Procese functionale in motoare cu ardere interna in 4 timpi Nikolaus August Otto (1832-1891) este un inventator german care (pe

baza principiului care i poart numele) a realizat primul motor cu aprin!ere intern " n patru timpi" utilizabil pe scar larg # Otto s-a n scut n $ermania" n localitatea %olz&ausen# 'up ce a v zut motorul proiectat (i construit !e inventatorul )rancez *tienne +enoir n 18,9" ntrez rin!u-i uria(ul poten-ial te&nic" Otto a nceput o serie !e e.periment ri asupra motoarelor cu ar!ere intern " e.periment ri care aveau s !uc la proiectarea (i construc-ia primului motor mo!ern" care a r mas" n principiu" nemo!i)icat p/n ast zi# Otto a construit primul motor bazat pe proiectul lui +enoir n 1801# 1i-a unit apoi )or-ele cu in!ustria(ul german *ugen +angen (i n 1802 au n)iin-at o companie" l/ng 3oln" n care au construit primul motor n 1804# 5rimul motor pro!us !e Otto a )ost un motor n !oi timpi n care amestecul carburant nlocuie(te" n acela(i timp al ciclului !e )unc-ionare" gazele arse n ciclul !e )unc-ionare prece!ent# Acest motor era mult mai e)icient !ec/t motorul lui +enoir" !eoarece motorul Otto realiza compresia amestecului carburant nainte !e ar!ere# 6n 1840 Otto (i +angen au anun-at punerea la punct a unui nou motor" motorul n patru timpi# 6n al treilea timp al )unc-ion rii sale" pistonul transmitea puterea !ega7at prin e.plozia gazelor c tre arborele cotit al motorului" iar n al patrulea timp pistonul era )olosit pentru evacuarea gazelor arse# Noul motor" silen-ios (i e)icient" (i-a g sit ime!iat locul n in!ustrie" r m/n/n! !rept mo!el pentru cele mai mo!erne motoare cu combustie intern e.istente ast zi n lume# Otto (i-a patentat ciclul !e )unc-ionare a motorului n patru timpi n 1844 (i a pus bazele unei companii care !oar n c/-iva ani a v/n!ut peste 3, 888 !e motoare# 6n 1880" totu(i " competitorii lui Otto au ar tat c !e )apt principiul !e )unc-ionare al motorului n patru timpi a )ost prezentat pentu prima !at (ntr-un obscur pam)let) !e c tre inginerul )rancez Alp&onse-*ugene !e 9oc&as# :&iar !ac acest lucru anula patentul lui Otto" motoarele lui au r mas singurele motoare cu ar!ere intern )olosite pe scar larg # 6n 1898" ;il&elm <a=bac& (i $ottlieb 'aimler" !oi !intre inginerii companiei lui Otto" (i-au !esc&is propria companie pro!uc toare !e automobile" propulsate !e motoarele n patru timpi ale lui Otto# *i au per)ec-ionat vec&iul motor (i au reu(it s pro!uc " n 1899" primul automobil <erce!es.

<otorul Otto stan!ar! este un motor n 2 timpi n care pistonul )ace 2 curse# >impul 1?A!misie pistonul porne(te !e la cap tul superior al cilin!rului (i n cilin!ru este aspirat amestecul !e aer (i benzin !eoarece supapa !e a!misie este !esc&is la s)/r(itul acestui timp pistonul a7unge la cap tul in)erior (i supapa !e a!misie este inc&is # >impul 2?:ompresie a!iabatic " amestecul se inc lze(te p/n cn! pistonul a7unge la cap tul superior# >impul 3?Ar!ere (i !estin!ere a!iabatic @ o !esc rcare electric a bu7iei aprin!e amestecul carburant a c rui ar!ere are loc rapi!" ca o e.plozie# 'e aici provine (i !enumirea alternativ !e motor cu e.plozie# 5resiunea (i temperatura n cilin!ru cresc brusc (i pistonul este mpins# >impul 3 este timpul motor" n care se e)ectueaz lucru mecanic asupra pistonului# +a s)/r(itul acestui timp se !esc&i!e supapa !e evacuare >impul 2? *vacuarea gazelor arse n atmos)er n atmos)er ncepe printrun proces !e r cire izocor " p/n c/n! gazele a7ung la presiunea atmos)eric # 5istonul se ri!ic (i gazele sunt evacuate supapa !e evacuare )iin! !esc&is # +a cap tul ciclului supapa !e evacuare se nc&i!e supapa !e a!misie se !esc&i!e (i ncepe un nou ciclu# 9an!amentul mecanic e)ectiv al unui motor Otto mo!ern este !e circa 282,A 'evenit unul !intre principalele mi7loace !e transport" !atorita avanta7elor sale evi!ente "viteza mare !e !eplasare" manevrabilitate usoara" posibilitate !irecta !e transport al mar)urilor !e la locul pro!ucerii la locul !e utilizare" automobilul impune" in mo! continuu" ri!icarea per)ormantelor !e economicitate" !urabilitatea si )iabilitatea# 9ezolvarea acestor probleme con!itioneaza urmatoarele cerinte pe care motorul !e automobile trebuie sa le satis)aca? !ezvoltarea unor puteri cat mai ri!icate la gabarite re!use si greutati minime@ !urabilitate si )iabilitate cat mai ri!icate@ posibilitatea tipizarii elemtelor componente@ !esrvire como!a si sigura a motorului#

