Sunteți pe pagina 1din 1

FRIEDRICH KARL VON SAVIGNY (1779-1861) cel mai de seam reprezentant al colii istorice a dreptului.

. Lucrarea de baz Despre vocaia epocii noastre pentru legislaie i jurispruden - 1814. Savigny s-a declarat adversarul legii n genere, pentru c legile snt un fel de ncremenire a dreptului, ele constituie ceva incert, care oprete dezvoltarea legilor nsi. Dreptul, susine Savigny, triete n practic i n obicei, care este exp resia nemijlocit a contiinei juridice populare. Or, orice popor are un spirit, un suflet al su, care se oglindete ntr-o numeroas serie de manifestri: limb, art, moral, drept, toate fiind produse spontane i imediate ale acestui spirit popular. Dreptul este opera naturii. Dreptul nu trebuie creat, ci se creeaz singur ca un fenomen natural, ca limba, arta i literatura popular. El este o oglind a trecutului poporului. Dreptul crete o dat cu sufletul poporului i oglindete ntreaga ist orie a poporului. Dup cum limba apare i se dezvolt n mod spontan, fr opera lingvitilor, care numai posterior i fixeaz principiile i regulile, tot astfel dreptul nu este creaia legiuitorului, ci o producie instinctiv i aproape incontient, ca re se manifest n fapt i numai ntr-o faz posterioar e posibil elaborarea lui chibzuit prin opera juritilor. Legislaia se bazeaz pe obiceiurile preexistente. Astfel, cutuma este izvorul principal al dreptului, legile avnd o funcie secundar, care uneori poate chiar s fie vtmtoare. Legile trebuie s cristalizeze principiile deja elaborate de contiina juridic popular.