente recunoscute5 In ceea ce priveste MOLDOVA tra itionala, cuprinzan inclusiv 'ASA(A'IA si 'UCOVI4A DE 4O(D &aflate acum in afara +ranitelor noastre firesti*, structura a ministrativa la nivel e STAT I4DE9E4DE4T s2a constituit, e asemenea, in secolul :IV5 Daca la inceputul acestui veac, ocumente poloneze, +ermane si ara$e scriu espre;o Vala8ie in 4or ul Mol ovei;, cu o posi$ila rese inta la SI(ET, iar ar8eolo+ic s2au i entificat C4E.ATE avan centre la 'ATCA DOAM4EI &4eamt* si 'AIA &aici, pro$a$il, c8iar un voievo at*, insemneaza ca e7istau premise favora$ile pentru intemeierea statului e sine statator5 Asemenea proces istoric a fost inca o$structionat prin infiltrarea coroanei ma+8iare la Est e CA(9ATI5 Aici s2a constituit o MA(CA DE A9A(A(E su$or onata re+elui LUDOVIC I DE A4%OU &,1@# 2 ,16#* impotriva tatarilor, con usa e D(A)OS, evenit, in perspectiva, un prim ;ctitor;al Mol ovei me ievale5 A evaratul intemeietor al statului in epen ent intre CA(9ATI si 4IST(U este consi erat inca 'O)DA4 in CU-EA maramureseana &,1/0 2 ,1!/* care printr2un comple7 favora$il e impre<urari a scos acest tra itional teritoriu auto8ton e su$ suzeranitatea ma+8iara, o$tinan u2i in epen enta in ,1!/5 (ese inta oficiala a evenit 'AIA5 Deci, statul romanesc in EVUL MEDIU, cunoscut in cele oua e7presii principale ale sale, este rezultatul unui proces istoric in elun+at, infaptuit in con itiile unei concentrati emo+rafice puternice si a unor realizari eose$ite in plan economic, social si cultural5 Constituirea la inceputul secolului al :IV2lea a Tarii (omanesti anunta unirea su$ o sin+ura autoritate a tuturor tinuturilor intre Carpati si Dunari5 Lipsite e Transilvania ;sam$urele tare al unitatii romanesti;, ar intr2un teritoriu unitar, cu un etnic, o lim$a si o cultura e acelasi fel, esi espartite politic, cele oua state romanesti e7tracarpatice au participat la o viata economica comuna, au ezvoltat institutii asemanatoare si o puternica constiinta e neam, au aparat poporul roman e ten intele ominatoare ale unor puteri straine5 A ministratia statelor me ievale romanesti e la Su si Est e CA(9ATI s2a realizat, in pofi a +ranitei e pe MILCOV, in mo asemanator5 .onele transilvane au cunoscut insa e7presii a ministrative iferite, motivatiile fiin multiple5 Dintre acestea amintimB implantarea practicilor a use succesiv in re+atul ma+8iar, apoi in Imperiul Otoman si Imperiul -a$s$ur+ic, ten inta oficiala e a +eneraliza catolicismul ori variantele reformate ale acestuia, e7istenta unei +rupari active ;tripartite; privile+iate &un+urii, sasii, secuii* si a ma<oritatii romanesti consi erate in afara oricaror practici <uri ice internationale ;natiune privile+iata;, alternarea formelor e lupta ale auto8tonilor impotriva ominatiei straine si a isconfortului etnic, pornin e la rascoale, pana la ;parsivism; ineficient etc5 ;Coloana verte$rala; a oricarei a ministratii este reprezentata e I4STITUTIILE centrale si locale, structura teritoriala, e7istenta si functionarea sistemului e putere, relatiile interne si internationale5 In ceea ce priveste EVUL MEDIU clasic romanesc, se pot istin+e trei importante perioa e5 9rima are in ve ere structurarea si consoli area functiilor a ministrative in secolele :IV 2 :VI, ca o prelun+ire favora$ila a ; escalecatelor;3 cea e a oua vizeaza accentuarea ominatiei otomane in veacurile :VI 2 :VII3 cea e a treia se suprapune cu epoca fanariotilor in MU4TE4IA si MOLDOVA, precum si cu instaurarea 8a$s$ur+ilor in T(A4SILVA4IA si 'A4AT5 Cu toate ca upa unirea in ,!"" s2au manifestat in spatialitatea romaneasca con itiile trecerii e la me ieval spre mo ern, totusi, esenta institutiilor si a celorlalte componente a ministrative a ramas, in cea mai mare parte, e factura me ievala, pana la inceputul secolului :I:5 In toate cele trei perioa e amintite mai inainte, institutia fun amentala a statului a fost DOM4IA5