Bn sta!iul actual !e !ezvoltare al automobilelor" se utilizeaza cu preca!ere" ca sursa !e putere" motorul cu ar!ere interna cu piston" !atorita urmatoarelor avanta7e? ran!ament ri!icat in comparative cu alte motoare termice" !eci )untionare cu un consum !e combustibil re!us@ simplitate si compactitate@ posibilitatea porniri ime!iate si trecerii rapi!e la regimul !e plina sarcina# Bn acelasi timp" acest motor are si unele !ezavanta7e" ca? suporta supra sarcini mici" necesita un sitem !e racier complicat" este ec&ipat cu mecanisme comple.e" emana gaze nocive" )apt care contribuie la poluarea atmos)erei" aceste !ezavanta7e au !eterminat o preocupare permanenta pentru per)ectionarea motoarelor si toto!ata pentru inlocuirea motorului classic cu piston cu alte tipuri !e motoare sau mi7loace !e propulsie a automobilului# 'atele statistice consemneaza )aptul ca" pentru autoturisme " sunt utilizate cu preca!ere motoarele cu aprin!ere prin scanteie#Autocamioanele cu sarcina utila intre 2 si , t sunt ec&ipate cu motoare cu aprin!ere prin compresiune in proportie !e circa 04A" iar autocamioanele peste , t" in proportie !e 94A# Cintetizan!u-se preocuparile actuale" se pot sc&ita !irectiile principale care urmaresc per)ectionarea motorului cu ar!ere interna cu piston pentru automobile? marimea puterii litrice" micsorarea mesei speci)ice si a !imensiunilor" re!ucerea consumului !e combustibil" asigurarea unei !urabilitati mari si sigurante in e.ploatare#9ezolvarea acestor probleme este legata !e sporrirea turatiei" marimea raportului !e comprimare" con)ectionare con!itiilor !e umplere si ar!erea la motoarele cu aprin!ere prin scanteie" !e imbunatatirea proceselor !e )ormare a amestecului si ar!erii" in cazul motorelor cu aprin!ere prin compresiune#<area problem ape care o ri!ica in momentul !e )ata motorul !e automobil o constituie poluarea atmos)erei !e catre gazelle !e ar!ere" )apt care retine atentia specialistilor in mo! !eosebit" in ve!erea re!ucerii emisiilor nocive#

