Publicat n 1938, romanul Enigma Otiliei este menit s ilustreze convingerile teoretice ale lui George Clinescu.

ntr-o perioa n care polemicile viz!n structura narativ a acestei specii epice sus"ineau ou puncte e ve ere, aparent ivergente # necesitatea renun"rii la structura e tip obiectiv, cu narator omniscient, prin inclu erea evenimentelor relevate e amintirile involuntare $i e %lu&ul con$tiin"ei $i orin"a perpeturii mo elului clasic-realist, cu narator care controleaz es%$urarea epic # George Clinescu opteaz pentru romanul obiectiv $i meto a balzacian ' realismul clasic(, ar ep$e$te programul estetic, realiz!n un roman al )voca"iei critice $i polemice* ' +. ,anolescu (. -oman realist, care reconstituie o atmos%er # aceea a .ucure$tiului antebelic -, ar $i .il ungsroman, urmrin maturizarea lui /eli& ' n elungata $i %rustranta sa e uca"ie sentimental %iin una intre temele centrale ale cr"ii ( # Enigma Otiliei urmre$te evolu"ia raporturilor intre persona0e, pe %on ul a$teptrii unei mo$teniri supralicitate e unii 'clanul 1ulea (, in i%erente pentru al"ii ' /eli&, 2tilia, Pascalopol (. 3c"iunea este ampl, es%$ur!n u-se pe mai multe planuri narative, care contureaz un con%lict comple&. 1itlul ini"ial, Prinii Otiliei, re%lecta i eea balzacian a paternit"ii, pentru c %iecare intre persona0e etermin ntr-un %el sau altul soarta or%anei 2tilia, ca ni$te )prin"i*. 4in ra"iuni e itoriale, titlul a %ost sc5imbat $i eplaseaz accentul e la un aspect realist, tra i"ional, la te5nica mo ern a re%lectrii polie rice, prin care este realizat persona0ul eponim. 4e %apt, pe parcursul ac"iunii se ove e$te c 2tilia nu are o )enigm*, ci este ea ns$i un mister al %eminit"ii n evolu"ie. /iic a celei e-a oua so"ii a lui Costac5e Giurgiuveanu, 2tilia ,rculescu are un statut ingrat n casa acestuia, ne%iin a optat legal e tutorele su, ceea ce i limiteaz repturile n mo semni%icativ. 4e aceea, or%ana 2tilia va cuta ocrotire l!ng Pascalopol, mo$ierul bogat, ntre ou v!rste, care nu se poate 5otr ac o iube$te )patern sau viril*, ar $i l!ng /eli&, n care intuie$te omul e viitor, capabil s-$i croiasc un )viitor strlucit*. Conflictul principal al romanului se contureaz n jurul averii lui mo Costache, prilej pentru observarea efectelor, n plan moral, ale obsesiei banului . .tr!nul avar, proprietar e imobile, restaurante, ac"iuni, nutre$te iluzia longevit"ii $i nu pune n practic nici un proiect privitor la asigurarea viitorului 2tiliei. -omanul ncepe $i se nc5eie cu c!te o imagine a 2tiliei ' alctuit in perspectiva persona0ului # martor /eli&(. ntre cele ou, se nc5eag c5ipul unui persona0 ominat e mister, imposibil e subor onat unei singure trsturi. 2tilia e surprins n evenire, ca $i /eli&, %iin caracterizat printr-o te5nic mo ern, care o raporteaz la toate celelalte persona0e $i care permite compunerea imaginii ei in amnunte contra ictorii a esea.. Cea mai important modalitate de caracterizare este aceea in irect. Persona0ul se e%ine$te prin ac"iuni, atitu ini, gesturi, limba0. 2tilia e un amestec e porniri contra ictorii. l iube$te ingenuu pe /eli&, ar l ncon0oar cu aten"ii ) e curtezan* pe Pascalopol. 6 nebunatic $i %rivol, melancolic $i me itativ, risipitoare, ar $i capabil e gesturi e evotament, e neconceput pentru mintea pozitivist a membrilor clanului 1ulea. 2 scen e%initorie pentru caracterul acestui persona0 %eminin se es%$oar atunci c!n mo$ Costac5e se mbolnve$te7 )nebuna*, )u$uratica* l ngri0e$te cu o pietate %ilial care st!rne$te a mira"ia lui /eli& $i riposta nciu at a lui 8tnic. 1otu$i, c!n )pap9* moare, coc5etria o mpie ic s poarte oliu, pentru c )o nvine"e$te la %a"*. :nteligen" superioar, 2tilia are sim"ul relativului. 2 conversa"ie ntre /eli& $i 2tilia ilustreaz luci itatea perspectivei %etei asupra propriei con i"ii.Ceea ce re"ine aten"ia n aceast scen este autocaracterizarea, ezvluin pro%unzimea caracterului %etei, in care ecurg intui"ia $i sinceritatea7 )+oi, %etele, /eli&, suntem me iocre, ireme iabil me iocre, $i singurul meu merit este acela c-mi au seama e asta*. -elativizarea imaginii persona0ului se ob"ine prin te5nica polie ric e construc"ie a acestuia. 2tilia e caracterizat i%erit $i, e cele mai multe ori, contra ictoriu, e ma0oritatea persona0elor in roman7 Pascalopol o consi er )o %at %in*, /eli& - %ata i eal, n care se regsesc imaginile mamei, surorii, prietenei, iubitei, 8tnic # o )%at %ain* - , 3glae # ) ezm"ata* - , mo$ Costac5e o ve e ca pe )%e-%eti"a* lui. 4in nsumarea perspectivelor se ob"ine imaginea comple& a unui persona0 unic n literatura rom!n. ntre imaginea ini"ial, a a olescentei vzute e /eli& n capul scrii in casa lui mo$ Costac5e $i imaginea %inal, in %otogra%ia lui Pascalopol, persona0ul evolueaz printr-o comple&itate e stri su%lete$ti care simbolizeaz rumul e la a olescen" la maturitate. Caracterizarea irect este realizat in perspectiva persona0ului-martor /eli&, voce a naratorului obiectiv, care %olose$te te5nica balzacian a portretului emonstrativ7 )/ata prea s aib optsprezece # nousprezece ani. /a"a mslinie, cu nasul mic $i oc5ii %oarte alba$tri, arta $i mai copilroas ntre multele bucle $i gulerul e antel. ns n trupul sub"iratic, cu oase elicate e ogar, e un stil per%ect,;...< o stp!nire esv!r$it e %emeie*. /inalul nc5i e evolu"ia persona0ului, suprapun!n imaginii ini"iale o imagine care l surprin e pro%un pe /eli&, ar per%ect veri ic n conte&t7 )/emeia era %rumoas, cu linii %ine, ar nu era 2tilia, nu era %ata nebunatic. =n aer e platitu ine %eminin stingea totul*. nt!lnirea in epilogul romanului, intre /eli& $i Pascalopol, are rolul e a lmuri cititorului estinul persona0ului $i sus"ine o a%irma"ie e alt at a 2tiliei7 )noi %emeile trim cu a evrat oar cinci # $ase ani*. 3$a ar, n persona0ul 2tilia ,rculescu , autorul e roman realist ntruc5ipeaz con i"ia %emeii ntr-o societate care nu las loc alegerilor. n ciu a aparen"elor, %ata nu are libertatea e a-$i construi estinul pe care $i-l ore$te, ci este nevoit s se subor oneze normelor sociale care impun primatul banului.