9rincipatele intemeiate in secolul :IV se inca reaza, ca forma e +uvernamant, in cate+oria = omniilor europene a$solute>, ispunan e cancelarii proprii in ce in ce mai $ine or+anizate5 Domnul, la inceput, nu a primit investitura e la (OMA ori 'I.A4T, fiin acceptat e marea $oierime prin sistem electiv 2 ere itar, ca ales al lui Dumnezeu5 Situatia se va mo ifica insa upa secolul :VI, cu eose$ire in veacul fanariot ori 8a$s$ur+ic, in Transilvania5 Ca ova a, 4ICOLAE ALE:A4D(U 'ASA(A' &,1/#2,1!@* se intitula la Curtea e Ar+es =marele si sin+urul stapanitor omn>, iar urmasul sau, VLADISLAV 2 VLAICU &,1!@ 2 ,1??*, pastran u2si titlul mostenit, evenea toto ata, 'A4 e Severin &,1!6* si DUCE e Fa+aras &,1!0*, calitati inscrise oficial in ocumente ale propriei sale cancelarii5 A $atut primele mone e ale Tarii (omanestiB ucatul in ar+int si $anul5 In Mol ova, 9ET(U I MUSATI4UL &,1?/ 2 ,10,* a sta$ilit capitala la SUCEAVA, un e s2a or+anizat cancelaria omneasca a statului si a emis, ca mone a, +rosul e ar+int si <umatatea e +ros5 (OMA4 MUSAT &,10, 2 ,10@* s2a intitulat apoi =mare sin+ur stapanitor, in mila lui Dumnezeu, omn 555 stapanitor al Tarii Mol ovei, e la munte pana la mare>5 Asemenea titulatura cu u$lu sens 2 pamantean si ivin, s2a folost e marea ma<oritate a voievozilor in veacurile urmatoare, cu e7ceptia anumitor omni fanarioti reprezentan , la 4or ul Dunarii, pe marele Sultan, pa isa8ul turcilor5 Deseori, asa cum a fost cazul in vremea lui MI(CEA CEL 'AT(A4 &,16! 2 ,@,6*, ALE:A4D(U CEL 'U4 &,@"" 2 ,@1#*, STEFA4 CEL MA(E &,@/? 2 ,/"@* sau MI-AI VITEA.UL &,/01 2 ,!",*, la formula e<a consacrata privin calitatile oamnei, erau a au+ate si teritoriile stapanite incolo e +ranitele tra itionale, inscrisuri prezente frecvent in valoroase acte interne sau in tratate internationale5 9rincipalele prero+ative e esenta politico2a ministrativa ale omnilor munteni si mol oveni me ievali erauB mare voievo &in sens slav*, stapan si coman ant e osti &nuanta latina*, autocrat &principiu +rec*, = ominus emines> &=proprietar al intre+ului pamant al tarii>*5 Toto ata acor a, iminua si anula reptul e proprietate a+rara, apro$a sc8im$ul e $unuri funciare, emitea 8risoave prin cancelaria omneasca, or+aniza structurile institutionale interne, era supremul lor <u ecatoresc, $atea mone a, sta$ilea impozitele, prevala in politica e7terna, semna ocumente care an+a<au tara in planul relatiilor cu alte state5 Domnii MI(CEA CEL 'AT(A4 &,16! 2 ,@,6* si ALE:A4D(U CEL 'U4 &,@"" 2 ,@1#* sunt consi erati intemeietorii sistemului a ministrativ me ieval5 In Transilvania, autonomia interna s2a iminuat esential, voievo ul sau principele fiin o$li+at prin iferite mi<loace sa se su$or oneze re+elui ma+8iar5 9ana in secolul :VI, somnii e la Su si Est e CA(9ATI au purtat, upa mo el vest2european, ca insemna ale puterii eplineB coroana esc8isa cu trei sau cinci FLEU(OUS &ornamente* in aur, inno$ilata cu pietre pretioase, 8lami a &mantie ampla, prinsa cu o a+rafa pe umar*, sc8iptrul &stin ar ul*, sceptrul, topazul &inel cu piatra pretioasa*, si+iliul etc5 Apoi, in veacurile can ominatia otomana se intensifica, omnii Tarilor (omane s2au transformat in aparatori ai orto o7iei $alcanice si continuatori ai tra itiei $izantine, in su$or onati ai Stam$ulului primin ca insemn al functiei lor =firman imparatesc>, u$lat prin epunerea <uramantului e cre inta fata e Inalta 9oarta5 Ca urmare, re+imul omnesc a fost inlocuit cu statul $oieresc, se ale+eau omni fara a apartine unei familii e presti+iu inastic, confirmati e Imperiul Otoman prin oferirea unor sume consi era$ile sau mari cantitati e pro use, iar coroana se folosea foarte rar5 Totusi, CO4STA4TI4 '(A4COVEA4U &,!66 2 ,?,@* si2a coman at o e7ceptionala coroana in aur, ar+int si smaral , pe care a purtat2o in cele mai importante momente ale renumitei si prelun+itei sale omnii5 Stema TA(II (OMA4ESTI reprezenta o acvila, iar cea a MOLDOVEI un cap e $our5 Capitale sta$ile au evenit orasele 'UCU(ESTI si IASI5 9e vremea fanariotilor insemnele, presti+iul si prero+ativele omniei s2au inminuat uneori pana la anulare, eoarece principii impusi e la CO4STA4TI4O9OL, esi orto ocsi, evenisera, practic, simpli functionari otomani5 Cu toate ca la inceputul acestei epoci &,?,, 2 ,6#, pentru Mol ova, ,?,! 2 ,6#, pentru Tara (omaneasca* omnii fanarioti, la ISTAM'UL, erau consi erati>-ACIM> &stapan* sau c8iar TECU(> &re+e*, cu timpul emnitatea lor oficiala s2a

e+alat cu cea a unui =9ASA CU DOUA TUIU(I>, supusa total sultanului5 4umai la 'ucuresti, intre ,?,! 2 ,6#, s2au perin at circa @" e omni fanarioti, ceea ce enota fla+ranta eca ere a rolului institutiei centrale, fun amentale, in a ministrarea tarii5 Cei mai multi au avut, ca principal scop, c8iverniseala sau capatuiala &in +receste 2 CIVE(4EO D a +uverna, ceea ce nu s2a practicat ecat in foarte mica masura in cazul fanariotilor*5 Astfel, ALE:A4D(U SUTU &,6,0 2 ,6#,* a venit pe tronul Munteniei avan cinci milioane piastri atorie, 6#" e persoane in suita personala, in care 0 copii si 6" e ru e apropiate, tati urmarin rapi a im$o+atire5 Au e7istat si anumite e7ceptii, in sensul ca unii omni in acest secol s2au preocupat e reformarea iferitelor compartimente economice, sociale si a ministrative, care