<otorul cu ar!ere interna monocilin!ric in 2 timpi" cu aprin!ere prin scanteie este )ormat !in cilin!ru in interiorul careia se !eplaseaza pistonul care actioneaza manivela a arborelui cotit prin interme!iul bielei#Bn capul cilin!rului se gaseste c&iuloasa in care sunt amplasate supapele !e a!minisie CA" supapa !e evacuare C* si bu7ia#+a partea in)erioara a cilin!rului se gaseste carterul superior" pe care se monteaza lagarele arborelui cotit si carterul interior in care se gaseste uleiul !e ungere#Amestecul aer-combustibil intra in cilin!ru prin colectorul !e a!minsie iar gazelle arse rezultate ies in e.terior prin colectorul !e evacuare# <otorul este alcatuit !in mecanismul motor si sistemele si instalatiile au.iliare (mecanismul !e !istributie" intalatia !e alimentare cu combustibil" instalatia !e aprin!ere" instalatia !e racier" instalatia !e ungere si sistemul !e pornire) necesare realizari procesului !e )unctionare# <ecanismul motor constituie principalul ansamblu al motorului cu ar!ere interna cu piston#*l are rolul !e a trans)orma miscarea !e translatie rectiliniealternative a pistonului intr-o miscare !e rotatie a arborelui cotit# Organele componente ale mecanismului motor se impart in organe )i.e si organe mobile# 'in grupa organelor )i.e )ac parte? blocul clin!rilor" c&iulasa si carterul# $rupa oganelor mobile cuprin!e? arboreal cotit si volantul" bielele si pistoanele cu bolturile si segmentii# <ecanismul !e !istributie asigura !esc&i!erea si inc&i!erea supapelor" la momente bine precizate" pentru a )ace posibila evacuarea gazelor !e ar!ere si umplerea cilin!rului cu gaze proaspete (amestec aer-combustibil) Bnstalatia !e alimentare cu combustibil are rolul !e a asigura curatirea ()iltrarea) si intro!ucerea in cilin!ri motorului a combustibilului si a aerului ()ie

in amestec )ie separate) in anumite proportii bine stabilite#Bnstalatia !e alimentare cuprin!e rezervoare" con!ucte" )ilter" pompe" precum si organelle care servesc la prepararea si intro!ucerea combustibilului in cilin!ru# Bnstalatia !e aprin!ere serveste la !eclansarea scanteii electrice in interiorul camerei !e ar!ere (la motoarele cu aprin!ere prin scanteie)" in ve!erea" aprin!erii amestecului carburant# Bnstalatia !e racier asigra racirea unor organe importante ale motorului pentru a se evita supraincalzirea acestor piese" !atorita cal!uri pe care o primesc !e la gazelle !e ar!ere#<entinerea unui regim termic normal !e )unctionare a pieselor motorului este !e mare importanta pentru economicitatea si siguranta !e e.ploatare a motorului# Bnstalatia !e ungere are rolul !e a asigura ungerea pieselor in miscare" pentru a re!uce )recarea si a preveni uzarea motorului#

:lasi)icarea motoarelor cu ar!ere interna

<otoarele cu ar!ere interna pot )i clasi)icate in )unctie !e? utilizare" numarul !e timpi")ormarea amestecului carburant" aprin!ere" natura combustibilului" turatie" putere asezarea cilin!rilor etc# 'upa utilizarea motrului" pot )i? - motoare stabile" utilizate in aviatie" pe nave" locomotive" automobile si tractoare 'upa numarul !e curse simple ale pistonului" in care se realizeaza un ciclu (!upa nr !e timpi) pot )i ? - motoare in 2 timpi" la care ciclu !e )unctionare se realizeaza in 2curse simple ale pistonului" a!ica intr-o rotatie completa arborelui cotit@ - motoare in 2 timpi" la care ciclul !e )unctionare se realizeaza in 2 curse simple ale pistonului(cate un timp in )iecare cursa)" a!ica in !oua rotatii ale arborelui cotit 'upa )ormarea amestecului carburant pot )i? - motoare cu )ormarea amestecului carburant in interiorul cilin!rului? motoare cu in7ectie !e combustibil in cilin!ru (motoare !iesel) si motoare cu gaze la care combustibilul gazos este intro!us in timpul a!misiunii printr-o supapa aparte# - <otoare cu )ormarea amestecului carburant in e.teriorul cilin!rului? motoare cu carburetor"motoare cu gaze cu instalatie cu )ormare e.terna a amestecului aer-combustibil si motoarele cu in7ectie !e benzina in con!ucta !e aspiratie@ 'upa mo!ul !e aprin!ere a amestecului aer combustibil pot )i? - motoare cu aprin!ere prin scanteie electrica (<#A#C)" la care amestecul !e combustibil si aer realizat in e.teriorul (sau interiorul) cilin!rului si

