Sunteți pe pagina 1din 2

Rezistenta anticomunista din munti

n 1948, de-a lungul i de-a latul rii, din Banat pn n Vrancea i din Maramure pn n codrii Dobrogei, s-au nfiinat grupri de rezisten anticomuniste. Fie ele efemere sau longevive, organizaiile, denumite subversive de propaganda comunist, au meninut printre romni sperana vremelniciei regimului comunist. Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noiuni legate ntre ele, dar diferite i, istoric, foarte contrastate, sau chiar, dup comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii:o ideologie care, oficial, promoveaz un sistem social n care nu exist stat, clase sociale i proprietate privat, i care are scopul de a realiza o societate egalitar, o micare politic, un partid care afirm c dorete s implementeze acest sistem, un regim politic care se revendic comunist, socialist, republic popular sau democraie popular, n care statulexist, fiind chiar atotputernic i totalitar sub conducerea excluziv a unui singur partid, zis comunist, socialist sau muncitoresc, iar clasele sociale fiind difereniate nu prin accesul la proprietate ci prin accesul inegal la uzufructul proprietii colective. Teoretic, n comunism toate bunurile aparin societii ca ntreg, i toi membrii acesteia se bucur de acelai statut social i economic. Anticomunismul, normal este opusul comunismului, este o ideologie a opoziiei fa de organizaiile, guvernele i ideologiile comuniste. Deseori, anticomunismul se opune i altor politici i ideologii care amenin ntr-o oarecare msur proprietatea privat, sau care promoveaz radicalismul de stnga (de exemplu: socialismul sau sindicalismul). Termenul a cptat o folosire global n timpul rzboiului rece, cnd puterile occidentale au nceput s-i coordoneze opoziia fa de politica expansionist a Uniunii Sovietice. ntre 1950 i 1991, anticomunismul a fost una dintre componentele majore ale rzboiului rece, iar liderii SUA au pretins c anticomunismul se confund cu politica lor de ngrdire a comunismului. Dup arestrile masive din rndurile legionarilor (15 mai 1948), membrii Micrii s-au ascuns n zone greu accesibile forelor de represiune. Li s-au alturat ofieri alungai din Armata Popular, rniti, liberali. Departe de Bucureti, n provinciile de margine ale rii, dar i n inima Romniei, n munti, gruprile anticomuniste s-au luptat cu trupele de Securitate. Haiducii din Fgra situai n centrul Romniei, Munii Fgra au adpostit micri de partizani n versantul sudic i nordic. Imediat dup arestrile masive din rndurile legionarilor (15 mai 1949), civa membri tineri ai Micrii Legionare, originari din Fgra i-au stabilit tabra pe versantul nordic al masivului muntos Fgra. Antinomunistii au indurat zile negre care au condus Romania la suprafata , indurand foamete,si-au sacrificat viata si libertatea(sacrificiul suprem), au indurat injurii si acuzatii , asprimea vremii in conditii nefaste toate acestea pentru un trai mai bun . Acest act de curaj si eroism din partea unei mese de oameni patriotici cu un tel onorabil s-a realizat doar prin sacrifici si prin devotament pentru tara noastra , muntii fiindu-le fortareata si casa in acelas timp, trecand cu greu peste conditiile impuse de vreme si amotimpuri acestia avand o singura speranta ,Dumnezeu. Una dintre zonele in care fenomenul rezistentei armate anticomuniste a atins cote deosebite a fost cea a Muntilor Apuseni. Oamenii din zona au facut cunostinta dupa 1947-1948 cu actiunile derulate de statul comunist pentru preluarea controlului total asupra societatii.

Masura nationalizarii padurilor detinute de persoane fizice, comunitati rurale, societati caritabile etc. i-a afectat in cea mai mare masura pe oamenii din regiunile montane, lipsiti de alte posibilitati de existenta. Locuitorii din Muntii Apuseni, asa-numitii moti, traiau de sute de ani din exploatarea padurilor si, in unele locuri, a minereurilor feroase si neferoase. Motii si-au manifestat uneori nemultumirile in mod public, dar autoritatile au intervenit cu promptitudine, arestand si inchizand numeroase persoane. Frontul Apararii Nationale, corpul de Haiduci a beneficiat si de ajutorul unor organizatii subversive din localitatile mai mari din jurul Muntilor Apuseni, dupa cum reiese din memoriile unor contemporani. Spre exemplu, Alexandru Lazar, magazioner la intreprinderea Industria Sarmei, din Campia Turzii, a ajutat grupul Dabija dar si grupul capitanului Diamandi Ionescu, care actiona in vecinatate cu echipament si alimente. Ba mai mult, el a initiat chiar constituirea unei organizatii de sprijinire a partizanilor, de propaganda anticomunista, pentru ca intrun moment favorabil sa treaca la actiune deschisa. Gruparea a primit numele de Liga Apuseana a Motilor. Alexandru Lazar a intocmit un manifest anticomunist, pe care prin intermediul catorva colegi si prieteni din Campia Turzii l-a difuzat in diferite locuri din tara. Batut la masina, manifestul era pus in cutii de chibrituri, distribuite apoi fie direct unor persoane, fie prin oferirea amabila a unui foc in vederea aprinderii tigarii si uitarea in mana fumatorului, fie prin scaparea pe jos in aglomeratii, de unde erau ridicate intamplator de trecatori. Lazar a inmanat un astfel de manifest unui ucenic, al carui tata se inscrisese in partidul comunist, iar tanarul l-a depus la secretarul organizatiei de partid de la Industria Sarmei. Filat de Securitate timp de mai multe saptamani, Alexandru Lazar a fost prins in primavara anului 1949 in timp ce urca la munte in vederea intalnirii cu fratii Macovei si cu alti partizani. In acel moment avea la el cateva perechi de bocanci pe care le achizitionase cu sacrificii pentru partizani. La baza acestui manifest anticomunist au stat la baza multi oameni reprezentativi insa datorita implementarii unor marsavi, corupti sistemul lor a fost dezarmat , prins si pedepsit. In opinia mea consider ca rezistenta anticomunista din munti a avut un progres moral constructiv si ca acesta reforma a adus Romania la un sistem democratic, un sistem liber, dependent. Sacrificiile facute de partizani sunt onorabile si deaceea sunt memorabile si pastrate in constiinta si inima noastra .Prin lupta de rezistenta armata si jertfele acestor grupuri( bande , cum erau numite de regimul comunist) , alaturi de rezistenta crestina, a celor din inchisori, si a emigratiei romanesti, poporul roman si-a spalat onoarea, murdarirea de atatea lasitati si tradari.