Sunteți pe pagina 1din 12

An_2_sem_1_CNV Comunicare si relatii publice

TRUE/FALSE 1.

COMUNICARE NONVERBALA

Fie enuntul: Comunicarea nonverbala implica suma stimulilor generati de individ (cu exceptia celor verbali), prezenti intr-o situatie de comunicare, care contin un mesaj potential:
ANS: T 2. PTS: 1

Fie enuntul: Comunicarea nonverbala inseamna transmiterea voluntara/involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentale si de prezenta fizica ale indivizilor/ale altor grupuri si comunitati umane, precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului, ca si a artefactelor:
ANS: T MULTIPLE CHOICE 1. PTS: 1

Sub aspect filogenetic si ontogenetic, comunicarea nonverbala a aparut:


a. b.

naintea limbajului verbal simultan cu limbajul verbal


PTS: 1

c.

ulterior constituirii limbajului verbal

ANS: A 2.

In relatiile interpersonale directe comunicarea nonverbala este:


a. imposibila b. non-necesara ANS: C 3. PTS: 1 c. posibila

Comunicarea nonverbala trebuie analizata:


a. b. ANS: B

independent de comunicarea verbala relationat comunicarii verbale


PTS: 1

c. independent de sistemul comunicarii

umane

4.

Comunicarea nonverbala se realizeaza printr-un sistem de semne si semnale (discrete/digitale si analogice/gradate) de coduri si canale de transmitere a informatiei, care se analizeaza:
a. separat ANS: B 5. PTS: 1 b. integral

In comunicarea nonverbala, semnificatia semnelor transmise prin multiple canale se stabileste in functie de:
a. vointa interlocutorilor b. contextul socio-cultural concret ANS: B 6. PTS: 1 c. acordul prestabilit al interlocutorilor

Cnd persoana pe care o intalnesti iti spune Ce bine imi pare ca te vad ! si face in acelasi timp o grimasa (mutra acra), atunci semnalul transmis este:
a. congruent ANS: B 7. PTS: 1 b. incongruent

In comunicarea nonverbala, codurile artefactuale inseamna:


a. miscarile corporale, expresiile faciale, c. utilizarea materialelor si obiectelor

privirea, atingerile si paralimbajul


b. utilizarea spatiului si timpului ANS: C 8. PTS: 1 d. efectele speciale produse de

interpunerea intre emitator si receptor

In cadrul comunicarii nonverbale, proxemica se refera la:


a. implicatiile teritoriale ale raporturilor c. cercetarea modului in care percepem

interpersonale
b. studiul modalitatilor de comunicare

relatia cu celalalt prin intermediul contactului cutanat (al atingerilor)

prin intermediul gesturilor si al mimicii


ANS: A PTS: 1

9.

In cadrul comunicarii nonverbale, kinezica se refera la:


a. implicatiile teritoriale ale raporturilor c. cercetarea modului in care percepem

interpersonale
b. studiul modalitatilor de comunicare

relatia cu celalalt prin intermediul contactului cutanat (al atingerilor)

prin intermediul gesturilor si al mimicii


ANS: B 10. PTS: 1

Fenomenul schimbarii culorii obrazului in cazul unor emotii puternice (spaima, mania sau rusinea) este o forma rudimentara si necontrolata constient de comunicare:
a. luminoasa b. cromatica ANS: B PTS: 1 c. chimica

11. Feronomii artificiali si atractivi de tipul parfumurilor reprezinta un canal de comunicare: a. cromatic c. chimic b. luminos ANS: C 12. PTS: 1

Conform americanului Desmond Moris, desfasurarea si expunerea de insemne specifice si al deghizarii pe stadioane sau terenuri de sport sunt expresia instinctului teritorial:
a. tribal b. familial ANS: A 13. PTS: 1 c. personal

Dupa cerecetatorul american Desmond Moris, comportamentul primului venit pe o plaja la mare care se aseaza unde pofteste, dar are grija sa-si delimiteze teritoriul pentru sosirea ulterioara si a altor persoane cunoscute, este expresia instinctului teritorial:
a. tribal b. familial ANS: B 14. PTS: 1 c. personal

Conform cercetatorului american E.T. Hall, unele spatii publice, precum terase, gradini de vara, restaurante, cofetarii etc. stimuleaza comunicarea de grup si reprezinta o ipostaza a spatiilor cu organizare:
a. fixa c. semifixa

b. variabila ANS: C PTS: 1

15.