comprimat in cilin!ru se aprin!e !e la o scanteie electrica" intr-un moment bine stabilit@ - motoare cu aprin!ere prin compresiune (<#A#:) sau motoare !iesel" motoare cu autoaprin!ere" ce aspira numai aer care apoi este comprimat puternic@combustibilul se intro!uce in cilin!ru" )iin! in7ectat la s)arsitul cursei !e comprimare@ el se aprin!e venin! in contact cu aerul care a a7uns la temperatura !e autoaprin!ere a combustibilului# 'upa pozitia cilin!rilor ()ig 2#3) pot )i? - motoare cu cilin!rii in linie verticala" care au a.ele cilin!rilor in acelasi plan cu a.a arborelui cotit ()ig 2#3"a) - motoare cu cilin!rii in linie inclinati" !ispuse )ie longitu!inal" pe automobil" )ie transversal" in scopul mariri spatiului !isponibil pentru persoane ()ig 2#3" !)@ - motoare cu cilin!rii opusi(bo.er)" montati in linie si cu a.ele cilin!rilor intrun plan orizontal" avan! cilin!ri opusi in numar egal !e o parte si !e alta a arborelui cotit ()ig 2#3"c)@ - motoare in D ()ig 2#3"b)" ;"E"%" la care a.ele cilin!rilor sunt continute in !oua sau mai multe plane care )ormeaza intre ele ung&iuri !ie!re mai mici sau egale cu 98F" repro!ucan! )ormele literelor !e mai sus@ - motoare in stea" la care a.ele cilin!rilor ( in numar mai mare !e cinci) sunt asezate in )orma !e stea" in unu sau mai multe plane paralele (motoare in stea simpla sau multipla)# Gunctionarea motoarelor cu ar!ere interna 5rincipiul )unctionarii motoarelor cu ar!ere interna Bn )igura 2#8 este reprezentata sc&ema )unctionari unui motor cu ar!ere interna (in patru timpi)#Gazele principale ale procesului !e lucru sunt urmatoarele? - a!misiunea H pistonul se !eplaseaza !e la 5#<#B la 5#<#*" iar supapa !e a!misiune este !esc&isa si supapa !e evacuare inc&isa@ !atorita miscarii pistonului" in cilin!ru intra gazele proaspete !in e.terior@ - compresiunea H pistonul se !eplaseaza !e la 5#<#* la 5#<#B" compriman! gazele in cilin!ru" iar ambele supape sunt inc&ise@ prin comprimarea gazelor" volumul acestora se micsoreaza iar temperatura si presiunea cresc@ aprin!erea amestecului combustibil are loc spre s)arsitul cursei !e compresiune@ - !estin!erea H !atorita cal!urii !ega7ate prin ar!ere" temperatura si presiunea gazelor cresc mult@ gazele arse cu presiune si temperatura ri!icate prin !estin!ere !eplaseaza pistonul !e la 5#<#B la 5#<#*@ - evacuarea H la s)arsitul !estin!erii" se !esc&i!e supapa !e evacuare" punan! in legatura gazele !in cilin!ru cu e.teriorul@ intimpul evacuarii" pistonul se !eplaseaza !e la 5#<#* la 5#<#B si impinge in e.terior gazele arse#