au vizat accelerarea mo ernizarii 9rincipatelor, uniformizarea institutionala si le+islativa, ar efectele nu s2au o+lin it in realizari eose$ite5 Institutia fun amentala centrala, tra itionala in statele me ievale romanesti s2a $azat, in ela$orarea politicii +enerale a tarii, pe SFATUL DOM4ESC, cunoscut si su$ numele e DIVA4, incepan mai ales e la sfarsitul secolului :VI5 Initial, acest for a ministrativ era conceput ca un CO4CILIUM, constituit in apropiati ai voievo ului, oameni = e taina=, ce su+erau sefului statului a optarea unor 8otarari cat mai via$ile5 Ca structura, reprezenta un +rup e mari $oieri, fara functii presta$ilite, multi manifestan u2se ca sustinatori ferventi ai omnului, iar altii =8iclenin u2se> prin +esturi e tra are &=felonie>* a stapanului5 9e masura consoli arii si centralizarii statelor feu ale, SFATUL DOM4ESC s2a format in secolele :IV 2 :VI numai in $oieri cu D(E)ATO(I, eveniti responsa$ili pentru faptele lor in fata celui ce ii nemea5 Unii in acesti Inalti functionari e stat> proveneau si in alte cate+orii sociale ori in zone +eo+rafice mai in epartate, asa cum s2a constatat, e e7emplu, pe vremea erularii principalei omnii a lui VLAD TE9ES &,@/! 2 ,@!#*5 Atri$utiile SFATULUI DOM4ESC erau in concor anta cu orinta, puterea si presti+iului voievo ului in omeniile a ministratiei, <ustitiei, finantelor, politicii e7terne etc5 Demnitarii in SFAT nu erau retri$uiti, in sc8im$ functiile lor le a uceau importante venituri, mai ales ca multi intre ei erau ru e, apropiati sau fi eli ai voievozilor5 Spre e7emplu, MI-AI VITEA.UL a cooptat in SFAT 1! e asemenea persoane, MATEI 'ASA(A' 2 ,!, SE('A4 CA4TACU2.I4O 2 ##, iar CO4STA4TI4 '(A4COVEA4U 2 ,05 Asa ar, re+atorii me ievali slu<eau in primul ran omnia si apoi TA(A5 In timpul can puterea omnului a scazut, iar cea a marii $oierimi a sporit, pozitia sociala si a ministrativa a D(E)ATO(ILO( s2a i entificat tot mai mult cu pro$lematica TA(II, evenin , spre sfarsitul perioa ei istorice la care ne referim, un +rup politic e mare insemnatate in realizarea o$iectivelor mo ernizarii5 Ca efinitie, D(E)ATO(UL se suprapune cu titularul unei inalte functii in SFATUL DOM4ESC5 Cei mai importanti D(E)ATO(I in MU4TE4IA si MOLDOVA, mem$ri ai SFATULUI DOM4ESC me ieval au fostB 2 VO(4ICUL, termen slav, atestat ocumentar in ,16?, avea ca atri$utii principale con ucerea Curtii omnesti, a a ministratiei interne si <u ecarea pricinilor ivite la marea institutie a tarii, ceea ce ii conferea rolul e =prim $oier al ivanului>, mai ales in MOLDOVA5 Uneori VO(4ICUL era al TA(II DE SUS &4or ul Mol ovei* sau al TA(II DE %OS &Su ul Mol ovei*, reprezenta omnia in orase cu atri$utii <u ecatoresti, uneori ca primar e ur$e ori asezare rurala &vornivel*5 2VISTIE(UL, enumire provenita in lumea latina , functie atestata in ,1603 ca mare om e incre ere al omnului, avea in +ri<a TE.AU(UL tarii, repartizarea si incasarea arilor, conservarea altor $unuri cu valoare eose$ita apartinan institutiei centrale5 2LO)OFATUL, cuvant erivat in lim$a neo+reaca, amintit in ocumente prin ,10,3 in calitatate e sef al CA4CELA(IEI omnesti, avea ca responsa$ilitate esentiala re actarea 8otararilor a optate e seful statului si e sfatul omnesc, pe care le intarea cu pecetea &si+iliul* tarii5 Deseori au e7istat, in EVUL MEDIU romanesc, LO)OFATUL e VISTE(IE &secretar al visteriei omnesti*, LO)OFATUL e O'ICEIU(I &maestrul e ceremonii la curte* sau LO)OFATUL e

TAI4A &secretar particular al voievo ului*5 2STOL4ICUL, sens intrat in lim$a romana in lim$a slava3 D(E)ATO( e curte atestat in ,10#, se ocupa e masa omnului, uneori servin u2l pe voievo , +usta mancarurile pre+atite spre a ove i ca nu erau otravite, iar in popor stolnicul con ucea nunta si a ucea $ucatele pentru nuntasi5 29A-A(4ICUL, avan ori+ine lin+vistica slava, functie atestata in ,10#, era D(E)ATO( la curte, mem$ru al SFATULUI DOM4ESC si se in+ri<ea e $auturile sefului statului, servin u2l personal in impre<urari eose$ite5 Avea o$li+atia e a +usta in vinul ce urma sa fie consumat e voievo , evitan u2se astfel otravirea acestuia5 In su$or inea lui, ocumentele amintesc unele persoane =specializate>, respectivB =VTO(I>, =T(ETI9A-A(4ICI>, =CU9A(>, =9IV4ICE(>, =9A-A(4ICEL>5 In Mol ova, pa8arnicul se numea frecvent si =CEAS4IC>5 4OTA5 Asemenea enumiri e D(E)ATO(I au evenit in secolul :VII sinonime cu termenul e 'OIE(, mem$ru al clasei con ucatoare in feu alismul romanesc5 Termenul e 'OIE( apare in ocumentele oficiale al TA(II (OMA4ESTI incepan cu anul ,160, iar in MOLDOVA in ,10#5 2 S9ATA(UL, provenit