In situatia cand urca in lift 4-5 persoane sau se circula cu mijloace de transport in comun la ore de mare aglomeratie, teritoriul personal se circumscrie zonei:
a. intime b. personale ANS: A 16. PTS: 1 c. sociale d. publice

Relatia profesor student in timpul orelor de curs sau de seminar se circumscrie teritoriului personal din zona:
a. personala b. sociala ANS: C 17. PTS: 1 c. publica

Tentativa esuata de formalizare a kinezicii apartine americanilor:


a. Ray Birdwhistell b. Paul Ekman si Wallace Friesen ANS: A 18. PTS: 1 c. Richard Epstein si Alex Raffi

Conform cercetatorilor americani Richard Epstein si Alex Raffi, gesturile ilustrative sunt:
a. miscari simbolice, efectuate deliberat, c. miscari nestandardizate cu ajutorul

cu intentia expresa de a comunica


b. modalitati standardizate de a

carora insotim cuvintele si le completam intelesul

exterioriza stari sufletesti


ANS: C 19. PTS: 1

Conform clasificarii gesturilor realizata de americanii Paul Ekman si Wallace Friesen, lovirea repetata a pixului de masa, sugerea cozii pixului, jocul cu un obiect aflat la indemana (pip, pachet de igri, breloc cu chei, irag de pietre lefuite .a.) fac parte din clasa:
a. alter-adaptorilor b. auto-adaptorilor c. adaptorilor obiectuali

ANS: C 20.

PTS: 1

Strngerea minii reprezint un tip de comunicare:


a. proxemic b. kinezic ANS: C 21. PTS: 1 c.

tactil (cutanat)

Maniera tip mnu de strngere a minii, denumit uneori i strngerea de mn a politicienilor semnific pentru cel ce iniiaz gestul:
a. o senzaie neplcut ce constituie un b. c.

indiciu al deficitului de energie dorina de a fi considerat un om onest, demn de ncredere, bun prieten
PTS: 1

o fire agresiv necunoaterea normelor sociale

ori

ANS: B 22.

Persoana care i strnge mna cu cldur exprim un mod de a comunica tactil i semnific un tip de atingere care transmite:
a. emoii pozitive b. relaii n joac ANS: A 23. PTS: 1 c. relaii de control d. relaii rituale

Tipul, intensitatea, frecvena i modul atingerii (de a da mna, a mbria, a lua de bra, a bate pe umr .a.) reprezint manifestarea unei comunicri nonverbale de tip:
a. proxenic b. kinezic ANS: C 24. PTS: 1 c. tactil

Comunicarea tactil este reglementat:


a. socio-cultural i contextual b. biologic i rasial ANS: A 25. PTS: 1 c. contextual i biologic

Cercettorul australian Allan Pease apreciaz n lucrarea Limbajul trupului (versiune romneasc n 1993) c poziia palmei ndreptat n jos cnd ntindem mna pentru salut transmite informaii despre atitudinea de:

a. dominare fa de cellalt b. supunere sau acceptare a superioritii ANS: A PTS: 1

c. egalitate ntre persoanele care

relaioneaz

26.

Iniiativa istoric de a ntocmi, n scopuri didactice (pentru viitorii oratori), un dicionar al semnificaiilor persuasive al gesturilor aparine lui:
a. Aristotel b. Cicero ANS: C 27. PTS: 1 c. Quintilianus

Unii cercettori au pledat n lucrrile lor pentru prezena arbitrariului n domeniul semnelor gestuale. Temeiul acestui rezultat l reprezint, interpretarea diferit dat aceluiai gest n zone geografice diferite. De pild, desenarea unui cercule cu degetele mare i arttor unite la vrf nseamn pentru populaia din America de Nord:
a. zero b. bani c. OK ANS: C 28. PTS: 1 d. aluzie la homosexualitate e. ameninare cu moartea

Una dintre cele mai cunoscute clasificri a gesturilor aparine cercettorilor americani Paul Ekman i Wallace V. Friesen, i anume:
a. substitutive, completive, de nsoire a b. c. embleme, ilustratori, de reglaj, micri

discursului verbal de accentuare, contrazicere, reglaj, substituire


PTS: 1

afective, adaptori completare, repetare,

ANS: C 29.

Dup cercettorii americani Paul Ekman i Wallace V. Friesen, pantomima i filmul mut sunt gesturi clasificate n categoria:
a. embleme (in loc de cuvinte) d.

micri afective (comunic strile sufleteti prin care trece emitorul)

b.

ilustratori (de nsoire a e. adaptori (gesturi care rspund discursului i de completare a unor necesiti umane) cuvintelor) c. gesturi de reglaj (dirijare, control i ntreinere a comunicrii)
PTS: 1

ANS: A

30.

O clasificare mai nou a gesturilor aparine cercettorilor americani Richard Epstein i Alex Raffi, i anume:
a. de accentuare, completare, c.

contrazicere, reglaj, repetare, substituire


b.

gesturi convenionale, expresii stilizate ale emoiilor, gesturi ilustrative, postri comunicative, marcatori ai discursului verbal

embleme, ilustratori, de reglaj, micri afective, adaptori


PTS: 1

ANS: C 31.