Ansamblul proceselor prezentate )ormeaza ciclul !e )unctionare ale motoarelor cu ar!ere interna (in patru timpi)#5artea !in ciclul motor care se e)ectueaza intr-o cursa a pistonului se numeste timp# 9ezulta" !eci" ca cilin!rul motor reprezinta succesiunea proceselor care se repeta perio!ic in cilin!rul unui motor# Bn cursul trans)ormarilor !e stare care alcatuiesc ciclul" variaza volumul" presiunea si termperatura gazelor !in cilin!ru# Gunctionarea motoarelor cu aprin!ere prin scanteie :iclul teoretic !e )unctionare al motorului cu aprin!ere prin scateie in patru timpi#Genomenele reale care se !es)asoara in cilin!rul motorului sunt comple.e si greu !e urmarit prin calcul#'e aceea" pentru a se termina variatia presiunii si temperaturii gazelor sau pentru a se !etermina lucrul mecanic e)ectuat in timpul !i)eritelor )aze ce alcatuiesc ciclul" a )ost necesar sa se intro!uca unele ipoteze simpli)icatoare@ s-au obtinut ast)el ciclurile teoretice ale motoarelor cu ar!ere interna" care reprezinta cicluri limita" avan! e)icienta si economicitatea intot!eauna superioare )ata !e ciclurile reale# Bpotezele simpli)icatoare care stau la baza ciclurilor teoretice sunt urmatoarele? - proprietatile )izico-c&imice ale gazelor !in cilin!ru raman nesc&imbate in tot timpul ciclului? nu se tine seama !e mo!i)icarea naturii c&imice a gazelor !atorita ar!erii#Agentul motor este consi!erat gaz per)ect cu cal!ura speci)ica constanta@ - cantitatea !e gaze care parcurge ciclul este constanta" iar gazele nu sutn inlocuite !e la un ciclu la altul" !eci" in ciclul teoretic lipsesc procesele !e evacuare a gazelor arse si !e a!misiune a gazelor proaspete@ - procesele !e compresiune si !estin!ere a gazelor se consi!era a!iabatice" )ara sc&imb !e cal!ura intre gaze si peretii cilin!rului @ - procesul !e ar!ere este inlocuit printr-un proces !e incalzire a gazelor cu o cantitate !e cal!ura egala cu cal!ura !ega7ata prin ar!erea combustibilului#Bn cliclurile teoretice procesele !e ar!ere(incalzire) se pot !es)asura la volum sonstant" la prersiune constanta sau mi.t(partial la volum constant" partial la presiune constanta)" in )untie !e tipul motorului@ - procesul !e evacuare a gazelor arse este inlocuit printr-o racire la volum constant(corespunzatoare evacuarii libere)" prin care se realizeaza inc&i!erea ciclului# :iclurile motoarelor se reprezinta gra)ic intr-o !iagrama presiune-volum# Bn )igura 2#9 este reprezentata !iagrama ciclului teoretic pentru un motor monocilin!ric" cu aprin!ere prin scanteie in patru timpi# Ce consi!era ca" in momentul inceperii stu!iului" pistonul se gaseste la 5#<#B" iar supapele !e a!misiune si evacuare sunt inc&ise#

A!misiunea H timpul B ()ig 2#9"a)#Bn momentul inceperi !eplasarii pistonului !e la 5#<#B la 5#<#* supapa !e a!misiune se !esc&i!e" iar in cilin!ru intra amestecul carburant# 5resiunea in interiorul cilin!rului este constanta si egala cu presiunea atmos)erica#9eprezentarea presiuni in )igura se )ace printr-o !reapta 1 H 2" !e or!onata 1I18, NJm2 numita izobara#5unctul 1 reprezinta inceputul cursei intai" iar punctul !oi s)arsitul acesteia#+a s)arsitul cursei" in 5#<#* supapa !e a!misiune se inc&i!e# :ompresiunea H timpul BB ()ig# 2#9"b)#:ele !oua supape )iin! inc&ise" pistonul isi incepe a !oua cursa !eplasan!use !e la 5#<#* catre 5#<#B compriman! ast)el amestecul carburant !in cilin!ru" ceea ce )ace ca" la s)arsitul cursei presiune !in cilin!ru sa a7unga la circa 8 NJm2" iar temperatura amestecului carburant sa creasca pana la 3,8 H 288o:# 9eprezentarea variatiei presiunii in timpul compresiuni se )ace prin curba 2 H 3" care este a!iabata# Ar!erea si !estin!erea H timpul 3 ()ig# 2#9"c)#+a s)arsitul compresiunii" in momentul in care pistonul a7unge la 5#<#B" !upa cea !ea !oua cursa" se pro!uce o scanteie electrica care !uce la aprin!erea amestecului carburant#Ar!erea se pro!uce la un volum constant" pistonul a)lan!use in timpul ar!erii" la 5#<#B#:a e)ect al ar!erii presiune !in cilin!ru creste pana la (38###28)I18 , NJm2 " iar temperatura gazelor !e ar!ere atinge 2 288 H 2 ,88o:# 9eprezentarea variatiei presiunii in timpul ar!erii se )ace prin !reapta 3 H 2 care este o izocora# Cub presiunea gazelor !e la s)arsitul ar!erii pistonul isi incepe cea !e-a treia cursa" !eplasan!use !in nou !e la 5#<#B catre 5#<#*@ o!ata cu !eplasarea pistonului" volumul cilin!rului se mareste" gazele se rare)iaza" presiune la s)arsitul !estin!erii gazelor a7ungan! la (3###,)I18, NJm2 # 9eprezentarea presiuni in timpul !estin!erii gazelor este !ata !e curba 2 H ," care este tot o a!iabata# *vacuarea H timpul BD ()ig# 2#9"!)#Bn momentul in care pistonul a7unge la 5#<#* se !esc&i!e supapa !e evacuare ceeea ce )ace ca !i)erenta !intre presiunea !e la s)arsitul !estin!erii (circa 2I18, NJm2) si presiunea atmos)erica (1I18, NJm2)" sa !uca la evacuarea instantanee a gazelor !e ar!ere !in cilin!ru" cu presiunea scazan! in interiorul acestuia la 1I18 , NJm2#Dariatia presiunii !escrise mai sus este !ata in )igura prin !reapta , H 2" care este o izocora# Bn aceste con!itii" pistonul isi incepe cea !e-a patra cursa" !eplansan!u-se !in nou !e la 5#<#* catre 5#<#B" evacu/n! restul !e gaze ramase in cilin!ru#5e toata cursa evacuarii" presiunea in cilin!ru ramane constanta si egala cu 1I18, NJm2 # 9eprezentarea presiunii !e evacuare este !ata prin !reapta 2 H 1" ca )iin! egala cu presiunea !e a!misiune# Bn momentul a7ungerii pistonului !e la 5#<#B se termina evacuarea" supapa !e evacuare se inc&i!e si cu aceasta se inc&eie un ciclu motor# :iclul !escris mai sus se repeta pe toata !urata )unctionarii motorului#