lin+vistic in lim$a neo+reaca si amintit in structurile $oieresti in ,@,/, era D(E)ATO( e curte al omnului5 9urta la ceremonii SA'IA si 'U.DU)A4UL suveranului, iar pe timp e raz$oi evenea unul intre importantii coman anti militari5 In a$senta voievo ului, pe campul e lupta era coman ant suprem al ostilor tarii, primin calitatea e MA(E S9ATA(5 2 COMISUL, termen intrat in voca$ularul auto8ton in lim$a neo+reaca, apare ocumentar in ,@,/5 In calitate e MA(E D(E)ATO(, se ocupa in mo special e caii si +ra< urile curtii omnesti, precum si e aprovizionarea cu fura<e, atat in timp e pace, ar mai ales pe vremea confruntarilor cu usmanii5 9OSTEL4ICUL, intrat in lim$a romana prin filiera slava, era D(E)ATO( e curte si mem$ru al SFATULUI DOM4ESC5 9rincipala atri$utie consta, initial, in pre+atirea spatiilor pentru o i8na voievo ului, apoi si or+anizarea au ientelor acestuia5 In Tara (omaneasca i se mai spunea si ST(ATO(4IC5 2 CLUCE(UL, provenit, ca enumire, in lim$a slava, era unul intre MA(II 'OIE(I care in Muntenia si Mol ova se ocupa e aprovizionarea curtii omnesti, avea in +ri<a ma+aziile su +rau ale =puterii centrale> &=CLUCE( DE A(IE>* si asi+ura cele necesare familiei voievo ului, mai ales in vremuri e restriste5 2 -ATMA4UL, e provenienta lin+vistica poloneza, este intalnit in +rupul re+atorilor anumitor omni in Mol ova, mai ales al celor aflati su$ suzeranitatea 9oloniei5 Aceasta functie era acor ata marelui $oier, investit, e la <umatatea secolului :VI, cu coman a intre+ii ostiri, cu aceea e parcala$ si portat al Sucevei5 2 9O(TA(UL, cuvant cu sens latin, a e7istat mai ales in Mol ova me ievala si se ocupa e paza curtii omnesti, iar la sfarsitul secolului :V se numea =USA(>5 9entru Tara (omaneasca, in veacul :VI, el constata veri icitatea 8otararilor localitatilor ori ale marilor proprietati si asi+ura primirea soliilor straine5 Un rol eose$it in istoria Mol ovei l2a avut 9O(TA(UL DE SUCEAVA, mare D(E)ATO( omnesc inssrcinat cu apararea CA9ITALEI TA(II, a rese intei oficiale a statului5 De la <umatatea secolului :VI s2a numit -ATMA4 si primea coman a intre+ii ostiri5 Multa vreme, 9O(TA(UL Sucevei a ocupat, prin vointa omnului, prima pozitie politica si a ministrativa in SFAT5 In Tara (omaneasca me ievala s2a evi entiat 'A4UL mare D(E)ATO( al intre+ii OLTE4II5 &Uneori a e7istat si 'A4UL DE ME-EDI4TI, =micul 'A4> sau ='A4ISO(UL>*5 La sfarsitul secolului :VI, MA(ELE 'A4 a ocupat primul loc, upa voievo , in SFATUL omnesc5 Multa vreme, functia a fost etinuta e reprezentantii familiei C(AIOVESTILO(, eveniti in anumite cazuri voievozi, asa cum a evoluat, e e7emplu, MI-AI VITEA.UL, e la 'an e Me8e inti &,/66*, la MA(E 'A4 al Olteniei in ,/01, pe vremea pre ecesorului sau, Ale7an ru cel (au &,/0# 2 ,/01*5

De2a lun+ul EVULUI MEDIU, in TA(A (OMA4EASCA si MOLDOVA au e7istat si alti re+atori civili, militari ori eclesiastri5 Dintre acestia amintim functia e CAMI4A(, intalnita mai ales la Est e Carpati, profilata pe strane+erea anumitor ari, cum erau, e pil a, impozitul pe $auturi alcoolice, pe vanzarea pro uselor e ceara etc53 CA9UC-E-AIA, a+ent iplomatic sau reprezentant permanent al principilor romani la Inalta 9oarta3 D(A)OMA4UL, mi<locitor al relatiilor e7terne si tra ucator in ca rul tratativelor internationale &=TALMACI>*3 DIAC sau U(ICA(, scriitor e cancelarie omneasca si slu<$as al visteriei &numit uneori =)(AMATIC>, =CA(TU(A(>, =I4VATAT>*3 %UDE, stapan, $oier si emnitar, ecazut pentru anumite perioa e in functiile anterioare3 SE(DA(, re+ator omnesc cu atri$utii militare etc5 Unul intre semnele istinctive me ievale ale omnului si marilor $oieri era si CAFTA4UL, o manta lun+a, avan maneci lar+i, inno$ilata cu iferite mo ele &mai ales orientale*, cusute cu fire scumpe, precum si cu pietre pretioase5 9entru a o$tine reptul e a purta CAFTA4 era oportuna apartenenta la o familie inastica, ere itara ori acceptul e7pres al sultanului, u$lat prin importante sume e $ani5 Apoi, omul =vin ea CAFTA4E> &functii* D(E)ATO(ILO( sai care, pe lan+a<uramantul e cre inta, ofereau sume consistente5 Asa se e7plica, e e7emplu, faptul ca omnul, instalat la 'ucuresti in ,?