Sunteți pe pagina 1din 4

Amprenta Big Bang-ului si primele stele din Univers

Astronomii cred acum ca universul a crescut pana la dimensiunile sale astronomice plecand de la o marime submicroscopica in prima trilionime de secunda. Aceasta este concluzia obtinuta in urma noilor imagini, mai detaliate, obtinute de Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) - sonda care orbiteaza Pamantul si cartogra iaza micile variatii ale radiatiei de ond. Microundele care ormeaza radiatia de ond se presupune ca sunt ramasita luminoasa a !ig !ang-ului. Pe masura ce "niversul s-a e#tins, lumina s-a $racit$. Aceasta idee este consecinta corelatiei dintre temperatura si lungimea de unda a luminii - iar pe masura ce "niversul s-a e#tins, lungimile de unda ale luminii s-au $labartat$ din ce in ce mai mult. Pe langa aptul ca WMAP a cartogra iat variatiile de intensitate ale radiatiei de ond, sonda a obtinut acum primele in ormatii despre polarizarea radiatiei. %aca gandim in termeni de otoni in loc de unde, polarizarea poate i inteleasa ca o indicatie a elului in care otonii se rotesc in &urul propriei lor a#e - polarizarea este orientarea acestei a#e de rotatie. 'n imagine, petele colorate indica zonele mai $calde$ (rosu) si mai $reci$ (albastru). (iniile albe indica directia polarizarii luminii de ond. %in cauza ca polarizarea a ost a ectata de primele stele, cercetatorii au putut sa deduca aptul ca acestea s-au ormat la apro#imativ )** de milioane de ani dupa !ig !ang. Aceasta este o veste buna, ca sa spun asa, pentru ca estimarile anterioare erau cam de +** milioane de ani, ceea ce nu parea su icient pentru ca stelele sa i avut timp sa se ormeze. 'nsa )** milioane de ani par sa constituie o $epoca intunecata$ su icient de lunga. %avid ,pergel, un astro izician de la Princeton si membru al ec-ipei WMAP, a spus ca noile imagini le-au permis sa-si ormeze o idee despre masura in care anizotropiile radiatiei de ond sunt anterioare ormarii stelelor sau sunt o consecinta a stelelor. Acest lucru a eliminat anumite teorii ale in latiei si a indicat ca e#pansiunea "niversului de la zero la apro#imativ marimea actuala a durat numai o trilionime de secunda, a spus !rian .reene,

un izician teoretician de la "niversitatea /olumbia.

$ 'n +**0, WMAP a atras atentia lumii cu imaginile sale detaliate care au permis oamenilor de stiinta sa deduca varsta "niversului (01,2 miliarde de ani) si aptul ca este $plat$ (adica nu este nici curbat ca o s era gigantica si nici curbat in a ara, ca o mare sa). 'n plus, imaginile acestea i-au convins pe cei mai multi astronomi ca cea mai mare parte din "nivers este ormata din materie intunecata (un tip de materie despre care se presupune ca nu ar interactiona cu otonii in nici un el - ci interactioneaza numai gravitational), si ca e#ista o mare cantitate de energie intunecata (adica o orta anti-gravitationala care este responsabila pentru aptul ca "niversul nu numai ca este in e#pansiune, ci este in e#pansiune accelerata). /u toate acestea, unii izicieni cred ca materia intunecata si energia intunecata nu sunt decat semnele aptului ca teoria gravitatiei pe care o avem in prezent (teoria generala a relativitatii a lui 3instein) este gresita la scara mare (sau mai bine spus si la scara mare, pentru ca se stie ca ea este gresita la scara cuantica).NASA/WMAP Science Team

Cu Bang sau fara Bang


Chiar are Universul un inceput?

Probabil ca toata lumea a auzit ca "niversul e in e#pansiune si ca a inceput cu un $bang$. (a inceput, acum vreo 0+ - 0) miliarde de ani, intregul "nivers se a la intr-o stare e#trem de condensata4 apoi a $e#plodat$ si s-a e#tins pina la dimensiunile actuale. ,e presupune ca inca mai creste. /osmologii se intreaba de ceva vreme daca aceasta e#pansiune va dura la in init sau daca, dimptriva, pana la urma se va opri si intregul "nivers va colapsa datorita gravitatiei. 'n po ida unui consens aparent general in privinta teoriei !ig-!angului, in ultima &umatate de secol s-au adunat totusi din ce in ce mai multe dovezi impotriva ideii de e#pansiune a "niversului. %ovezile care initial pareau de necontestat au devenit treptat tot mai putin clare. 5oate aceste dubii din ce in ce mai mari au culminat anul acesta in organizarea con erintei $Prima /riza in /osmologie$ in Portugalia. ,unt doua motive principale datorita carora se crede ca "niversul ar i in e#pansiune6