'iagrama ciclului teoretic" pentru un motor cu aprin!ere prin scanteie in patru timpi este )ormata !in segmentele !e !reapta si curba 1 H 2 H 3 H 2 H , H 2 H 1 !in )ig# 2#9"e # :iclul real !e )unctionare a motorului cu aprin!ere prin scanteie in patru timpi#:on!itiile i!eale care stau la baza ciclului teoretic nu corespun! realitatii" )apt ce con!uce la !i)erente intre !iagramele ciclului real si ciclului teoretic# Bn stu!iul ciclurilor reale ale motoarelor cu ar!ere interna se au in ve!ere urmatoarele? - procese !e umplere a cilin!rului cu incarcatura proaspata se caracterizeaza prin aceea ca atat presiunea cat si temperatura )lui!ului proaspat la s)arsitul cursei !e a!misiune sunt !i)erite !e cele ale me!iului ambiant#<icsorarea presiunii se !atoreaza rezistentelor gazo!inamice care apar la scurgerea incarcaturii in lungul traseului pana in cilin!ri motorului" mo!i)icarii !irectiei" )recarii !e peretii con!uctei" vitezei mari !e scurgere#:resterea temperaturii" incarcaturii proaspete se !atoareaza incalzirii !e la peretii cilin!rului@ - trans)ormarea energiei c&imice in lucru mecanic e)ectuat !e piston este posibila numai prin ar!erea combustibilului#Aceasta necesita prezenta in )iecare ciclu a unei cantitati !e o.igen care se gaseste in aerul aspirat@ - supapele !e a!misiune si !e evacuare nu se !esc&i! sau se inc&i! in punctele moarte ale pozitiei pistonului ci cu un avans la !esc&i!ere si o intarziere la inc&i!ere@ - a!misiunea incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor arse sunt proceses strans legate intre ele@ - aprin!erea si ar!erea nu au loc instantaneu"ci intr-un interval !e timp !eterminat@ - cal!ura speci)ica a agentului motor variaza cu temperatura#Dariatia cal!urii speci)ice a agentului motor cu temperatura !etermina micsorarea presiunii si temperaturii ma.ime a ciclului"re!ucerea lucrului mecanic si micsorarea ran!amentului# 5rocesele care se !es)asoara in cilin!rul motorului in timpul celor patru curse ale pistonului sunt urmatoarele? - A!misiunea H timpul B ()ig 2#18"a)# +a inceputul a!misiunii se consi!era pistonul la 5#<#B# " iar supapele !e evacuare si !e a!misiune !esc&ise#Cupapa !e a!misiune se !esc&i!e inainte !e terminarea cursei !e evacuare (punctul ,) cu un ung&i !e avans ce variaza intre , si 38 o ast)el incat" atunci can! pistonul a7unge la 5#<#B#" supapa este complet !esc&isa# 5istonul !eplansan!u-se !e la 5#<#B catre 5#<#*" absoarbe in cilin!ru amestecul carburant#5resiunea in cilin!ru a amestecului carburant" !atorita rezistentei intampinate la trecerea prin con!ucta !e a!misiune si ori)iciul supapei !e a!misiune" are valori intre 8"8 I 18, si 8"9 I 18, NJm2 # Bn punctul 1K se inc&i!e supapa !e evacuare#