/#, MATEI )-ICA, a =creat> 1" e stolnici, #" e pa8arnici si /" e ser ari5 Trepte ierar8ice au e7istat si in omeniul functiilor ecleziastice me ievale, mentinute in mare masura pana astaziBpreot, ieromona8 &calu+ar cu calitate e preot*, ar8iman rit &staretul unei manastiri, numit e omn sau e episcopul zonei*3 urmau ar8iereii &=marii prelati, preoti>*B episcopul &con ucea o epar8ie*, ar8iepiscopul si mitropolitul sta$ilit, e re+ula la propunerea sefului statului, e 9atriar8ia e la Constantinopol5 Era consi erat al oilea emnitar in stat, incoronan u2l si spri<inin u2l pe voievo , evenea mem$ru e rept al SFATULUI DOM4ESC5 Uneori, mitropolitul Tarii (omanesti purta si titlul e =E:A(- AL 9LAIU(ILO(>5 primit pentru atentia eose$ita acor ata orto ocsilor in T(A4SILVA4IA in partea 9atriar8iei constantinopolitane5 Din cele prezentate rezulta anumite consi erente5 Astfel, a ministratia me ievala romaneasca la Su si Est e Carpati s2a ove it a fi asemanatoare, folosin u2se, in +eneral, aceleasi functii5 E7istau MA(I D(E)ATO(I, componenti ai SFATULUI si D(E)ATO(I ai Curtii, slu<$asi iferentiati prin responsa$ilitatile etinute, iar cu timpul =$oierimea>, ca parte a structurii sociale, nu se mai suprapunea cu =$oieria>, respectiv, cu acea functie oficiala omneasca acor ata unor persoane e incre ere5 In aparatul a ministrativ in spatiul +eoistoric e7tracarpatic, cele mai importante personalitati erauB LO)OFATUL &seful cancelariei omnesti*, VO(4ICUL &a ministratorul vietii interne* si VISTIE(UL &responsa$ilul finantelor tarii*5 Sta$ilitatea lor, ca persoane oficiale, era relativa5 'unaoara, in MOLDOVA s2au succe at, e la ,/", la ,!"", circa #" e lo+ofeti si 1" e spatari, iar in TA(A (OMA4EASCA, @, e vistieri numai in etapa ,/@! 2 ,!""5 Domnitorul DIMIT(IE CA4TEMI( &,!01, ,?," 2 ,?,,* apreciaza in operele sale ca MOLDOVA avea, pana la re+imul fanariot, #?6 e D(E)ATO(I, in careB opt e ran+ul intai, mem$ri ai SFATULUI DOM4ESC &lo+ofatul, oi vornici, 8atmanul, vistierul, postelnicul, spatarul si pa8arnicul*, @" e ran+ul oi, #1" e ran+ inferior5 In etapa ime iat urmatoare, asemenea sistem a ministrativ nu s2a mo ificat su$stantial5 Aparitia functionarilor e stat,, retri$uiti in raport e pre+atirea si atri$utiile lor, s2a lasat inca un timp asteptata, pana spre epoca mo erna5 9e vremea fanariotilor, numai DOM4UL personal acor a D(E)ATO(II5 Un FO( ADMI4IST(ATIV me ieval avan mare insemnatate pentru con ucerea statala a fost ADU4A(EA TA(II5 In T(A4SILVA4IA este atestata in secolul :III &,#61* si s2a numit initial ADU4A(EA )E4E(ALA A 4O'ILILO(, avan prioritar atri$utii <u ecatoresti5 In anii ,#0, si ,1// in componenta sa erau reprezentanti inclusiv romanii, e7clusi ulterior prin DI9LOMELE (E)ALE emise e monar8ul ma+8iar LUDOVIC I DE A4%OU &,1@# 2 ,16#* in anul ,1!!5 Acest 2222222E principat romanesc, upa ,@1?, a cunoscut ADU4A(EA su$ formula CO4)(E)ATIILO( )E4E(ALE ALE 4O'ILIMII, fara participare romaneasca, structurate pe alianta e la CA9AL4A ,@1? numita ;U4IO T(IUM 4ATIO4UM; &ma+8iari, sasi, secui*5

In secolele urmatoare, ADU4A(EA Transilvaniei me ievale s2a numit DIETA, a avut atri$utii le+islative si servea interesele politice ale poFentatilor interni ori cele ale cancelariilor stapanitoare, romanii ramanan ;tolerati; in tara lor5 Documentele mentioneaza ADU4A(EA in Tara (omaneasca si Mol ova incepan cu secolul :V, ca un or+anism a ministrativ nepermanent, convocat perio ic, e7traor inar, pentruB ale+erea omnilor, apro$area masurilor fiscale, acceptarea tratatelor semnate e voievozi, alte 8otarari cu valoare e7ceptionala5 In am$ele 9rincipate unarene, ADU4A(ILE se constituiau numai in 'OIE(I si CLE(ICI, treptat insa vor fi a misi reprezentanti ai orasenilor si c8iar ai taranilor li$eri5 Domnii autoritari au incercat sa iminueze rolul ADU4A(ILO(, iar upa secolul :VII importanta acestora a ecazut5 9e timpul fanariotilor, intrea+a responsa$ilitate in con ucerea statului revenea omnului, raspunzator pentru faptele sale e7clusiv in fata sultanului5 De aceea, consi eran u2se i+norate in actiunea e con ucere a statului, unii $oieri au constituit ;9A(TIDA 4ATIO4ALA;, inaintan mai multe scrisori &A(.U(I* atat Turciei, cat si altor puteri europene ale timpului, cu eose$ire AUST(IEI si F(A4TEI5 Sunt cunoscute, e asemenea, interventiile unor cate+orii sociale pe lan+a consulatele statelor reprezentante la 'UCU(ESTI si IASI, infiintate in secolul :VIII, memoriile a resate lui 4A9OLEO4 'O4A9A(TE, precum si ;9A(TIDEI 4ATIO4ALE; in ,?!0 &Mol ova, cel al am$elor principate in ,??#, ori ocumentul cu titlul ;9LA4, SAU FO(MA DE O'LADUI(E (E9U'LICEASCA A(ISTO2DIMOC(ATICEASCA=, intocmit e DUMIT(AC-E STU(D.A in ,6"#, ce preve ea, printre altele, separarea puterilor in stat5 Aceste e7emple emonstreaza orinta e reformare a societatii romanesti ominata e FA4A(IOTISM, in care ADU4A(ILE nu se mai intruneau, e7cluzan u2se e la con ucerea statului in primul ran cate+oriile sociale tra itional privile+iate5 E ificator evine astfel MEMO(IUL a resat e $oieri ele+atului AUST(IEI prezent la CO4)(ESUL DE LA FOCSA4I &,??