O ncercare de definire a comunicrii nonverbale l constituie raportarea la comunicarea verbal, perspectiv care se concretizeaz ntr-un ansamblu de asemnri. Din setul enumerat mai jos, varianta corect este:
a.

comunicarea nonverbal este d. mesajele nonverbale au impact guvernat de factori biologici, fiind emoional mai puternic mai dificil de controlat b. comunicarea nonverbal este e. mesajele nonverbale au impact continu, pe cnd cea verbal este emoional mai puternic compus din uniti segmentate c. comunicarea nonverbal este nvat mai devreme dect cea verbal
PTS: 1

ANS: E 32.

O ncercare de definire a comunicrii nonverbale l constituie raportarea la comunicarea verbal, perspectiv care se concretizeaz ntr-un ansamblu de asemnri. Din setul enumerat mai jos, varianta corect este:
a.

comunicarea nonverbal este d. mesajele nonverbale au impact guvernat de factori biologici, fiind emoional mai puternic mai dificil de controlat

b.

comunicarea nonverbal este e. ambele tipuri de comunicare continu, pe cnd cea verbal este sunt produse de indivizi i implic compus din uniti segmentate mesaje subiective, personale c. comunicarea nonverbal este nvat mai devreme dect cea verbal
PTS: 1

ANS: E

33.

O ncercare de definire a comunicrii nonverbale l constituie raportarea la comunicarea verbal, perspectiv care se concretizeaz ntr-un ansamblu de asemnri. Din setul enumerat mai jos, varianta corect este:
a. comunicarea nonverbal este d. mesajele nonverbale au impact

guvernat de factori biologici, fiind emoional mai puternic mai dificil de controlat b. comunicarea nonverbal este e. de regul, semnificaiile ataate continu, pe cnd cea verbal este indicilor verbali i nonverbali compus din uniti segmentate coreleaz reciproc c. comunicarea nonverbal este nvat mai devreme dect cea verbal
ANS: E 34. PTS: 1

O ncercare de definire a comunicrii nonverbale l constituie raportarea la comunicarea verbal, perspectiv care se concretizeaz ntr-un ansamblu de diferene. Din setul enumerat mai jos, varianta corect este: ambele tipuri de comunicare se c. de regul, semnificaiile ataate bazeaz pe un set de simboluri indicilor verbali i nonverbali acceptate cultural coreleaz reciproc b. ambele tipuri de comunicare d. comunicarea nonverbal este sunt produse de indivizi i implic guvernat de factori biologici, fiind mesaje subiective, personale mai dificil de controlat
ANS: D PTS: 1 a.

35.

O ncercare de definire a comunicrii nonverbale l constituie raportarea la comunicarea verbal, perspectiv care se concretizeaz ntr-un ansamblu de diferene. Din setul enumerat mai jos, varianta corect este: ambele tipuri de comunicare se c. de regul, semnificaiile ataate bazeaz pe un set de simboluri indicilor verbali i nonverbali acceptate cultural coreleaz reciproc b. ambele tipuri de comunicare d. comunicarea nonverbal este continu, sunt produse de indivizi i implic pe cnd cea verbal este compus din mesaje subiective, personale uniti segmentate
ANS: D 36. PTS: 1 a.

O ncercare de definire a comunicrii nonverbale l constituie raportarea la comunicarea verbal, perspectiv care se concretizeaz ntr-un ansamblu de diferene. Din setul enumerat mai jos, varianta corect este: ambele tipuri de comunicare se c. de regul, semnificaiile ataate bazeaz pe un set de simboluri indicilor verbali i nonverbali acceptate cultural coreleaz reciproc b. ambele tipuri de comunicare d. comunicarea nonverbal este sunt produse de indivizi i implic nvat mai devreme dect cea verbal mesaje subiective, personale
a. ANS: D PTS: 1

37. O ncercare de definire a comunicrii nonverbale l constituie raportarea la comunicarea

verbal, perspectiv care se concretizeaz ntr-un ansamblu de diferene. Din setul enumerat mai jos, varianta corect este: a. ambele tipuri de comunicare se c. de regul, semnificaiile ataate bazeaz pe un set de simboluri indicilor verbali i nonverbali acceptate cultural coreleaz reciproc b. ambele tipuri de comunicare d. mesajele nonverbale au impact sunt produse de indivizi i implic emoional mai puternic dect cele mesaje subiective, personale verbale
ANS: D 38. PTS: 1

