Sunteți pe pagina 1din 4

Relativism si cautarea drepturilor omului Alison Dundes -pivotul principal al relativismultui, considera autorul este aculturatia si nu toleranta.

-in sprijinirea argumentului autorul reda parabola sefului de clan-canibal:intrebat de ce practica -canibalismul, seful clanului raspunde ca atunci cand omoara un inamic e mai bn sa l manance -decat sa- l lase sa se risipeasca,. oricum problema lui nu este ca le mananca ci ca la omorat. -scopul articolului: prezentarea unei viziuni corecte asupra relativismului cultural -autorul incepe prin a prezenta contextul istoric care a facut posibila aparitia teoriei relativitatii culturale

Perspectiva istorica -apare pt prima data in discutie la grecii antici, care prin negot, constata o diversitate a practicilor moralitatii, Hume si Montaigne. Heskovits sustine urmatoarele: miezul teoriei nu consta doar in recunoasterea diferentelor culturale in gandire, valori , actiune. este o teorie despre modul in care valorile sau judecatile sunt formate teoria atrage atentia nu doar asupra diferentelor comportamentale ci si asupra perceperii fenomenului cultural cultura este foarte puternica in modelarea perceptiilor individuale. concentrarea pe aspectele perceptiei si a valorii fac diferenta intre teoria lui si cele predecesoare -Forma moderna a teoriei aparein urma reactiei cu evolutionismul cultural: -evolutionismul cultural inseamna avansarea soc de la primitiv la modernitate -vestul era considerat modernitatea, foarte sus pe scala evolutionismului cultural -prezenta eurocentrismului si a universalismului -conotatii rasiale ale acestei perspective, cei nevestici sunt mai negrii si mai putin inteligenti -relativismul cultural o reactie pt a combate aceasta perspective

Versiune originala a teoriei -necesara pt a elucida problemele conceptuale -Boas: nu putem masura progresul umanitatii cu masuratori provenite din soc noastra -viziunea noastra a vesticilor este distorsionata -el aduce in discutie aculturatia si toleranta -profesor pt Benedict si Herskovits care vor continua traditia relativista. -Benedict: prezinta interpretarea cea mai controversata a teoriei relativismului, caracterizata prin afirmatia paternuri ale vietii egal valide -considera toleranta o parte a teoriei relative a culturii. -Herskovits: un radical tacut

-evaluarea este relativa fat de background-ul cultural de unde provin -Bidney observa ca ca lor de relativism cultural reflecta orientarile lor politice. La fel este probabil ca ei au modelat teoria pt a avansa cauza tolerantei care constituia o valoare importanta pt ei

Implicari ale teoriei -principalul atu al teoriei este negarea universalitatii standardelor -moralitatea difera de la o soc la alta si constituie o conventie, obiceiuri acceptate social, aceasta asumptie fiind dispretuita de catre filosofi si criticata in cadrul teoriei . -Heskovitz descopera unele discrepante in asumptia superioritatii vestice: conform ideii de volutionism cultural , aborigenii australieni sunt considerati primitivi dar cu toate astea antropologilor le a luat ani intregi pt a le deslusii complexitatea sistemului lor de rudenie -unii oameni asociaza rel cultural cu nihilismul -o serie de autori blamand teoria, datorita acestei asocieri cu nihilisul Formularea -se concentreaza pe acele aspecte ale teoriei care se refera la probl universalitatiia drepturilor omuluisi asupra relativismului etnic si cultural dar si a relatiei dintre acestea 2. -confrm lui Herskovits evaluarile sunt relative la trecutul cultural din care acestea provin -Kant este cel care induce pt prima data ideea cum k percpetiile noastra despre realitate sunt filtrate prin categorii de concenpte preexistente -numeroase studii demonstreaza k multe concepte sunt relative la conceptul de unde provin -aceste lamuriri sunt nevesare pt a clarifica modul de influenta a contextului social asupra modului in care gandeste individul Teoria relativismului etnic -exista 3 viziuni asupra teoriei rel etic T1 Relativismul etic aparent , oamenii difera in credintele lor de baza -argumente: paricidul la eschimosi (batranii sunt o povara pt ei, conditiile vietii la P nord) la romani pt profit( conditiile soc vietii de la roma) Pacificul de sud (datorita credintei in viata de apoi) -atunci cand facem judecati morale separarea intre fapte si valori este artificiala -toate judecatile morale depind de judecatile faptelor T2 Teza relativitatii etice ca si ipoteza descriptiva Schimidt -nu exista judecati de valoare care sunt adevarate independent de culturi specifice, fara context. -difera de T1 prin faptul k pretinde surse pt diferitele moralitati -nu face distintie intre cele bune si cele rele T3 Teorie relativitatii etice ca si ipoteza prescriptiva -orice act a unui intivid este buna sau rea raportata la semnificatiile culturii lui