#*5 =9rincipatele Vala8iei si Mol onei au fost tot eauna li$ere su$ proprii lor principi, aliati, cu cei ai Un+ariei si ai Transilvaniei, e un e am primit a esea trupe si su$si ii pentru a lupta contra incercarii lor pe care le2au facut turcii e a le supune5 4evoia i2a silit, in cele in urma, pe parintii nostri, sa se supuna, in con itii foarte avanta<oase, pe care insa tinerii nostri incepura curan sa le incalce555, impunan u2se noi ari5 In prezent, noua alianta si interesul comun al Curtilor Vienei si 9eters$ur+ului ne au cele mai mari asi+urari si ne fac sa cre em ca a sosit momentul sc8im$arii situatiei patriei noastre, prin recasti+area li$ertatii555>5 Ultima ale+ere a unui omn e ADU4A(E a avut loc in TA(A (OMA4EASCA la ,?1" &Constantin Mavrocor at*, iar ultima 8otarare a optata e ADU4A(EA in MOLDOVA s2a referit la esfiintarea ser$iei in ,?@05 (olul ADU4A(ILO( , in primul ran al $oierimii pamantene, va renaste cu eose$ire prin preve erile (E)ULAME4TELO( O()A4ICE5 Domnia, sfatul si a unarea au constituit cele trei componente fun amentale implicate in a ministratia Tarilor (omane, care si2au pastrat permanent AUTO4OMIA interna fata e Imperiul Otoman5 Din acest un+8i e ve ere, principii fanarioti au reusit sa smul+a o apro$are e la ISTAM'UL prin care, in ,?/!, proprietarii turci au fost e7pulzati e la 4or ul Dunarii, cu inter ictia e a mai etine in viitor proprietati in 9rincipate5 La ,??/, SULTA4UL a ecis ca turcii, cu e7ceptia ne+ustorilor =numarati si ran uiti> sa nu mai ai$a acces in Tara (omaneasca= ori Mol ova, ecat cu =tesc8erea e la omnie>5 Aspectul puncteaza mai ales in favoarea fanariotilor, aflati spre finalul epocii lor in spatiul romanesc, ar efectele se rasfran+eau si asupra auto8tonilor5 Ca structura teritorial 2 a ministrativa, Tarile (omane me ievale au cunoscutB %UDETELE &in Muntenia*, TI4UTU(ILE &in Mol ova*, DIST(ICTELE, SCAU4ELE si COMITATELE &in Transilvania*5 In ceea ce priveste %UDETELE, primele sunt mentionate ocumentar in ,16/ &%ALES*, ,10# &VALCEA*, ,@"! &)O(%*, ,@,/ &MOT(U*, in vreme ce primul tinut atestat este cel al

4eamtului, la ,@"#5 4umarul <u etelor si al tinuturilor era apro7imativ e+al 2 #@ 2 con ucerea lor fiin incre intata unor <u eti, parcala$i si vornici, re+atori locali cu functii <u ecatoresti, a ministrative si fiscale5 In Transilvania, or+anizarea a ministrativ2teritoriala reflecta, mai intai, lupta intre auronomiile romanesti si ten intele e centralizare ale coroanei ma+8iare5 Ulterior rascoalei e la 'o$alna, lar+ile prero+ative acor ate e re+atul ma+8iar unitatilor teritoriale ominate e =natiunile> privile+iate esavarsesc e7clu erea, in viata politica a voievo atului, a ma<oritatii romanesti auto8tone5 Districtele romanesti, ezvoltate in vec8ile cnezate, sunt atestate in Tara Maramuresului &secolul al :III2lea*, in Fa+aras &,###*, in Tara Amlasului si a (o nei5 Aveau in frunte voievozi, cnezi sau <uzi si se con uceau upa vec8iul o$icei aparat cu arzenie e le+islatia re+atului ma+8iar5 Dupa mo elul istrictelor si cu functii asemanatoare acestora se formeaza, in secolele :III 2 :IV, scaunele sasesti si secuiesti5 Or+anizarea sasilor cuprin e si oua istricte, al 'rasovului si al 'istritei, si evolueaza treptat spre =Universitatea sasilor>, o a unare teritoriala si politica5 Comitatele, mai intai re+ale, apoi no$iliare, cuprin e re+ula teritoriul in <urul unei cetati5 Cele mai vec8i ateaza in veacul al :II2lea si marc8eaza efortul re+ilor arpa ieni e a supune Transilvania or+anizatiei lor statale5 Comitatul va coe7ista o lun+a perioa a e vreme cu istrictul romanesc5 G GG Or+anizarea oraselor transilvanene atesta, in lar+ile repturi e autocon ucere ce le sunt acor ate, re+imul privile+iat recunoscut celor trei natiuni5 Sfatul orasenesc era ales e locuitorii asezarii si era compus in ,# <urati, un <u e 2 con ucatorul sau reprezentan u2l pe re+e5 In Tara (omaneasca si Mol ova, <u etul, respectiv, soltuzul, a<utat e ,# pir+ari se afla su$ controlul omnului5 Or+anizarea <u iciara5 In secolele :IV 2 :V, statele me ievale inlocuiesc treptat =o$iceiul pamantului>, vec8iul rept nescris, un ansam$lu e norme <uri ice impuse e tra itie, cu propria lor le+islatie5 Uniformizarea acesteia a fost +ra$ita e folosirea e te7te criseB in Tara (omaneasca si Mol ova tra uceri in literatura $izantina si slava e profil, in Transilvania, e Tripartitul lui Vor$oczi &,/,?