'atorita temperaturii ri!icate a cilin!rului si a gazelor !e ar!ere ramse in cilin!ru !ensitatea amestecului carburant sca!e" ceea ce !uce la umplerea incompleta a cilin!rului# Dariatia presiunii in timpul a!misiunii este reprezentata prin curba 1 H 1K H 2# :ompresiunea H timpul BB ()ig# 2#18"b)#5istonul se !eplaseaza !e la 5#<#* catre 5#<#B supapa !e evacuare este inc&isa" iar supapa !e a!misiune este !esc&isa pana in punctul 2K#'esc&i!erea supapei !e a!misiune si !upa inceperea cursei !e compresiune )ace tinan! seama !e !epresiunea !in cilin!ru si inertia in miscare" ca amestecul carburant sa patrun!a in cilin!ru pana la inc&i!erea supapei !e a!misiune" !ucan! ast)el la o umplere suplimentara a cilin!rului intre 18 si 28A#'in punctul 2K incepe compresiunea propriu-zisa# Aprin!erea amestecului carburant se )ace in punctul 2L" mai inainte !e 5#<#B" cu avans la aprin!erea cuprins intre , si 28 o# Dariatia presiunii in timpul compresiunii este !ata !e curba 2 H 2K H 2L H 3# Ar!erea si !estin!erea H timpul BBB ()ig# 2#18"c)#'urata ar!erii )iin! apro.imativ constanta in )uctie !e turatie" iar viteza pistonului variin! cu turatia" rezulta ca avansul la aprin!ere trebuie sa creasca o!ata cu turatia" ast)el incat pozitia punctului 2 pe orizontala sa )ie cat mai apripiate !e 5#<#B# Ar!erea amestecului carburan! )acan!u-se in timp" se observa pe !iagrama ca o parte a ei se suprapune peste !urata compresiunii" iar cealalta parte se suprapune peste !urata !estin!erii (curba 3 H 2)#+a s)arsitul ar!erii (pct# 2)" presiunea gazelor atinge (38###28)I18, NJm2"iar temperatura 2 288 H 2 ,88o:#'estin!erea incepe !in punctul 3" !esi presiunea gazelor creste pana in punctul 2#:resterea presiunii se !atoreste ar!erii in continuare in continuare a restului amestecului carburant" care !uce la cresterea cantitatii !e gaze arse si o!ata cu aceasta a volumului lor#'estin!erea propriu-zisa se termina in punctul ," !esi in punctul 2K se !esc&i!e supapa !e evacuare#Avansul la evacuare este !e o e28 H 48 # +a s)arsitul !estin!erii (pct# ,)" presiunea gazelor a7unge la (3###,)I18 , NJm2" iar temperatura coboara pana la 1 288 H 1 ,88o :" *vacuarea H timpul BD ()ig# 2#18"!)# Asa cum s-a vazut" supapa !e evacuare se !esc&i!e inainte !e a a7unge pistonul la 5#<#* H in cursa a treia" aceasta pentru a se asigura o golire cat mai completa a cilin!rului !e gaze# *vacuarea se )ace pe !urata cursei a patra" in care pistonul se !eplaseaza !e la 5#<#* catre 5#<#B# 5resiune !e evacuare este !e (1"1###1"2)I18, NJm2# Caracteristicile Motorului cu Ardere Interna :aracteristicile motorului cu ar!ere interna sunt reprezentari gra)ice ale variatiei unor in!ici si marimi ale motorului# Bn )unctie !e un anumit parametru# 'eterminarea caracteristicilor se )ace" in general" e.perimental" la stan!ul !e