-vehement criticata de filosofii vestici, pt ei moralitatea nu poate fi locala. Toleranta -teoria relativitatii culturale este asociata cu toleranta Teoria cere toleranta la diversele practici ale moralitatii aceasta asociere este fatala teoriei transformand o din una descriptivva in una normativa -teoria relativ etic ca si ipoteza descriptiva in opinia aut nu este o teorie a valorii ci o terorie deprea valoarea judecatilor. -importanta pt promovarea tolerantei oferind un aparat teoretic Aculturatie si etnocentrism -este esential de inteles masura in care TRC este bazata pe aculturatie ( exemplul folosirii mainii drepte si a stagii la pop africane) -cultura alc din perceptii instinctuale si necriticabile\ -probleme vis a vis de acestea desi spune k nu exista valori universale, ei propun toleranta care este asociata cu liberalismul si democratia, valori vestice o cultura puritana greu de inteles pt outsideri -dak relativ ar trebui asociat atunci ar trebui cu etnocentrismul si nu cu toleranta Relativismul ca si principiu metodologic - unii considera ralativ. un principriu prescriptiv pentru scopuri metodologice - prin faptul ca nu cere tolerenta, demnitate sau respect pentru alte culturi, poate fi interpretat ca cerand neutralitate Criticismul moral - Relativistii sunt etnocenticiri, motiv pentru care sunt confundati cu toleranta - un relativist este constient ca teoria se bazeaza pe propriile sale standarde, ceea ce dce la imperialism cultural - isi pierde din forta daca nu mai are standarde universale - este mult mai bine sa fii sincer la surs alocala a criticismului decat s ane prefacem ca e universala - sunt alte feluri in care un relativist poate lansa atacuri morale - daca datele ar arata ca poat exista valori universale, atunci relativismul poate critica o societate pentru vioarea unor standarde universale - acest punct de vede este gresit deoarece nu obs ca unele societati pot contraveni propriilor lor standarde - teoria relativismului nu blocheaza nici criticismul conform cu standardele interne nici pe cel conform cu standardele externe In cautarea standardelor universale trans-culturale Este imp ideea cum ca ar exista standarde universale car epot fi gasite

cautand principii morale universale, sar putea valida standarde morale universale criticii considera ca certarea de standarde universal efara sens aceasta depinde d efalsa premisa: daca toate sistemele morale difera, nui poate exista convergenta doar pentru ca nu exista sisteme morale dif si competitive, nu inseamna ca se si suprapun doar princip morale genrale se suprapun sau si cele specifice? Consideratii metodologice Linton afirma ca: este greu de indetif val universale deorece acestea sunt adesea luate de bune , nefiind de gasit intr-o maniera explicita petru a localiza adevaruri universale e nevoie de a descoperi filozofia universala a oamenilor, fiind nevoie astfel de filozofii explicite a tuturor culturilor, ceea ce e imposibil Adevaruri universale vs absolutism dovezile intiale arata ca exista o convergenta a valorilor universale absolutismele sunt fixe, nu variaza in fct de culturi sau epoci, universalismele sunt acei detrminanti mai putin comuni car pot fi extrasi dintro gama d evariatii pe care toate fenomene lumii culturale le manifesta este similara cu distinctia teoriei relativismului cultural si toria legii naturale Concluzii: -a incercat sa arate ca pentru ca relativismul este o terorie meta-etica, nu constitue neaparat o auto-contradictie -deoarece nu implica toleranta, criticismul moral ramane o optiune viabila pt relativismul cutural -contributia majora a relativismului nu este faptul ca nu a pledat pt toleranta ci faptul ca s-a concetrat pe aculturatie -atragand atentia asupra aculturalitatii, relativismul ar putea fi obisnuit sa dimineze si nu sa distruga prejudecatile chiar daca toleranta nu este o parte integrala a teoriei. -relativismul este compatibil cu existenta adevarurilor universale trans-culturale