*5 In ,@/, s2a copiat la TA()OVISTE te7tul <uri ic numit .ACO4ICUL slav, iar in Mol ova s2a preluat SA4TA)MA lui MATEI VLASTA(ES in Imperiul 'izantin5 Secolul :VIII a uce manuscrisul =9(AVILEI LUI EUST(ATIEI> &,!1#*, apoi tiparirea =CA(TII (OMA4ESTI DE I4VATATU(A= &,!@!, IASI* si a lucrarii =I4D(E9TA(EA LE)II> &,!/#, TA()OVISTE*, su$ influenta <uristului apusean FA(I4ACCIUS5 Instantele <ustitiei me ievale suntB cea sateasca, un e se <u eca pricini marunte e catre <u e si =oamenii $uni si $atrani, cea seniorala, e7ercitata e no$ili asupra taranilor epen enti e pe omeniile lor, instantelor <u etene, ale tinutului sau ale comitatului, li se reseaza cei nemultumiti e eciziile no$ililor5 In fine, omnul si sfatul omnesc, in Tara (omaneasca si Mol ova, sau scaunul e <u ecata al voievo ului, in Transilvania reprezinta instanta suprema5 Or+anizarea militara5 Temelia sociala a armatei romane in secolele :IV 2 :VI este taranimea li$era si aservita, participanta, alaturi e celelalte cate+orii sociale, la oastea cea mare a tarii5 Or+anizata pe aceleasi principii in toate tarile romane, incorporan in caz e prime< ie toti locuitorii apti sa poarte arme, in ran urile ei se puteau a una la <umatatea secolului al :V2lea, #" """ e osteni, numai in partile su ice ale Transilvaniei, la c8emarea lui Iancu Corvin e -une oara, si 1" """ 2 in Tara (omaneasca, in vremea lui Vla Tepes5 In ,@?/ 2 ,@?!, Stefan cel Mare a ri icat @" """ e oameni su$ arme, pentru ca in ,/1? 2 ,/16, su$ presiunea invaziei otomane, 9etru (ares sa stran+a !" 2 ?" """ ostasi5 9uterea militara reunita a romanilor se ri ica, eci, la ,#" """ 2 ,@" """ e oameni, forta capa$ila sa se opuna cu succes marilor puteri e7pansioniste si sa asi+ure statelor noastre neatarnarea5 Sarcinile a ministratiei in vreme e pace, precum si nevoia apararii ime iate, in cazul unei

amenintari neasteptate in afara, au impus ezvoltarea unei armate permanente, oastea ce mica sau curtea5 In alcatuirea ei intrau mem$rii aparatului a ministrativ 2 militar central, epen enti e omn, curtenii, precum si cetele $oieresti &infanteristi si calareti*5 In Transilvania aceste unitati incorporau stea+urilor marilor no$ili si ale episcopului Transilvaniei5 Cum in ,1?1, la Si$iu e7istau arme e foc si c8iar un armuriei, rezulta ca luptatorii nostri au fost printre primii care le2 au utilizat in rasaritul Europei5 Cetatile construite la mar+inea cat si inlauntrul Tarilor (omane esavarsesc or+anizarea lor militaraB -otinul, Cetatea Al$a, 4eamtul, Suceava, in Mol ova, Turnu si )iur+iu in Tara (omaneasca5 9e timpul fanariotilor, armata statelor e la Su si Est e Carpati s2a izolvat total, omnii avan la curtea proprie o +ar a personala formata in arnauti5 De2a lun+ul acestui secol, totusi, Tarile (omane si2au pastrat institutiile interne, DIVA4UL &sfatul*, 'ISE(ICA, %USTITIA, FI4A4TELE, VAMILE, ceea ce incu$a AUTO4OMIA I4TE(4A5 9rin reforma sa a ministrativa, omnul Constantin Mavrocor at a intro us functiile platite, iar la con ucerea unitatilor teritoriale e $aza &<u ete si tinuturi* a numit IS9(AV4ICI5 In +eneral, atorita alternarii omnilor la 'ucuresti si Iasi, re+imul fanariot a contri$uit la unificarea institutionala a 9rincipatelor unarene, cu anumite efecte si in prima <umatate a secolului :I: can se vor aplica preve erile (e+ulamentelor Or+anice5 Situatia a ministrativa in T(A4SILVA4IA s2a eose$it fata e celelalte oua principate romanesti5 Astfel, pe timpul efectiv al stapanirii ma+8iare &secolul :III 2 ,/@,* au e7istat aici ,# COMITATE su$or onate re+elui, mai multe SCAU4E ale sasilor si secuilor, oua istricte sasesti &'(ASOV si 'IST(ITA*, alaturi e tra itionalele structuri teritoriale proprii romanilor 2 DIST(ICTE, TA(I, O'STI etc5 Un rol eose$it l2au avut TA(A MA(AMU(ESULUI, TA(A 'A(SEI, TA(A FA)A(ASULUI, care au contri$uit la construirea sta$ilitatii me ievale la Su si Est e Carpati in veacurile :II 2 :IV5 Curtea e la 'UDA a inlocuit cnezii si voiecozii locali cu no$ilii ma+8iari, plasati in fruntea a ministratiei Transilvane, care au contri$uit in masura 8otaratoare la e7clu erea auto8tonilor in viata politica &secolul :IV*, mar+inalizarea reli+iei orto o7e &secolul :V* sau la ser$irea cvasi2 ma<oritatii taranilor romani &secolul :VI*5 In asemenea con itii, un numar important e familii au trecut in Muntenia sau Mol ova, iar intelectualii romani se vor apropia, treptat, e cercurile pro8a$s$ur+ice5 In vremea stapanirii otomane &,/@, 2 ,!00*, T(A4SILVA4IA, 'A4ATUL si comitatele in 9A(TIUM &Satu Mare, Crasna, Solnocul e Mi<loc pana in ,//#, Solnocul in Afara, 'i8orul, .aran ul, Ara ul si uneori Maramuresul* au fost unite su$ enumirea e 9(I4CI9AT AUTO4OM, avan rese inta la AL'A IULIA5 Era con us, asemanator statelor unarene romanesti, e un 9(I4CI9E ales e DIETA si confirmat e Inalta 9oarta5 SFATUL, care secon a puterea centrala in a ministrarea tarii, avea ,/ mem$ri5 Seful statului Transilvan &principele* avea prero+ative in 9OLITICA I4TE(4A i entice cu cele ale omnilor e la TA()OVISTE si IASI, iar pe plan E:TE(4 ispunea e mai multa li$ertateB eclara raz$oi, inc8eia pace, acre ita iplomati, primea solii etc5 DIETA &A unarea* Transilvaniei si2a pastrat caracterul no$iliar, u$lat e cel reli+ios &catolic, luteran, calvin, unitarian*, avan ca misiune fun amentala a optarea eciziilor politice e ma7ima insemnatate pentru tara5 Lucrarile DIETEI esfasurate la TA()U MU(ES &#" ianuarie ,/@#* si TU(DA &# martie ,/@#* au sta$ilit eciziile esentiale pentru toata perioa a cat T(A4SILVA4IA se va afla su$ stapanire otomana5 Unita, =pentru o clipita= cu TA(A (OMA4EASCA si MOLDOVA in ,/00 2 ,!",, T(A4SILVA4IA a pastrat pe timpul lui MI-AI VITEA.UL, in cea mai mare parte, coor onatele a ministratiei anterioare5 Seful statului evenise pentru no$ili tot =principe>, capitala s2a consoli at la AL'A IULIA, DIETA nu era mo ificata, intrunin u2se e patru ori &Al$a Iulia D #" 2 #6 noiem$rie ,/00, 'rasov D ,# 2 ,/ martie ,!"", Al$a Iulia D #" 2 #? iulie ,!"" si Tur a D septemn$rie ,!""*5 In sc8im$ SFATUL, numit acum )UVE(4, se forma paritar in no$ili ma+8iari si $oieri romani, mai multi D(E)ATO(I ai omnului avan misiuni speciale

in Transilvania5 La 0 mai ,!66, no$ilimea ar eleana a acceptat protectia Curtii e la Viena in efavoarea celei otomane, oficializata prin pacea e la CA(LOHIT. &,!00*5 A ministratia austriaca s2a impus, pe plan civil, prin DI9LOMA LEO9OLDI4A in @ ecem$rie ,!0,, cuprinzan ,6 puncte5 Con ucator al statului era )UVE(4ATO(UL, ales e DIETA in ran ul no$ililor ma+8iari si apro$at e imparat5 S2a creat functia e COMA4DA4T MILITA(, ocupata e un +eneral austriac5 Au fost pastrate institutiile <uri ice si a ministrative, iar le+islatia nu s2a mo ificat, cele mai importante fiin , pana la sfarsitul secolului :VIII, T(I9A(TITUM2ul lui STEFA4 HE('OC.A &,/,?*, A9(O'ATAELE &,!/1* si COM9ILATAELE &,!!0*5 9entru re+lementarea anumitor aspecte reli+ioase, s2au emis la ,! fe$ruarie ,!00, respectiv, ,0 martie ,?",, oua noi DI9LOME leopol ine, care instituiau cultul +reco2catolic acceptat e o parte a orto ocsilor transilvaneni5 In a oua <umatate a secolului :VIII s2a proclamat MA(ELE 9(I4CI9AT AL T(A4SILVA4IEI imparatul e la Viena purtan si titlul &onorific* e principe al Ar ealului, con ucator e7ecutiv fiin tot )UVE(4ATO(UL ca =9(ESEDI4TE al eputatiei tarii>5 Era numit irect e suveran si conlucra cu un )U'E(4IU &=+uvern provincial>* avan ,# consilieri5 DIETA avea atunci un mai mare numar e mem$ri, ar ma<oritatea se numeau e Curtea Vieneza, fiin lipsita e vec8iul rept e a2l ale+e pe +uvernator5 In sc8im$, capitala imperiala coor ona Transilvania prin CA4CELA(IA AULICA, raspunzatoare e in eplinirea o$iectivelor fun amentale specifice provinciei5 9entru 'UCOVI4A, ane7ata e Imperiul -a$s$ur+ic prin Conventia e la Constantinopol in ? mai ,??/, s2a creat CO4SILIUL AULIC, fiin ocupata militar pana la ,?6!, apoi alipita provinciei )ALITIA5 O reforma a ministrativa in Imperiul -a$s$ur+ic a initiat imparatul IOSIF II &,?6" 2 ,?0"*, Transilvaniei restructuran u2i2se COMITATELE5 9rin masurile a optate, con ucerile acestora aveau atri$utii mult re use, ceea ce a iminuat si repturile "=intan+i$ile> ale natiunilor privile+iate5 In 'A4AT, preluat e la otomani prin pacea e la 9ASSA(OHIT. &,?,6*, 8a$s$ur+ii erau reprezentanti e un COMA4DA4T MILBITA(, care im eplinea si functia e )UVE(4ATO(5 9rovincia a fost impartita in DIST(ICTE, iar acestea in COMU4E5 In anul ,?/, s2a instituit con ucerea CIVILA, formata intr2un 9(ESEDI4TE si SASE CO4SILIE(I5 9rin reor+anizarea teritoriala a Imperiului -a$s$ur+ic in ,??0, 'A4ATUL a fost inte+rat U4)A(IEI5 La sfarsitul secolului :VIII 2 inceputul secolului :I:, atat re+imul fanariot in Tara (omaneasca sau Mol ova, concomitent cu cel 8a$s$ur+ic in Transilvania au intrat intr2o profun a criza, manifestata mai ales in plan social2politic si a ministrativ5 Vec8ile structuri, cu multiple reminiscente feu ale, erau anacronice, arealul nostru tra itional pre+atin u2se vizi$il pentru trecerea efectiva la mo ernism5 In acest mo , revolutia in ,6#, con usa e TUDO( VLADIMI(ESCU, esi a cuprins numai zone in Tara (omaneasca, va etermina mo ificari su$stantiale in toate provinciile noastre tra itionale5