incercari" )olosin!u-se instalatiile si aparatele a!ecvate pentru masurarea marimilor cercetate# Bn cazul motorului cu ar!ere interna utilizat la automobile"intereseaza"in special caracteristica !e turatie la sarcina totala (caracteristica e.terioara) si caracteristica !e turatie la sarcini partiale# :aracteristica !e turatie la sarcina totala reprezinta variatia puterii e)ective 5 e a momentului motor e)ectiv <e" a consumului orar :r si a consumului speci)ic e)ectiv !e combustibil ce" in )unctie !e variatia turatie" la sarcina ma.ima a motorului#<o!i)icarea turatiei la sarcina ma.ima se obtine prin sc&imbarea momentului rezistent# +a motoarele cu aprin!ere prin scanteie" caracteristica !e turatie la sarcina plina se stabileste )i.an! clapeta !e a!misiune in pozitia complet !esc&isa" iar la motoarele cu aprin!ere prin compresiune" )i.an! in pozitie e.trema maneta !e coman!a !e la pompa !e in7ectie# +a motorul cu aprin!ere prin compresiune" aspectul caracteristicii este re!at in )igura 3#2"b#5uterea ma.ima este limitata !e turatia ma.ima a motorului cu aprin!ere prin compresiune" !eoarece turatia ma.ima a!misa motorului n pMnma.# <a.imul pe curba puterii nu poate )i atins la motorul cu aprin!ere prin compresiune" !eoarece turatia ma.ima a!misibila este mai mica !ecat la motoare cu aprin!ere prin scanteie# +a motorul cu aprin!ere prin scanteie"caracteristica !e turatie are )orma !in )igura 3#2"a#Ce observa ca motorul atinge valoarea ma.ima a puterii la turatia n p" mai mica !ecat turatia ma.ima" nma.# >uratia ma.ima la care se !etermina caracteristica motorului cu aprin!ere prin compresiune este impusa !e inrautatirea ar!erii sau !e cresterea e.agerata a solicitarilor termice si mecanice#'epasirea unei anumite limite a turatie con!uce la o ar!ere incompleta" cu evacuarea !e )um si ten!inta !e supraincalzire a motorului" !atorita prelungiri e.agerate a postar!erii#'e asemena" )unctionarea !evine brutala" cu viteze mari !e crestere a presiuni# >uratia nmin corespun!e turatiei minime !e )unctionare stabila a motorului la sarcina plina# Alura !escarcatoare a curbei momentului e)ectiv < e asigura motorului posibilitatea stabilizarii automate a )unctionarii lui" atunci can! momentul rezistent variaza intre anumite limite#+a turatii mai mici !ecat n< " )unctionarea motorului este instabila" !atorita alurii inverse a curbei momentului# :aracteristica !e turatie la sarcini partiale se obtine la pozitii interme!iare" constante" ale clapetei !e acceleratie sau ale manetei !e coman!a a pompei !e in7ectie# 5ozitia acestor organe va corespun!e la 98" 4," ,8 sau 2,A !in puterea !ezvoltata la sarcina totala#Aceste curbe se numesc caracteristici !e turatie la sarcini partiale#

Bibliografie

1# $&e#Gratila s#a H AN>O<OOB+* H :unoastere" intretinere si reparare" manual an B" BB" BBB *#'#5# 199,@ 2# D# 5arizescu H 5*N* '* AN>O<OOB+ H simptomatica" !epistare" reme!iere" *#># H 1949@ 3# <# Ctratulat s#a H 'BA$NOC>B:A9*A AN>O<AOB+N+NB H Cocietatea stiinta si te&nica C#A# H 1998@ 2# :# %ilo&i s#a H <*>O'* CB <BP+OA:* '* BN:*9:A9* A AN>O<OOB+*+O9" *#># 1982@ ,# '# <arincas H GAO9B:A9*A CB 9*5A9A9*A AN>OD*%B:N+*+O9 9N>B*9*" *#># 1949@ 0# $&e# Gratila H <ANNA+N+ +A:A>NCN+NB <*:ANB: AN>O" *#'#5# H 1941@ 4# N#5atrascu" B# <ocioiu si *#<ocioiu H <O>OA9* H >9A:>OA9* H <anual" *#'#A# 1992@ 8# D# 5arizescu H AN>O>N9BC<* A9O H *#># 1940@ 9# :# <on!iru H AN>O<OOB+* 'A:BA H !iagnosticare" intretinere si reparare H *#># 1998@