Cnd interlocutorul susine verbal c este calm, ns indicii nonverbali demonstreaz contrariul (minile i tremur, sunt transpirate i clipete des), comunicarea nonverbal n cazul dat i exercit funcia de:

a. repetare b. completare c. substituire ANS: D 39. PTS: 1

d. contradicie e. reglare

Cnd discutm cu un cetean strin i nu cunoatem limba n care acesta vorbete intervine comunicarea nonverbal care, n cazul dat, i exercit funcia de:
a. repetare b. completare c. substituire ANS: B PTS: 1 d. contradicie e. reglare

40. La ntlnirea cu un prieten, deschiderea braelor pentru mbriare reprezint un tip de a. repetare b. completare c. substituire ANS: C 41.

comunicare nonverbal care, n cazul dat, i exercit funcia de: d. contradicie e. reglare
PTS: 1

Micarea capului pentru exprimarea acordului sau tcerea care semnific faptul c nu suntem pregtii pentru a lua cuvntul reprezint un tip de comunicare verbal care, n cazul dat, i exercit funcia de:
a. repetare b. completare c. substituire ANS: E PTS: 1 d. contradicie e. reglare

42.

Privirea plictisit, absena oricrei urme de interes n raport cu cel care ine un discurs reprezint o disfuncie a comunicrii nonverbale care, n cazul dat, semnific:
a. parazitarea mesajului b. ntreruperea comunicrii c. completarea mesajului ANS: B PTS: 1 d. clarificarea situaiei e. substituirea mesajului

43.

Cnd o persoan vorbete, iar interlocutorul i astup urechile cu minile, gestul ilustrat reprezint un tip de comunicare nonverbal care semnific:
a. nsoirea discursului verbal b. completarea discursului verbal ANS: C 44. PTS: 1 c. parazitarea mesajului d. ntreruperea mesajului

Dup clasificarea atractivitii fizice realizat de Sheldon (1954), ectomorfii reprezint, ca stereotipuri culturale, tipul fizic (corporal) fragil, subire i nalt, perceput ca fiind: a. ambiios, suspicios, tensionat, c. puternic, aventuros, matur n nervos, mai puin masculin comportament, plin de ncredere n sine, nvingtor b. puin rezistent fizic, vorbre, mbtrnit, demodat, sufletist, agreabil, de ncredere, prietenos, dependent de ceilali
ANS: A 45. PTS: 1

Dup clasificarea atractivitii fizice realizat de Sheldon (1954), endomorfii reprezint, ca stereotipuri culturale, tipul fizic (corporal) solid i scund, perceput ca fiind: a. ambiios, suspicios, tensionat, nervos, c. puternic, aventuros, matur n mai puin masculin comportament, plin de ncredere n sine, nvingtor b. puin rezistent fizic, vorbre, mbtrnit, demodat, sufletist, agreabil, de ncredere, prietenos, dependent de ceilali
ANS: B 46. PTS: 1

Dup clasificarea atractivitii fizice realizat de Sheldon (1954), mezomorfii reprezint, ca stereotipuri culturale, tipul fizic (corporal) musculos, atletic i nalt, perceput ca fiind: a. ambiios, suspicios, tensionat, nervos, c. puternic, aventuros, matur n mai puin masculin comportament, plin de ncredere n sine, nvingtor b. puin rezistent fizic, vorbre, mbtrnit, demodat, sufletist, agreabil, de ncredere, prietenos, dependent de ceilali
ANS: C 47. PTS: 1

. Evaluarea cererilor de angajare ale unor femei n funcii de conducere de ctre managerii unei companii americane au relevat c mai multe anse de a fi angajate sunt femeile: a. cu o aparen de tip managerial c. mbrcate ct mai cochet i n pas cu moda zilei b. mbrcate specific feminin d. mbrcate neglijent i fr gust estetic
ANS: A 48. PTS: 1

Fie urmtoarea situaie: un vorbitor st n picioare, complet nemicat, rareori i ridic privirea din notiele lui i are o expresie impasibil pe durata ntregii cuvntri. Situaia dat exprim un comportament nonverbal: c. opus comportamentului a. real i inevitabil b. imposibil i ireal
ANS: A 49. PTS: 1

Testul PONS (Profile of Nonverbal Sensitivity), program metodologic de cercetare aprut n Statele Unite ale Americii, n 1971, concretizat ulterior (1979) ntr-o lucrare intitulat Sensitivity to Nonverbal Communication. The PONS Test i resuscitat dup 1990, este un instrument de msurare a diferenelor individuale n receptarea unor semnale nonverbale care utilizeaz: a. mai multe canale de comunicare c. unsprezece canale (pure i nonverbal corelate) de comunicare nonverbal b. un singur canal de comunicare d. toate canalele cunoscute de nonverbal comunicare nonverbal
ANS: C PTS: 1