Argumentul deviatiei spre rosu Pentru a intelege acest argument trebuie sa stiti ce este lumina si cum este ea emisa. (umina poate i inteleasa ie ca unda, ie ca un ascicol de particule. %aca o intelegem ca o unda, o raza de lumina oarecare este o suprapunere de unde, iecare avand o anumita lungime de unda. %aca o intelegem ca particule, o raza de lumina este un ascicol de particule (de otoni), iecare particula avand o anumita energie interna. /uloarea luminii are legatura cu lungimea de unda sau, ec-ivalent, cu energia otonilor. Putem descompune cu usurinta o raza de lumina pentru a vedea din ce lungimi de unda este ormata cu a&utorul unei prisme. %e e#emplu, cand lumina alba provenita de la ,oare este trecuta printr-o prisma, este obtinut un curcubeu. Atunci cand un atom emite lumina (de e#emplu atunci cand un gaz este incalzit, el emite lumina - ganditi-va de pilda la oc, cu alte cuvinte la aerul incalzit su icient de tare), nu emite toate lungimile de unda sau, in alti termeni, nu emite otoni cu orice energie. 3l emite numai anumite lungimi de unda sau numai otoni de anumite energii. /u alte cuvinte, iecare atom are o anumita $amprenta$ optica. %aca luam o raza de lumina si o trecem printr-o prisma ne putem da seama de ce atom sau grup de atomi a ost emisa lumina respectiva. Atunci cand studiem in elul acesta lumina venita de la gala#iile indepartate, descoperim e#act aceleasi amprente optice prin urmare intregul "nivers este ormat din e#act acelasi tip de atomi. 'nsa6 aceste amprente optice sunt deplasate. ,unt ie deplasate spre rosu (adica in directia unor energii mai mici), ie sunt deplasate spre albastru (adica in directia unor energii mai mari). Aceste deplasari pot i intelese ca iind cauzate de deplasarea gala#iilor6 lumina de la gala#iile care se indeparteaza de noi este deplasata spre rosu, lumina de la cele care se indreapta catre noi este deplasata spre albastru. Atunci cand 7ubble a observat un numar mare de gala#ii, el a ost surprins sa descopere ca lumina de la ma&oritatea gala#iilor este deplasata spre rosu. Prin urmare, ma&oritatea au tras de aici concluzia ca cele mai multe gala#ii se indeparteaza de noi - adica "niversul este in e#pansiune. Argumentul radiatiei cosmice de fond

Atunci cand .eorge .amov a argumentat in avoarea ideii ca "niversul are un inceput, si ca ar i inceput dintr-o stare oarte condensata, a acut predictia ca ar trebui sa e#iste o radiatie de ond ramasa de la !ig-!ang. Aceasta radiatie trebuia sa aiba o temperatura oarte scazuta si sa ie isotropa (adica nu trebuia sa vina din vreo directie anume, ci sa para ca vine din toate directiile). /ativa ani mai tirziu, o asemenea radiatie de ond a ost intr-adevar descoperita. ,au cel putin asa s-a crezut... /e a provocat criza8 'n primul rand, argumentul deplasarii spre rosu presupune ca "niversul este in mare masura gol, ca intre gala#ii nu e#ista practic nimic. Aceasta presupunere s-a dovedit insa a i alsa. Atunci cind .rote 9eber, inventatorul radio-telescopului, a decis sa vada cum arata cerul noptii printr-un radio-telescop in domeniul lungimilor de unda de ordinul -ectometrilor, a ost surprins sa descopere ca aceasta lumina cu energie oarte scazuta nu pare sa ie emisa de stele, ci de spatiul $gol$ dintre gala#ii. Asadar $vidul$ nu e c-iar atat de vid. :olosind teoria plasmei, 9eber a reusit sa calculeze, plecand de la intensitatea observata a luminii in domeniul -ectometrilor, si cata materie este in spatiul intergalactic. 9ezultatul8 ,e pare ca acolo se gaseste ;;< din toata materia din "nivers, in starea ei cea mai primitiva, de protoni si electroni= Acest lucru are consecinte serioase, una dintre ele iind ca lumina venind de la gala#ii nu trece prin spatiul gol, ci trece printr-o plasma de protoni si electroni. "nul dintre lucrurile care se intampla atunci cand lumina se ciocneste de electroni este e ectul /ompton. 3 ectul /ompton este o ciocnire inelastica6 lumina se ciocneste de un electron si pierde o parte din energia sa. /u alte cuvinte, e#ista o deplasare spre rosu datorata e ectului /ompton. 'n plus, a ost calculat ca acest e ect conduce la e#act acelasi rezultat ca si o deplasare spre rosu care ar i datorata e#pansiunii "niversului. 'n al doilea rind, o parte din lumina se ciocneste de electroni din nou si din nou si din nou, pierzandu-si in acest el aproape toata energia. Aceasta ar putea i o e#plicatie alternativa a radiatiei de ond. Atata doar ca aceasta e#plicatie nu este compatibila cu ideea de izotropie.

'n aceasta privinta, noi dovezi au aparut multumita satelitului WMAP (Wilkinson Microwave Anisotropy Probe) lansat de >A,A tocmai pentru a $cartogra ia$ cu mai mare precizie radiatia de ond. Atunci cand cosmologii au inceput sa desci reze datele primite de la satelit, ei au remarcat anumite detalii $bizare$, cum ar i aptul ca, pana una alta, radiatia de ond nu este c-iar izotropa, ci pare sa vina din directia constelatiei :ecioarei= Acestea sunt probabil cele mai importante ingrediente ale crizei actuale din cosmologie. /u toate ca nu se poate inca spune ca teoria !ig-!angului este categoric gresita, acum e#ista dubii serioase in privinta ei. Acum pare din nou posibil sa ne imaginam ca "niversul este atemporal, ara margini si stabil, asa cum .rote 9eber sustinea acum 1* de ani6 $>u e#ista nici inceput nici s irsit. "niversul material se intinde dincolo de cele mai mari distante pe care le putem observa prin metode optice sau cu a&utorul radiotelescoapelor. 3ste ara margini. 3nergia este reciclata prin procese electrodinamice (si nu termodinamice). Materialul de la gala#iile care mor este reciclat in noi gala#ii. %etaliile organizarii materiei si energiei se sc-imba numai la o scara mica. (a o scara mare de timp si luind in considerare distante oarte mari, caracteristicile "niversului raman grosso modo, nesc-imbate.$

S-ar putea să vă placă și